1,904 matches
-
Închinată lui Dedal, întemeietorul vestitului neam de artiști ai dedalilor" este prima poezie-elegie de Nichita Stănescu din volumul 11 elegii, apărut în 1966. Academicianul Eugen Simion afirma despre „” în 1978, Pentru Ion Pop (1980), autorul primei monografii a operei stănesciene, „Elegia întâia (...) reactualizează o «schemă» mitică universală, aceea a eului cosmic...”. Exegetul consideră util să menționeze că „Simbolistica centrului, a punctului și a sferei a reprezentat încă din vechime divinitatea creatoare a lumii. Punctul care se mișcă în haosul originar, definițiile
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
poemului, Ștefania Mincu ("Momentul Nichita Stănescu", în vol. "Nichita Stănescu: Poezii", Ed. Albatros, București, 1987) exploatează tema condiției artistului, a creatorului („Dedal construiește Labirintul interior al cuvântului”, p. 52), astfel încât ajunge la concluzia că „nedeterminarea acelui El cu care debutează elegia dispare: știm acum că se referă la cuvânt” (p. 53). În opinia criticului, Elegia întâia este o încercare din partea poetului de a da „un model constructiv al propriului mod de a se raporta pe sine la cuvânt și lume” (p.
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
1987) exploatează tema condiției artistului, a creatorului („Dedal construiește Labirintul interior al cuvântului”, p. 52), astfel încât ajunge la concluzia că „nedeterminarea acelui El cu care debutează elegia dispare: știm acum că se referă la cuvânt” (p. 53). În opinia criticului, Elegia întâia este o încercare din partea poetului de a da „un model constructiv al propriului mod de a se raporta pe sine la cuvânt și lume” (p. 60). Ștefan Augustin Doinaș (1980) se întoarce la tema increatului și la atributele ce
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
la tema increatului și la atributele ce îi conferă un „comportament mitic”. Căci „increatul e potențialitate plină, posibilitate pură, complet lipsită de propria sa definiție, deoarece - ființă aproape demonică - el își sparge propriile-i determinări.” Doinaș plusează atunci când afirmă că Elegia întâi este nu numai un poem despre increat, ci „chiar un exemplu de increat” (Poezia și poetica lui Nichita Stănescu, din Lectura poeziei, Ed. Cartea Românească, 1980, p. 193 - 202, cf. "Nichita Stănescu interpretat de...", Ed. Eminescu, București, 1983, p.
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
„” este a opta poezie-elegie de Nichita Stănescu din volumul 11 elegii, apărut în 1966. Poemului i s-a acordat o atenție sporită din partea criticii, textul cucerind, în special prin invocarea acelui ținut mitic - Hiperboreea. „În acest spațiu simbolic - gnoseologic - are loc, de fapt, o nouă naștere a ființei ca ființă cunoscătoare
Elegia a opta, hiporboreeana () [Corola-website/Science/309932_a_311261]
-
sinele «știutor» este (re)născut viu”, afirmă Cristian Moraru. ("Nichita Stănescu - sistemul poetic", postfață la vol. "Nichita Stănescu: Poezii", Editura Minerva, 1988, p. 358). În schimb, Eugen Simion îi atribuie poetului paternitatea acestui ținut, atunci când afirmă că în a opta elegie, „una dintre cele mai frumoase, (Nichita) creează o țară nouă, Hiperboreea, locuită de ideile pure și uriașe, un fel de peșteră platoniciană, unde sunt primiți și poeții” ( Scriitori români de azi, I, 1978, p.181). Despre „o nouă naștere a
Elegia a opta, hiporboreeana () [Corola-website/Science/309932_a_311261]
-
181). Despre „o nouă naștere a făpturii” a vorbit și Ion Pop, în monografia din 1980, apelul fiind rostit de Ea - „prezență anonimă, poate emblemă a maternității”. Altfel spus, „Hiperboreea este de fapt o zonă-limită între material și spiritual”, iar „elegia a opta (...) construiește (...) modelul unui act de inițiere angajat de acea voce anonimă - Ea - care e însuși principiul existenței, Muma arhetipală, mitică...” (Ion Pop, monografia, 1980, p. 62-63, 66). Ștefania Mincu apreciază că invocatul ținut este „simbolul unui spațiu al
Elegia a opta, hiporboreeana () [Corola-website/Science/309932_a_311261]
-
spațiu în care se plonjează cu sufletul «dezbrăcat» de trup într-un ocean primordial...”, dar „nașterea hiperboreeană e doar în minte, nu adevărată”, căci Nichita e un „poet al lucidității”, motiv pentru care refuză „visul și evaziunea”. Alex. Ștefănescu conchide: „Elegia a opta este un poem frumos luat în sine, fără apartenență la ansamblul elegiilor. Poetul exprimă un avânt către un Nord abstract”.
