2,036 matches
-
în ziua considerată ca fiind momentul creației lumii și anume 7 octombrie 3761 î.Hr. Prin secolul al VIII-lea î.Hr., regele iudeu Ahas construiește un obelisc solar. Cam prin 600 î.Hr., regele iudeu Ezechia utilizează un ceas solar cu refracție. Egiptenii măsurau timpul cu ajutorul umbrei lăsate de obeliscuri, lucru atestat încă din 3000 î.Hr. Umbrele stâlpilor și coloanelor indicau nu numai momentul zilei, ci și anotimpurile. În China antică, utilizarea ceasurilor solare este atestată pentru prima dată în 2679 î.Hr. În
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
Mesopotamia. În timpul dinastiei Han, în jurul anului 200 î.Hr., ceasurile cu apă cunosc o inovație: apa nu mai vine din exterior și sunt introduse noi ornamente și indicatoare. Deși erau destul de precise, ceasurile solare deveneau inutile noaptea sau în zilele noroase. Egiptenii au mai dezvoltat sisteme de măsurare a timpului bazate pe mecanisme cu apă sau urmărirea mișcării stelelor. Astfel, pe o inscripție funerară, datată prin secolul al XVI-lea î.Hr., este descris un ceas cu apă realizat de Amenhet pentru faraonul
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
a trupului de suflet, a părții de întreg, a vieții de rost. În așteptatea sensului integrator, trupurile frgmentate își suportă condiția ca supliciu cu rost incert și, precum în teatrul absurd, drama constă în imposibilitatea atingerii unui sens. Prin canon, egiptenii își afirmau certitudinea participării integrale, trup și suflet, la ciclul infinit al renașterilor ca promisiune a nemuririi; pierzând legătura cu spiritul integrator, devemind un Înger ce asistă neputincios la mersul lumii, modernii au doar experiența tragică a finitudinii lipsită de
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
Imperiul Roman de Răsărit de Imperiul Sasanid, pentru pacea Romei. Cu toate acestea, eforturile sale au crescut în mod semnificativ puterea tronului ei. În 269, Zenobia și armata ei, condusă de generalul palmirez Zabdas, au cucerit Egiptul cu ajutorul aliatului lor egiptean, Timagenes, și armata sa. Prefectul roman al Egiptului, Probus Tenagino, și forțele sale au încercat să-le respingă atacul, dar forțele Zenobiei l-au capturat si decapitat pe Probus. Apoi s-a proclamat regină a Egiptului. După aceste incursiuni inițiale
Zenobia () [Corola-website/Science/328976_a_330305]
-
șaptelea ilhanid, , în timpul căruia islamul este recunoscut ca religie a ilhanizilor. Armata egipteană este înfrântă (1299) la est de Ḥimș de armata invadatoare. În 1300 mongolii ocupă Damascul, dar în luna martie a aceluiași an, mongolii evacuează capitala siriană iar egiptenii se reinstalează în zonă. Trei ani mai târziu, o nouă expediție a lui Ġăzăn este oprită la Marğ al-Șuffar, la sud de Damasc. Pentru a patra oară mamelucii înfrâng cel mai periculos dușman pe care l-a avut vreodată Egiptul
Dinastia Mamelucă () [Corola-website/Science/329002_a_330331]
-
care devine întemeietorul noii ramuri, cea burğidă. În perioada mamelucă, regatul siro-egiptean s-a remarcat în mai multe domenii intelectuale și artistice. Medicina a fost unul dintre aceste domenii, dovadă stând spitalul construit de Qalăwūn care demonstrează interesul manifestat de egipteni față de medicină. Cel aflat la conducerea acestui spital, abu-al-Ḥasan ῾Ali ibn-al-Nafīs expune în "Šarḥ tašrīḥ al-qănūn" ideea circulației pulmonare. Cel mai mare istoric al medicinei din lumea arabă, Muwaffaq-al-Dīn abu-al-῾Abbăs Aḥmad ibn-abi-Ușaybi῾a (1203-270), și-a desfășurat activitatea la
