7,845 matches
-
gustul pentru miraculos, Diogene din Oenoanda comandă unor artiști mozaicari, zidari, sculptori acest proiect mirific: un zid lung de opzeci de metri, înalt de patru metri și gros de un metru. Este vorba de transformarea acestui edificiu într-un suport elaborat, gândit, construit pe principiul unui papirus derulat pe mai multe coloane. Conținutul, contextul, aluziile istorice și mai ales datarea stilistică a epigrafiei atestă ca dată a construcției anul 120 al erei noastre. Ansamblul este plasat pe un Portic, lângă teatru
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a itemilor testelor: pe suport de hârtie - în prima variantă -, respectiv pe suport software - în cea de a doua. Testele care măsoară rapiditatea în reacții sunt numai în varianta soft, deoarece varianta creion-hârtie nu conferă precizie măsurării. Cu excepția acestor teste, elaborate doar pentru aplicarea pe calculator, toate celelalte teste au fost elaborate pentru ambele variante. Cotarea rezultatelor se face automat pentru varianta pe calculator și manual pentru varianta creion-hârtie. Scorurile obținute la varianta creion-hârtie se pot introduce manual de către operator într-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Urmează Olanda, în 1971, Portugalia, în 1972, Norvegia, în 1973, Suedia, în 1978, Grecia și Spania, în 1979. O primă problemă la care ar trebui să răspundă orice lege din domeniul psihologiei aplicate este: „Ce este un psiholog?”. Un răspuns elaborat este dat de Michael Hockel, într-un articol de referință în domeniul psihologiei profesionale (1984). Autorul german formulează o descriere a identității profesionale a psihologului în cinci puncte: psiholog este doar acea persoană care a beneficiat de o formare în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pentru boli cardiovasculare sau pentru mortalitate în raport cu SO. Pentru problematica actuală a stresului muncii, mai multe modele clasice ale SO domină și în prezent literatura de specialitate, care abundă în aplicații, reconceptualizări, îmbunătățiri sau critici la adresa lor, dar sunt semnalate (elaborate și testate) și unele modele mai noi ale SO (vezi Brate, 2002). În figura 1 este prezentat un posibil model comprehensiv de diagnoză multidimensională a stresului ocupațional. 2. Obiectivul cercetării Acest studiu își propune să surprindă și să evalueze principalii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a fost tradus succesiv și adaptat în scop experimental de autorul studiului (sub denumirea de Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), cu acceptul dr. Williams, bazându-se pe un model conceptual comprehensiv de diagnoză și management al stresului ocupațional elaborat și prelucrat (vezi Figura 1). 3.3. Procedura Această cercetare face parte dintr-un studiu mai amplu asupra stresului ocupațional (utilizând ca instrument principal PMI, Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), care și-a propus elaborarea unui model conceptual
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în care gradul maturizării intelectual-afective și moral-volitive, atins de om la diferite vârste, își pune amprenta pe tipul de răspuns la frustrare. În acest sens, credem că diferențierea reacțiilor la frustrare în funcție de măsura în care acestea au fost sau nu elaborate, prelucrare, printr-un proces de reflectare/cunoaștere obiectivă, adecvată a „situației frustrante” reușește să surprindă mai bine modul în care „fenomenul frustrației” ajung să desemneze, tot mai mult, în lumea umană acel raport social și conștient între drepturile ce ni
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Maier, T.M. Franch, Nina Bull, J. Dollard etc., ne vom opri în capitolul al III-lea. „Examenul critic al noțiunii «complex al frustrației»”, Analele științifice ale Univ. „Alex. I. Cuza”, Iași, Tom IX, 1963, p. 39. A fost, de exemplu, elaborată și utilizată pe scară largă versiunea pentru copii a testului de frustrație Rosenzweig („P.F. Study”). Acest test, deși cunoaște o arie de aplicare destul de restrânsă (la copii destul de inteligenți pentru a fi capabili de a se transpune în rol) destul de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a fi pedepsite. „Iată o galerie care se întinde de-a lungul întregii clădiri, de unde vom putea să-i vedem și să-i auzim, indiferent pe ce latură vor ieși din încăperile lor”, spune prințul, făcând elogiul construcției spațiale savant elaborate. Aici, supravegherea se apropie mai degrabă de observarea în laborator a unor cobai: prințul și prințesa adoptă obiectivitatea rece a savanților. La sfârșit, însă, resimt ei înșiși cruzimea operațiunii atât de îndelung gândită și atât de minuțios pregătită. Patrice Chéreau