Elegia a opta, hiporboreeana () [Corola-website/Science/309932_a_311261]
-
dar „nașterea hiperboreeană e doar în minte, nu adevărată”, căci Nichita e un „poet al lucidității”, motiv pentru care refuză „visul și evaziunea”. Alex. Ștefănescu conchide: „Elegia a opta este un poem frumos luat în sine, fără apartenență la ansamblul elegiilor. Poetul exprimă un avânt către un Nord abstract”.
Elegia a opta, hiporboreeana () [Corola-website/Science/309932_a_311261]
-
V-lea î.Hr. Comedia veche. Trecerea spre comedia medie Proza în epoca clasică Secolul al IV-lea î.Hr. Istoriografia Elocința Filosofia Școlile socratice Școala peripatetică veche Poezia Tragedia Comedia Centre de cultură elenistică Poezia alexandrină Poezia bucolică Epigrama Poezia dramatică Elegia Poezia didactică și epică Istoriografa elenistică Filosofia Stoicismul Epicureismul Scepticismul Filologia alexandrină Tratate de retorică Filosofia morală Istoriografia Geografia Sofistica Romanul grec Poezia Filosofia. Neoplatonismul Literatura creștină Istorii literare Studii
Literatura Greciei antice () [Corola-website/Science/309278_a_310607]
-
a frâna într-o oarecare măsură acest proces, din 1928 Adolf Meschendörfer a inițiat Olimpiadele școlare de limba germană, care se țineau din doi în doi ani în toate localitățile în care se găseau gimnazii cu predare în limba germană. "Elegia Transilvană" ("Siebenbürgische Elegie"), cea mai cunoscută poezie a lui Adolf Meschendörfer, scrisă de acesta în anul 1927, a fost folosită de Ernst Irtel (1917-2003) ca text pentru un cor mixt, cu același titlu. Prof. dr. Stefan Sienerth, în calitatea sa
Adolf Meschendörfer () [Corola-website/Science/309293_a_310622]
-
o oarecare măsură acest proces, din 1928 Adolf Meschendörfer a inițiat Olimpiadele școlare de limba germană, care se țineau din doi în doi ani în toate localitățile în care se găseau gimnazii cu predare în limba germană. "Elegia Transilvană" ("Siebenbürgische Elegie"), cea mai cunoscută poezie a lui Adolf Meschendörfer, scrisă de acesta în anul 1927, a fost folosită de Ernst Irtel (1917-2003) ca text pentru un cor mixt, cu același titlu. Prof. dr. Stefan Sienerth, în calitatea sa de cercetător la
Adolf Meschendörfer () [Corola-website/Science/309293_a_310622]
-
