2,955 matches
-
în relațiile dintre invidid și societate. Sentimentul frustrației (al privațiunii, deposedării de un drept este specific tocmai acelei persoane care este încorsetată de propriumod de a privi și interpreta realitatea, de incapacitatea de a se detașade propriile trăiri și tendințe egoiste, ce o determină să creadă că are întotdeauna dreptate, că are numai drepturi nu și îndatoriri. O astfel de persoană se va simți mereu nedreptățită și va intra frecvent în contradicție cu semenii și cu societatea. Imaturitatea afectivă și morală
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pentru a face să dispară revendicările aberante, interpretările subiectiviste și atitudinile refractare față de alții. Altfel spus, sensul superior al dezvoltării propriei personalități trebuie să fie cel al unei autodepășiri, prin ridicarea continuă a conștiinței de sine de la treapta unei închideri egoiste, la treapta onștiinței de altul, care presupune decentrare, trecere de la egocentrism la allocentrism∗. CUPRINS Prefață Argument Cap. I. „Integrarea” și „frustrația” în sistemul științelor despre om Cap. II. Obstacol, conflict, frustrație, stres Cap. III. Concepții și interpretări ale fenomenului de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a fost redusă la minimum, contrarierile și prohibițiile externe au fost îndepărtate, preconizîndu-se libertatea de satisfacere a pulsiunilor și dorințelor copiilor, indiferent de natura acestira. Dar lipsa de discernământ în privarea copiilor de agenți frustranți favorizează formarea unei personalități capricioase, egoiste, instabile, revendicative, care nu respectă normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi nu și îndatoriri; în plus, s-a observat că acești copii sunt incapabili să suporte o tensiune emotivă, sau să găsească satisfacție în acțiunile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
la; fel de importante, dar alese pe baza unor motive deosebite: nentru unul pledează înclinațiile și aptitudinile personale, care predispun subiectul spre îndeplinirea unui anumit rol social; pentru celălalt determinante sunt aspirațiile (cu un caracter, mai mult sau mai puțin, egoist) de a obține un anumit prestigiu social, sau dorința de a obține o mai bună recompensă materială. Când rolurile pot fi cumulate, echilibrul persoanei este salvat. În acest context, considerând problema, orientării școlare și profesionale în plan genetic, este foarte
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
la persoana considerată răuvoitoare. În felul acesta, credința într-o rea intenție, credința în existența unui conflict ascuns, creează un conflict real. Persoana care se consideră frustrată prezintă - mai ales atunci când trăirile ei se grefează pe fondul unei personalități autiste, egoiste, revendicative - o susceptibilitate și receptivitate sporite față de gesturile și atitudinile semenilor, ceea ce poate constitui premisa unor surse de încordări în relațiile cu ceilalți. Dar, pentru a îmbogăți și preciza, termenii analizei psihologice a frustrației, este necesară o discuție mai în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aviatorul refuză, însă, să plece în luptă, ca expresie a dorinței de supraviețuire, atunci el este copleșit atât de sentimentul rușinii în fața camarazilor și a superiorilor săi cât și de cel al culpabilității, izvorât din conștiința unei acțiuni lașe și egoiste, în comparație cu curajul și riscul asumat de ceilalți; îndeplinirea unei dorințe sau tendințe nu se poate realiza, fără frustrarea celeilalte. „Conflictul” este considerat intern de către acești cercetători, pentru că toate dorințele menționate includ forțe ale personalității (ex. dorința de a fi stimat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în conștiința altuia, să adopte punctul de vedere al semenului; din această incapacitate de înțelegere și asimilare a trăirilor și a motivațiilor acestora rezultă și acele atitudini de „raționalizare”, în sensul justificării prin argumente, în aparență logice, a unor tendințe egoiste, meschine. 2) Modul personal de reacție la frustrare are doar o valoare simptomatică; în spatele lui trebuie să fie căutate condițiile și factorii care au determninat structurarea, într-un fel sau altul, a sistemului comportamental. În acest sens, am subliniat deja
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în ce trebuie, și ceea ce se poate. În efortul de realizare a concordanței respective își are originea, adesea, fenomenele de „conflict” și „frustrație”, adică acele situații în care persoana așează, - datorită egocentrismului ei psihologic, - pe un prim plan propriile interese egoiste, intrând, în felul acesta, în conflict cu cerințele comunității, și simțindu-se neîndreptățită atunci când i se cere să facă un sacrificiu de confort, sau de efort propriu în beneficiul altora. Este firesc ca în aceste condiții de egocentrism psihologic, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