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Într-o zonă maritimă, și dualismul. CÎt despre răspîndirea celor două tipuri, Dähnhardt Îl urmează pe Dragomanov, explicînd versiunile nord-americane drept rezultat al migrațiilor dincolo de Strîmtoarea Bering 9. Că Iranul ar fi fost patria dualismului va deveni o ipoteză extrem de elaborată și de la modă o dată cu școala germană de istorie a religiilor (religionsgeschihitliche Schule), ai cărei reprezentanți marcanți au fost Wilhelm Bousset și Richard Reitzenstein. Am făcut În altă parte o critică a lucrărilor lor10. Astăzi ele ne apar drept una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a activității În chestiune rămîne nesesizată, Însă numai În foarte puține cazuri acest lucru Înseamnă că toate comorile Îngropate În mintea cuiva nu pot deveni niciodată accesibile altora. În general, activitatea minții noastre este repetitivă, iar filozofiile noastre, oricît de elaborate ar fi ele, trebuie să plece de la niște reguli simple, care produc rezultate previzibile. Ceea ce gîndește cineva gîndesc În mod necesar și alții, dacă nu chiar majoritatea celorlalți. Dacă toate acestea sînt destul de evidente, ni s-ar putea obiecta totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și se Întrista deseori, se spune, din pricină că fusese părăsită În Întuneric și În pustiu, iar alteori, gîndind la lumina care o părăsise, se mai Întrema și rîdea, apoi se Întrista din nou”34. O altă versiune a mitului, mai puțin elaborată, ne este relatată de Ipolit 35: Sophia este cel mai tînăr eon din Pleromă (al douăzeci și optulea). Ea se Înalță către Tatăl și vede că acesta a zămislit de unul singur. Vrea să-l imite, neștiind că puterile ei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
al V-lea; Apocriful lui Ioan se află mai aproape de pozițiile care vor fi ale maniheenilor și augustinienilor 81. Doctrina gnostică a spiritului contrafăcut reflectă o constantă polemică antiastrologică, care este chiar miezul mesajului gnostic și maniheist. Rezultatul cel mai elaborat al acestei polemici Îl reprezintă tratatul Pistis Sophia, datînd dintr-o perioadă tîrzie și ale cărui raporturi cu maniheismul așteaptă Încă să fie studiate. În Pistis Sophia, teoria spiritului contrafăcut apare limpede drept legătura principală dintre cosmologie, antropologie și soteriologie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Între origenism și catharism a fost adoptată de Jean Duvernoy 24. Origenismul nu constă integral din doctrina inițială a lui Origen, greu de reconstituit din pricina vicisitudinilor pe care le-au cunoscut scrierile acestuia. El este o transformare a Învățăturii originale, elaborată și pusă În practică de monahii egipteni În secolele al IV-lea și al V-lea și combătută În mod sistematic de ereziologi precum Epifaniu 25 și fostul origenist Ieronim. Un dosar al acestor dezbateri origeniste a fost Întocmit de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cu prilejul aniversării a 20 de ani de la Înființarea Securității, cu vădite rațiuni să legitimeze abuzurile și crimele comise de organele de represiune, instalează un vocabular articulat nu de cuvinte scurte, eliptice, tăioase, războinice, ci derulat la nivelul unor sintagme elaborate ideologic precum: „lupta cu dușmanul pentru apărarea cuceririlor revoluționare”, „elemente dușmănoase”, „dușmanii patriei”, „dușmanii clasei muncitoare”, „grupuri de rezistență” etc. Substituirea apelativului „bandit” cu „dușman al clasei muncitoare” marchează metamorfoze În discursul public asupra rezistenței anticomuniste emis de organele de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în istorie prin stocarea de informație, exprimarea identității de grup și personale). În procesul comunicării, oamenii recurg cel mai adeseori la limbă; dar acesta nu este singurul sistem de semne folosit de ei, ci doar cel mai complex, cel mai elaborat. Se pare însă că doar 10% din informația transmisă este comunicată prin limbă. Alături de semnele lingvistice, în comunicare intervin elementele paraverbale și cele nonverabale. Elementele paraverbale sunt formate din ansamblul sunetelor nearticulate, deci ansamblul emisiilor vocale percepute auditiv - altele decât