printre principiile unei noi estetici, "veridica estetică a paradoxismului", însă nu ajunge la "Necuvânt (Non-Logos / Non-Verbe)", poate, pentru că nu se ivește dinspre reacțiile moderniste la „stalinismul cultural“ („reședința“, mai mult ca sigur, a "Fant-Omului", a "Omului-Fantă" - cf. Nichita Stănescu, "11 elegii", 1966), ca reprezentanții generației dacoromâne / valahe "Stănescu-Sorescu", ci pentru că vine dinspre Tristan Tzara (cf. Cl. Bertrand, "Sur Tristan Tzara" - în "Caietele / Les Cahiers / Note Books Tristan Tzara", vol. III - IV / no. 5 - 12, 2005, p. 122 sq.), luând atitudine / distanță
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
Ovidiu continuă tradiția poeziei elegiace romane de exaltare a sentimentului de dragoste, pregătită de Catullus și de neoterici în perioada republicană și dezvoltată de Sextus Propertius și Albius Tibullus în epoca lui Augustus. Sentimentul de dragoste este tratat în maniera elegiei erotice alexandrine. Poetul cântă iubirea efemeră, ușoară, după cum însuși se autodefinește "tenerorum lusor amorum" („cântărețul glumeț a dragostei ușoare”), dar și dragostea nefericită, înșelată sau neîmpărtășită, practicând o distanțare față de propriile sentimente. Poeme mitologice Tragedia "Medeea", de mare renume în
Publius Ovidius Naso () [Corola-website/Science/297061_a_298390]
-
lusor amorum" („cântărețul glumeț a dragostei ușoare”), dar și dragostea nefericită, înșelată sau neîmpărtășită, practicând o distanțare față de propriile sentimente. Poeme mitologice Tragedia "Medeea", de mare renume în antichitate, s-a pierdut aproape în întregime. Ambele opere sunt culegeri de elegii personale sub forma unor scrisori trimise din Tomis și adresate lui Augustus, soției sau prietenilor cu rugămintea de a fi iertat și de a i se permite revenirea la Roma. Ovidiu prezintă situația nefericită a propriei persoane, exprimarea directă a
Publius Ovidius Naso () [Corola-website/Science/297061_a_298390]
-
maestru al liricii, ca un poet-pictor care a reprodus lumea în forme plastice. Byron și Shelley, care îi prețuiau talentul, au manifestat un mare interes pentru poezia lui. Shelley, care întreținea corespondență cu el, a evocat memoria poetului confrate în elegia "Adonais". El l-a descris ca fiind poetul ""cel mai tânăr, cel mai drag"", crescut ""ca floarea palidă de-o fată îndrăgită, ce-n loc de rouă cu lacrămi e hrănită"". La fel ca și alți poeți romantici, Keats a
John Keats () [Corola-website/Science/306178_a_307507]
-
familii descoperă corpurile neînsuflețite și află de la Lorenzo tot ce s-a întamplat. În final, cele două familii se împacă ajungând la concluzia că ura lor a dus la moartea lui Romeo și a Julietei. Piesa se termină cu o elegie pentru îndrăgostiți: Pentru că nu a fost niciodată o poveste de mai mult vai/Decât cea Julietei și al ei Romeo."