Dinastia Mamelucă () [Corola-website/Science/329002_a_330331]
-
apoi prin încercarea de întindere ale acestora au luat naștere sforile răsucite. Bucăți semi-fosilizate din prima sfoară păstrată s-au găsit în peștera Lascaux și datează din anul 17 000 î.e.n. Această sfoară avea un diametru de 7 mm. Vechii egipteni au fost, se pare, primii care au fabricat o unealtă specială pentru confecționarea sforilor. Sforile găsite datează dintre anii 4000-3500 î.e.n. și sunt fabricate din rogoz. În antichitate de asemenea s-au fabricat și sfori din curmal, in, iarbă, papirus
Sfoară () [Corola-website/Science/325417_a_326746]
-
dintre anii 4000-3500 î.e.n. și sunt fabricate din rogoz. În antichitate de asemenea s-au fabricat și sfori din curmal, in, iarbă, papirus, mătase și păr de animale. Cu ajutorul sforilor s-au putut clădi grandioasele monumente și clădiri ale vechilor egipteni. În jurul anului 2.800 î.e.n. sforile au început să se fabrice în China iar în scurt timp s-a extins tehnica în întreaga Eurasie. În secolul XVIII s-a conceput prima mașinărie de fabricare a sforilor iar după anul 1950
Sfoară () [Corola-website/Science/325417_a_326746]
-
niciun purtător de scut,infanteria și trupele mele ce care se răspândiseră,niciunul dintre ei nu stăteau să lupte." Ramses a avut noroc că nu a fost ucis și armata să,masacrata,pentru că hitiții erau tentați să intre în corturile egiptenilor pentru a căuta pradă și comori și îi jefuiau pe soldații morți,nefiind plătiți de regele lor.Ei aveau doar o obligație feudala față de rege. Ei au pierdut ocazia de-al ucide pe faraon și de-a distruge carele egiptene
Bătălia de la Kadesh () [Corola-website/Science/325923_a_327252]
-
și îi jefuiau pe soldații morți,nefiind plătiți de regele lor.Ei aveau doar o obligație feudala față de rege. Ei au pierdut ocazia de-al ucide pe faraon și de-a distruge carele egiptene neocupate pentru a-i împiedica pe egipteni să contraatace. Profitând de răgaz,Ramses a trimis un ofițer să grăbească sosirea întăririlor și i-a izgonit pe jefuitori cu ajutorul întăririlor din est,trupele locale Amurru loiale Egiptului. A lansat imediat un contraatac cu carele din garda să și
Bătălia de la Kadesh () [Corola-website/Science/325923_a_327252]
-
calul sau,si a pornit rapid,neînsoțit de nimeni,Maiestatea sa fiind puternic,cu inima viteaza" De șase ori a condus ofensiva și a stopat hitiții. Sosirea la timp a carelor Nearinilor , simțul tactic și curajul lui Ramses au permis egiptenilor să « răstoarne situația ». Întăririle egiptene, diviziile a III-a (Ptah) și a IV-a (Seth), au permis respingerea carelor hitite, favorizate și de faptul că infanteria hitita nici macar nu s-a mișcat. Egiptenii au atacat fortăreața Kadesh, dar cetatea a
Bătălia de la Kadesh () [Corola-website/Science/325923_a_327252]
-
tactic și curajul lui Ramses au permis egiptenilor să « răstoarne situația ». Întăririle egiptene, diviziile a III-a (Ptah) și a IV-a (Seth), au permis respingerea carelor hitite, favorizate și de faptul că infanteria hitita nici macar nu s-a mișcat. Egiptenii au atacat fortăreața Kadesh, dar cetatea a rezistat. Ramses a obținut o victorie tactică cu multe pierderi, dar hittiții au păstrat Siria. Nu se știe nici acum de ce regele Muwatalli nu și-a trimis uriașă să infanterie cu care ar
Bătălia de la Kadesh () [Corola-website/Science/325923_a_327252]
-