deficiențele apărute în legătură cu orientarea personalității și motivarea activității. Dintre acestea menționăm aici doar câteva: a) motivația liminară sau marginală (caracterizată prin absența unor interese de cunoaște profunde și stabile, a unor motive superioare de ordin social); exacerbarea unor motive personale egoiste, a unor trebuințe și tendințe înguste, de nivel scăzut, b) neintegrarea (necorespondență) vocațională, rezultată din „frustrarea vocațională”, din realizarea unei greșite orientări școlare și profesionale, c) fixarea inadecvată a „nivelului de aspirație” individuală. Câteva referințe succinte asupra acestor aspecte se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
orientări școlare și profesionale, c) fixarea inadecvată a „nivelului de aspirație” individuală. Câteva referințe succinte asupra acestor aspecte se impun. a) Persoanele care se dovedesc a fi, de exemplu, indiferente, insuficient motivate în activitate, sau condiționate doar de motive personale egoiste, își creează astfel numeroase situații de conflict, deoarece se știe că de natura trebuințelor reflectate în planul conștiinței depinde calitatea motivelor acțiunilor și faptelor noastre. Orice motiv, prin faptul că are două laturi (una energetico-impulsională, alta direcțional-selectivă), devine o variabilă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
orice moment, succesul acțiunii. Când la baza motivației faptelor noastre sunt puse de obicei trebuințe primare, de esență biologică, comportamentul nostru capătă un caracter îngust. Faptul acesta este important, deoarece s-a observat că atunci când suntem animați de motive personale egoiste, îndreptate doar spre obținerea unor satisfacții de moment, comportamentul nostru dobândește rolul unui factor de încordare și conflict în raporturile cu cei din jur. În schimb, o motivație întemeiată pe trebuințe de ordin social — cum ar fi, de exemplu, nevoia
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
obține atât el cât și colegii, numai rezultate bune și foarte bune, îl stimulează pe elev în activitatea școlară. Când, dimpotrivă, elevul este animat în activitatea de învățare de motive reprimatoare, cum ar fi teama de pedeapsă, sau de motive egoiste (ex. dorința de a fi recompensat doar el, de a se remarca pe orice cale printre colegi), atunci neîncrederea în sine și infatuarea se vor stabiliza ca trăsături constante ale personalității. În cazul persoanelor indiferente, dezinteresate, cu o motivație la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
să interiorizeze decât în parte valorile societății) și la acei copii care au fost supuși în familie unor principii educative opuse celor cultivate de școală și de societate (ex. tendința unor părinți de a face din copiii lor niște individualiști, egoiști, infatuați, care sfidează normele de conviețuire civilizată în societate). Aspectul cel mai cunoscut de conflict de roluri se întâlnește — arată Anne-Marie Rocheblave-Spenlé, — în situația când o persoană este silită să-și asume, concomitent, două roluri incompatibile (având în vedere faptul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
realizare, de aprobare, de prestigiu nu poate fi satisfăcută fără a ne întreba ce anume așteaptă ceilalți de la noi și fără a acorda, la rândul nostru, înțelegere și afecțiune celor de care suntem legați prin scopuri comune: „La o atitudine egoistă, concentrată asupra noastră înșine, căpătăm răspunsul adecvat: izolarea, neînțelegerea, ostilitatea. O atitudine înțelegătoare atentă, cooperantă față de ceilalți are ca răspuns nu numai înțelegerea, aprobarea, bunăvoința, ci și modificarea favorabilă a moralului întregului colectiv din care facem parte”. În același context
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihopatiile”, deoarece în cuprinsul lor activitatea reflectorie / activitatea gândirii este păstrată, dar lumea valorilor psihopatului este cu totul alta, decât la oamenii normali, ceea ce face ca structurarea atitudinilor față de sine, față de semeni și față de existență, să îmbrace caracterul unor revendicări egoiste și exacerbate. Se cunosc mai multe forme de „psihopatie”, în funcție de care sector al vieții psihice suferă mai mult influența egocentrismului psihologic și al voluntarismului afectiv și moral al psihopatului. Astfel, când în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină deficitul volițional
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dușman al deschiderii „sistemului personalității” spre probleme noi care apar în ambianța de viață și de activitate a omului, deoarece el exprimă, de fapt, o incapacitate a conștiinței individuale a unor persoane de a depăși limitele trăirilor și intereselor personale, egoiste. Or, o personalitate matură sub raport social se judecă — spune V. Pavelcu — după capacitatea „de a include în contexte sociale tot mai largi: de la aria îngustă de preocupări și de cerințe ale familiei și ale școlii, pînă la nivelul superior
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
celor dezinteresate sau altruiste. „Lupta cu înclinațiile inimii implică — arată V. Pavelcu — o mare dorință de obiectivitate, iar obiectivitatea înseamnă sacrificiu de sine, curaj, o considerabilă tărie morală și o mare iubire de adevăr. Numai prin jertfirea tendințelor noastre personale, egoiste și efemere, pentru marile interese ale colectivității / umanității, ne putem ridica pe treapta spiritualității eterne”. Pentru genialul scriitor rus, F.M. Dostoievski, regenerarea morală a omului nu se poate produce decât prin durere și remușcare, suferința individuală având în viziunea sa