Romeo și Julieta () [Corola-website/Science/306224_a_307553]
-
și a trecerii ireversibile a timpului. 7. În volumul de versuri "„Căldura vieții”" (Editura Eminescu București, 1979, 144 p.), structurat în două cicluri- „Străbunii” și „Priveliști și imagini”, se observă o varietate de specii lirice, respectiv sonet, rondel, liedul nostalgic, elegie, sau cântec suav. Multe din versurile cuprinse în acest volum au muzicalitate de romanță, precum se simte în poeziile "„Mi-e dor de nucul cel bătrân de-acasă ...”, „Străvechea mea Cetate de pe Jiu”, „Oameni și clepsidre”, „Suave doruri”, „De ce ai
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Cruciș Secondo Intermezzo per orchestră Una Via Cruciș V "...Crucifige!... Crucifige!..." Esercizi per 11 archi - I. Monodia interrotta e improvviso canonico Wow! Per voce femminile Braevissimo (Bravissimo I) per contrabbasso e archi Vidi Aquam per soprano e un'orchestra piccola Elegia per Egisto per violino solo Quarto concerto per organo, due trombe, 2 tromboni e orchestră "Hoc erat în votis" Îl silenzio, îl gioco, la memoria per coro di bambini Braevissimo ÎI per contrabbasso ed archi Braevissimo III per contrabbasso ed
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]
-
cunoscut o mare popularitate în cadrul seriei noi scose de editura "Insel". După apariția "Însemnărilor..." Rilke a intrat într-o perioadă de profundă criză de creație, care s-a terminat abia în februarie 1922, când a reușit să termine "Duineser Elegien" (Elegiile duineze), începute încă din 1912. Acest ciclu de poezii își trage numele de la castelul Duino din Triest, aparținând contesei Marie von Thurn und Taxis, unde Rilke a fost găzduit din octombrie 1911 până în mai 1912. Izbucnirea Primului război mondial l-
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
călători în Elveția. Motivul oficial era o invitație pentru a ține o prelegere la Zürich, dar adevăratul motiv a fost dorința sa de a scăpa de tumultul postbelic și de a relua lucrul, întrerupt de atâta vreme, la "Duineser Elegien" (Elegiile duineze). Căutările sale de a găsi o locuință care să fie atât potrivită cerințelor sale, cât și suportabilă material, s-au vădit a fi foarte dificile. Unele din locurile unde a stat Rilke au fost Soglio, Locarno și Berg am
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
a cumpărat clădirea și i-a pus-o la dispoziție poetului fără a-i cere chirie. A urmat o perioadă de creație intensă când, după numai câteva săptămâni de muncă, în februarie 1922 Rilke a reușit să termine "Duineser Elegien" (Elegiile duineze). În aceeași perioadă a scris și ambele părți ale ciclului de poezii "Sonette an Orpheus" (Sonete către Orfeu). Ambele volume de poezii sunt considerate drept cele mai reușite al operei lui Rilke. Din 1923 a trebuit să lupte cu
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
un eseist, jurnalist, nuvelist, pedagog, romancier, scenarist de film și scriitor român basarabean, cavaler al Ordinului Republicii (1992). A debutat în 1962 cu nuvela „Priveghiul mărgineanului”. Este autor al unor excepționale nuvele și romane, („Priveghiul mărgineanului”, „Povestea cu cucoșul roșu”, „Elegie pentru Ana-Maria”, „Surâsul lui Vishnu”), al unor cărți pentru copii („Mama mare, profesoară de istorie”), precum și a unor profunde eseuri. Născut la 4 iulie, satul Unțești, Ungheni, ca fiu al lui Ion si al Elizabetei Vasilache, a terminat școala primară
Vasile Vasilache (scriitor) () [Corola-website/Science/313733_a_315062]
-
Lipan Țăndărică - „Renașterea”, Dinu Olărașu - „Vis-a-vis”, Stepan Project - „Sensul vieții”, Compact - „5.Compact”. În luna iunie a anului 2001 este cooptat în grupul "Pasărea Colibri", formație alături de care lansează albumul „Încă 2000 de ani” și se remarcă prin melodii ca „Elegie”, „2000 de ani” și „Cântec șoptit”. După perioada "Pasărea Colibri" a participat la diverse spectacole alături de Ducu Bertzi, Florian Pitiș și alți artiști. La sfârșitul anului 2007, după o pauză de mai bine de 10 ani și la 30 de
Marius Bațu () [Corola-website/Science/314046_a_315375]
-
celor mai multe sisteme de scriere cunoscute astăzi.Fenicienii au fost cel de-al doilea popor care a adoptat alfabetul , având numai 22 de consoane, dar nici o vocală. Operele culturale au fost păstrate sub forma unor mituri, epopeei, imnuri, cantece de iubire, elegii, rugaciuni, bocete, satire, proverbe, fabule și ghicitori, precum și texte despre educația antică și povestiri și dialoburi ale căror scop era transmiterea cunoașterii de la o generație la alta. Agricultura dezvoltându-se, crea condiții pentru obținerea unui surplus de hrană, mai mult
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]