cu o cameră specială. În această cameră are loc și acuplarea. Stadiul de ouă durează 5-12 zile, larvar - 30-3 zile, pupa - două săptămâni. În Egiptul Antic, "" a fost un simbol al zeului Khepri și era asociat cu zeul soarelui. Probabil, egiptenii credeau că soarele, exact ca și gogoașa de bălegar, este rostogolit pe cer de scarabei care nu se văd și seara dispare în pâmânt. Analogia provine de la faptul că în lunile de primăvară scarabeul sacru este activ ziua, iar noaptea
Scarabaeus sacer () [Corola-website/Science/325943_a_327272]
-
un nou drum prin munți în sud. Acest drum a fost finalizat la 10 iunie, evreii reușind în cele din urmă să distrugă mare parte din localitățile arabe ostile de-a lungul drumului de la Tel-Aviv la Ierusalim. În acest timp, egiptenii au avansat de-a lungul coastei, până la Ashdod (29 mai), la doar 25 de mile de la Tel Aviv. O mică forță, cea mai mare parte din Armata Arabă de Eliberare, a avansat către Ierusalim. O încercare israeliană de a recupera
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
29 mai), la doar 25 de mile de la Tel Aviv. O mică forță, cea mai mare parte din Armata Arabă de Eliberare, a avansat către Ierusalim. O încercare israeliană de a recupera controlul asupra Ashdoduli a fost respinsă (2-3 iunie). Egiptenii au avansat și au capturat Beersheba (20 mai), Hebron (21 mai) și au întâlnit Legiunea Arabă în Betleem (22 mai). Armatele invadatoare arabe au avut inițial succes, dar israelienii și-au revenit curând din șocul inițial al invaziei militare arabe
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
12-16 iulie). Prin lupte puternice, israelienii au capturat orașele Lydda și Ramel (9-12 iulie), dar au fost din nou respinși de Liga Arabă din Ierusalim (9-18 iulie) și Latrun (14-18 iulie). În sud, israelienii au organizat atacuri de încercare împotriva egiptenilor dar nu a fost realizată nici o avansare în teren. Forta de Apărare a Israelului a preluat inițiativa și a fost în ofensivă în cea mai mare parte a Palestinei. Până în acest moment, israelienii mobilizaseră o armată de 49.000 de
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
încercat să îi forțeze să renunțe la teritoriile câștigate. În 17 septembrie 1948, Contele Bernadotte a fost asasinat de trei bărbați neidentificați, membri ai grupului Stern sau Lehi. Până la mijlocul lui Septembrie armistițiul a fost încălcat de israelieni și de egipteni în sud. Atacurile israeliene s-au concentrat spre Faludja, în încercarea de a tăia liniile de comunicație dintre forțele egiptene de pe coastă și din interiorul teritoriului. Un atac al Armatei Eliberării Arabe la granița nordică, la Manara (22 octombrie) a
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
sudul Libanului (22-31 octombrie). În sectorul central, atacurile israeliene pentru a elibera drumul Tel-Aviv-Ierusalim au fost respinse de Legiunea Arabă la Beit Guvrin. Efortul principal al israelienilor era îndreptat în sud, unde ei au concentrat cele mai bune forțe împotriva egiptenilor (aproape 15000 luptători). Principala ofensivă împotriva orașelor Gaza și Isdud (Ashdod) au eșuat, iar linia principală de comunicații egipteană din Rafah a rămas intactă (15-19 octombrie). Totuși, o ofensivă împotriva Beersheba (19-21 octombrie) a avut succes și orașul a fost
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
orașul a fost capturat în cele din urma de militarii evrei, deschizându-le calea către Negev. Huleiqat a fost capturat după lupte grele (19 octombrie), tăindu-se liniile de comunicații egiptene și lăsând forțele egiptene de lângă Hebron și Faludja izolate. Egiptenii au fost siliți să se retragă din Ashdod (27 octombrie) și din Majdal (azi Așkelon) (5 noiembrie) și și-au concentrat forțele rămase în zona Gaza. La sfârșitul lui noiembrie, un armistițiu local a fost mediat între israelieni, sirieni și