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pe care le au în plan social propriile conduite și acte de comportament realizate. Este vorba, în acest ultim caz, de acele persoane care sunt structurate în ideea că au doar drepturi, nu și datorii sociale: egocentrice de felul lor, egoiste și individualiste, astfel de persoane așează întotdeauna pe primul plan interesele lor, în detrimentul celor ale semenilor din jur, considerându-se mereu frustrate în așteptările și drepturile lor. Pentru prima situație sunt caracteristice, așadar, acele persoane care au ajuns — datorită altruismului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
luna iunie consacrat bugetului pe 2007-2013 a fost un eșec total. S-au pus în discuție orientări majore ale strategiei economice comunitare. Președintele Franței Jacques Chirac l-a acuzat pe premierul britanic Tony Blair de eșec, lipindu-i eticheta de „egoist”. Chirac avea în vedere faptul că Marea Britanie a obținut în timpul doamnei Thatcher un rabat sensibil la contribuția la bugetul comunitar, rabat care nu se mai justifică în prezent, când economia britanică este înfloritoare. Tony Blair a ripostat, acuzând Franța că
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
Dar era inevitabil. Între cele două puncte alese de hazard și de timp, muzeul mexican și șanțul de scurgere al șoselei care ducea la Borovo Naselje, Olvido Ferrara Îl iubise, fără Îndoială. O făcuse În modul ei deliberat și vital, egoist, cu un zaț de tristețe inteligentă În pauze. În jurul subtilei melancolii latente pe fundalul privirii și vorbelor ei, el se mișca mereu cu cea mai mare precauție, ca un jefuitor prudent, Încercând să nu dea ocazia de a se face
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
conotație ideologică negativă în societatea comunistă din România, ca și capitalism, profit, concurență; individualist poate avea o conotație pozitivă în unele culturi, „pe picioarele lui, capabil să își ia viața pe cont propriu”, în altele, o conotație negativă, apropiată de „egoist”. Mai mult chiar, sub presiunea ideologiei, anumite cuvinte pot deveni la un moment dat „politic corecte/incorecte”: persoane cu dizabilități fizice sau psihice/handicapat (Statele Unite), tovarăș/domn (România, perioada comunistă). Uzul unor sintagme/cuvinte este restricționat de convenții socioculturale: dacă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de echipă Neagresiv Cald, afectuos Democrat Politicos Are încredere în sine Părere bună despre sine Inteligent Competent Activ Conducător Îndrăzneț Independent Modest Relaxat Vorbareț Moral Cinstit Muncitor Organizat Disciplinat Realist Riguros Liberal (Modernă Nu-i pasă de altii Neprietenos Intolerant Egoist Individualist Agresiv Rece, distant Autoritar Nepoliticos Nu are încredere în sine Părere proastă despre sine Neinteligent Incompetent Inactiv Executant Timid Dependent Încrezut Încordat Rezervat Imoral Necinstit Leneș Dezorganizat Nedisciplinat Visător Superficial Conservator Românul Distribuția după vârsta Distribuția pe sexe Distribuția
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
bancomat; bandă; belele; belșug; bine; blocaj; blocat; boier; bunuri; buzunar; în casă; cărți; ceartă; cerc; de ciocolată; compensare; condiții; conducător; control; copeică; corp; corupe; cosmetică; Craiova; credit; cumpără totul; dar; dator; democrație; deșertăciune; deținere; diavol; dolari; domn; dorință; dracul; dușmani; egoist; excursii; extaz; faimă; fără; fier; finanțare; finanță; foaie; foame; folositor; frică; frumos; fură; gălăgie; greutate; hărnicie; hoț; ispită; a întreține; jocuri de noroc; lapte; lipsă; lucrez; lux; magazin; mare; materia; mărunți; mereu; merit; meserie; meu; mînă; moarte; moșneag; mulțime; murdărie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de toate; mulți bani; bădăran; bărbat; Băsescu; bec; belșug; din belșug; bijuterii; bogăție; bogăție sufletească; bolnav; bugetari; bunăstare; burghez; business; cantitate; carieră; casă; cărți; cîndva; compatriot; copac; copii; cunoștințe; curînd; cusur; decizii; dependență; deștept; a deține; dubios; dușman; și dușmănos; egoist; era; etapă a vieții; faimă; fain; faraon; fățarnic; fățărnicie; femeie; fiță; fițe; frumos; frumusețe; fudul; furt; gelos; gol; gras; gură; gust; hain; haine; hapsîn; harnic; hîrtie; hîtru; ideea; ideal; iluzie; impozit; influență; intelectual; interlop; invidie; isteț; împlinire; împlinit; închisoare; încredere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cerne; cerșetoare; cerșetori; a cerși; cheamă; calmează; comandă; copil; credință; curaj; curiozitate; cursuri; a ți se da; îți va da; dai; dar; darnic; daruri; dat; dau; dărnicie; dărui; dăruiește; dăruire; deznădejde; doleanță; dor; a dori ceva; dorința; dragoste; dur; efort; egoist; energie; favoare; fericire; fierbinte; foaie; o forță; fructe; a fura; gînd; iad; implora; a implora; implorare; informații; insista; investiție; iubire; înapoi; încearcă; încerca; îndrăzneală; îndrăzneț; îndrăzni; întinde; a întinde mîna; învoire; lapte; lămurire; lei; logodnă; mană; masă; mărire; mereu; merit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]