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a căror respectare îi asigură eficiența: a) principiul încărcăturii informaționale - discursul nu trebuie să depășească posibilitățile publicului de asimilare a informației în intervalul de timp; este nevoie ca itemii de informație nouă să nu fie exagerat de mulți, informația trebuie elaborată, dezvoltată, exemplificată, pentru a da publicului răgazul necesar de a o înțelege și procesa; b) principiul relevanței - ascultătorii au tendința de a manifesta interes și de a reține acele informații pe care le descoperă a fi relevante pentru scopurile personale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu au încredere în semeni. Implicarea și reticența comunicativă reflectă dorința individului de a se angaja în activități sociale și de a comunica. Astfel, reticența comunicativă se asociază cu tracul, manifestat în plan comunicativ prin ezitări, false începuturi, idei incomplet elaborate sau abandonate, contribuții verbale scurte, constând în propoziții simple, sărăcie lexicală, anxietate și tensiune comunicativă, expresivitate scăzută, atititudini nonverbale de retragere (posturi „de apărare”, mimică redusă, mișcări puține ale capului și mâinilor). Capacitățile cognitive ale indivizilor sunt date de complexitatea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
abstractizare și disociere a stimulilor percepuți, prin operații de analiză, sinteză, categorizare. În plan comunicativ, complexitatea cognitivă se reflectă prin abilități comunicative, tendința indivizilor de a vorbi despre sine, precizie în decodarea semnalelor verbale și nonverbale, afectivitate, adoptarea unor coduri elaborate. Anxietatea și stresul cognitiv sunt emoții negative pe care le trăiește individul când percepe un pericol difuz și neprecizat; în plan social, anxietatea comunicativă se manifestă prin dorința individului de a evita interacțiunea cu ceilalți, prin incapacitatea de a gestiona
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se poate servi (limbajul surdomuților, comportamentul nonverbal al orbilor, influențele handicapului fizic asupra posibilităților de comunicare etc.), punând adeseori bariere de comunicare. Diferențele de statut socioeconomic se reflectă în codul la care recurg vorbitorii. Astfel, Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comportamentul nonverbal al orbilor, influențele handicapului fizic asupra posibilităților de comunicare etc.), punând adeseori bariere de comunicare. Diferențele de statut socioeconomic se reflectă în codul la care recurg vorbitorii. Astfel, Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fizic asupra posibilităților de comunicare etc.), punând adeseori bariere de comunicare. Diferențele de statut socioeconomic se reflectă în codul la care recurg vorbitorii. Astfel, Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. În opinia autorului, vorbitorii din clasele de mijloc și cele dinspre vârful societății recurg la coduri elaborate, în timp ce vorbitorii din clasele de jos recurg la coduri restrânse. Limba folosită de vorbitori pune la dispoziția acestora posibilități de expresie determinate și reflectă totodată o viziune asupra lumii (vezi Capitolul III, „Stiluri culturale de comunicare.”). Diferențe de natură paraverbală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sistemelor prin care sunt rezolvate probleme legate de supraviețuirea fizică, de reproducere, de guvernare a grupului. Emoțiile primare cu bază biologică și universală implică experiența, percepția, fiziologia și comunicarea, rezolvând problemele survenite în contextul interacțiunilor sociale care au loc. Emoțiile elaborate reprezintă un pachet global de semnificații, comportamente, practici sociale și norme construite în jurul emoțiilor primordiale în societăți umane determinate (Keltner, Haidt, 2001, p. 207). 3.10. Competența de comunicare Comunicarea prin limbă presupune competență de comunicare, adică abilitatea individului de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
clare, precise, ceea ce permite exprimarea fără echivoc a unui punct de vedere, concentrarea ideilor secundare în jurul unei dominante comunicative; se corelează cu preocuparea pentru detaliu, cu informația specifică/particulară pentru o anumită temă, cu profunzimea și rigoarea analizei, cu coduri elaborate și păstrarea strictă în subiect, cu intervenții scurte și la obiect. Focalizarea minimă (sau non-focalizarea) presupune reguli laxe și implicite de negociere a informației între participanți, astfel încât sensul se construiește contextual, în funcție de relațiile dintre participanți; accentul cade nu asupra informației
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]