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
decembrie, emirul Abdallah a anunțat unirea Transiordaniei cu palestinienii arabi de la vest de Iordan, noul stat urma să se numească Regatul Hașemit al Iordaniei. A adoptat de asemenea și titlul de „Rege al arabilor palestinieni”, spre dezgustul celorlalți lideri arabi. Egiptenii au încercat să spargă frontul la Faludja (19 noiembrie-7 decembrie) dar au eșuat. Cu armistițiul pe toate fronturile, israelienii erau acum în poziția de a lansa o ofensivă masivă împotriva egiptenilor (20 decembrie). Israelienii au încercuit Rafah (22 decembrie) și
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
Rege al arabilor palestinieni”, spre dezgustul celorlalți lideri arabi. Egiptenii au încercat să spargă frontul la Faludja (19 noiembrie-7 decembrie) dar au eșuat. Cu armistițiul pe toate fronturile, israelienii erau acum în poziția de a lansa o ofensivă masivă împotriva egiptenilor (20 decembrie). Israelienii au încercuit Rafah (22 decembrie) și au capturat Asluj (25 decembrie) precum și Auja (27 decembrie). Colonelul Yigal Allon a avansat în sud până în Sinai, după care s-a întors îndărăt la nord la El Arish. Rezistența egipteană
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
în sud până în Sinai, după care s-a întors îndărăt la nord la El Arish. Rezistența egipteană a respins orice mișcare de trupe în est, așa că israelienii s-au întors în nord-estul Rafah. În timp ce israelienii se pregăteau să atace Rafah, egiptenii au cerut Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite să medieze un nou armistițiu care a fost imediat pus în aplicare (7 ianuarie 1949). Convorbirile de pace au fost ținute la Rodos, sub președinția mediatorului ONU Dr. Ralph Bunche. Israelul a
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
linia verde”. FAI cucerise Galileea și Negev. Sirienii au rămas cu controlul bucății de teritoriu de-a lungul coastei de est a Mării Galileei, care original fusese alocată statului evreu, libanezii au ocopat o mică zonă la Rosh Hanikra și egiptenii au păstrat fâșia Gaza și încă mai aveau unele forțe militare în teritoriul Israelului. Iordania a deținut de acum înainte Cisiordania și Estul Ierusalimului, pe care le-a anexat. Egiptul a păstrat Fâșia Gaza ca zonă ocupată. După declararea armistițiului
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
Britanicii și francezii au încheiat acordul cu Israelienii pentru a avea un pretext de a ocupa Canalul Suez. Israelul a fost atacat de Egipt, iar britanicii și francezii au cerut ambelor părți să se retragă. Atunci cand, așa cum era de așteptat, egiptenii au refuzat, forțele anglo-franceze au invadat și preluat controlul asupra canalului. Forțele israeliene, comandate de Generalul Moshe Dayan au atacat Egiptul în 29 octombrie 1956. În 30 octombrie, Marea Britanie și Franța au cerut ambelor parți să se retragă din zona
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
superviza armistițiul. Din 15 noiembrie, trupele ONU au stabilit o zonă în Sinai pentru ai separa pe Israelieni de forțele Egiptene. După ce au primit garanția americană că vor avea acces la Canalul Suez, acces liber la Golful Akaba și că egiptenii vor acționa pentru oprirea atacurilor dinspre Gaza, forțele israeliene sau retras la Nagev. În realitate, Canalul Suez a rămas închis pentru navele israeliene. În luptele cu israelienii, egiptenii au pierdut în jur de 11.000 de oameni (1.000 omorâți
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]