3,224 matches
-
a surprins și transmis. Astfel rolul tatălui, rolul mamei, rolul copiilor În raporturile cu părinții și raporturile dintre ei, rolul bunicilor, sunt admirabil surprinse În folclorul și tradiția populară. Cu toate că societatea modernă a zdruncinat oarecum eșafodul familiei, mai ales prin emanciparea femeii și introducerea noțiunii de parteneriat În cadrul familiei fără precizarea sexului, nota de bază și rolul familiei se menține. Trebuie subliniat faptul că modul de organizare și ierarhizare a atribuțiilor În cadrul familiei tradiționale a fost modelul după care s-au
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Iată cum În adolescența târzie tendința de a forma o familie devine o dominantă. 2. Producerea și acumularea mijloacelor de existență necesare familiei pentru subzistență și dezvoltare, ceea ce face ca familia să aibă un grad de independență și perspectivă de emancipare și joacă un rol important În plasarea ei În contextul social În care trăiește efectiv. Psihologia familiei, gradul ei de unitate și coeziune au fost influențate la scara timpului istoric de modul cum se produceau și acumulau bunurile materiale necesare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
respectivelor comunități. De asemenea, oferă cadrul ideal pentru socializarea ființei umane, a perpetuării tradiției și culturii specifice, În sfârșit contribuie decisiv la menținerea coeziunii etnice și naționale. Față de aceste imperative existențiale ale ființei umane, ce pot reprezenta pretențiile mișcărilor de emancipare sexuală din zilele noastre? mai mult decât o reeditare jalnică a Sodomei și Gomorei din textele biblice. Proiectul legii sănătății - Între utopie și realitate (Observații și propuneri privind legea sănătății) “ În momentul când statul nu este capabil să gestioneze sănătatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
atitudinea sa nonviolentă, se pare că a fost perceput ca fiind mai periculos decât Panterele negre (vezi BLACK PANTHERS), fiind asasinat în Memphis, Tennessee, în 1968. Deși atât Black Power cât și Mișcarea drepturilor civile au avut obiectivul comun al emancipării, eliberării de moștenirea de secole a rasismului și segregării rasiale, ele au avut atitudini diferite în privința integrării în cultura americană mainstream și a autoapărării în fața violenței și abuzurilor, după cum remarcă Cusatis: susținătorii mișcării drepturilor civile erau în favoarea integrării și militau
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
dintre cele mai bune exemple de antierou în literatura americană postmodernă, și aparent sub influența filosofiei tralfamadoriene, oferă posibilități excelente autorului de comentariu ironic asupra inumanității... umanității, asupra efectelor catastrofale ale eșecului proiectului iluminist al progresului corelat cu știința și emanciparea. Unul dintre fragmentele antologice ale romanului îl arată pe Billy urmărind un film documentar de război. Dat fiind că el poate merge în timp în toate direcțiile (dar în mod absolut involuntar), filmul de război pe care îl vizionează pentru
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai mult speriindu-l. Cartea atrage atenția asupra iresponsabilității unor cercetători, orbi la consecințele invențiilor lor, un aspect important al ceea ce a ajuns să se numească eșecul planului iluminist, știința și tehnica scăpând de sub controlul rațiunii și ducând nu la emancipare și progres, ci la perfecționarea mijloacelor de distrugere. Hoenikker a mai făcut o invenție, care va scăpa de sub control, și care va îngheța întreaga lume, sfârșitul fiind deci produs de gheață, nu de foc, amândouă fiind invențiile unui savant autist
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
al doilea val, ce coincide în bună măsură cu momentele cele mai dramatice ale mișcării contraculturale ale anilor șaizeci și cu mișcarea drepturilor civile. Apariția Organizației naționale a femeilor (National Organization of Women) în 1966, brațul forte al mișcării de emancipare a femeilor americane, a contribuit la promovarea agendei feministe de atunci și până acum, cunoscând (și surf-ând) și al treilea val feminist. Este interesant cum a evoluat sprijinul politic al N.O.W. în alegerile din 2008. În alegerile primare
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
timpuriu, care a caracterizat fertilitatea românească o lungă perioadă, spre un model tardiv, specific țărilor europene. Considerăm totodată că, alături de degradarea nivelului de trai din România în ultimii ani, la scăderea fertilității au contribuit și factori specifici țărilor europene dezvoltate: emanciparea femeii și participarea în proporție mai mare a acesteia la activități economice în afara gospodăriei, creșterea duratei și nivelului educației, mobilitatea socială în creștere etc. Al doilea factor principal care a determinat scăderea populației (mai ales după 1992) a fost evoluția
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
artificii sofistice, căci de astă dată nu se mai recunoaște noutatea revoluției postmoderniste: "Postmodernitatea nu este o epocă nouă. Este rescrierea câtorva caracteristici revendicate de către modernitate și mai ales a pretenției sale de a-și întemeia legitimitatea pe proiectul de emancipare a umanității întregi prin știință și prin tehnică. Dar această rescriere, așa cum am mai spus, lucrează de multă vreme deja în modernitatea însăși"127. Aici, Lyotard ține să tempereze entuziasmul parodic al lui Baudrillard, precizând că nu rețeaua de simulacre
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
monstruoasă dintre el și "elitele" internaționaliste, care și-au făcut o glorie din batjocorirea ideii de patrie. În orice caz, în interiorul națiunilor nerătăcite și netransformate în simple populații, ca a noastră, intelighenția a fost întotdeauna naționalistă, purtătoare de cuvânt a emancipării națiunii, observă Alain Dieckhoff: "Astăzi, ca și odinioară, intelighenția continuă să-și asume cu putere acest rol de agent al naționalismului, deoarece are un interes obiectiv în a apăra în a face să prospere cultura a cărei răspundere o poartă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
modelul represiv cu pluralitatea de formațiuni putere/discurs, într-o ariditate care oglindește lipsa de identificare cu orice control social, cu orice comunicare. Lyotard și Foucault au o veritabilă spaimă de a nu fi prinși într-o nouă metapoveste despre emancipare, spre deosebire de Habermas care s-a implicat politic. După opinia lui Rorty, un nou canon s-ar preta la o sinteză între Habermas, Foucault și Lyotard, în care vechea nevoie de religie a omului să se confunde cu preocupările concrete de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a costumului și a cravatei, a muzicii clasice, a sărutului mâinii și a respectului pentru marile valori și, pe de altă parte, lumea pătrunsă de spiritul american, lumea hainelor de pe stradă, a muzicii rock, a pletelor, a culturii <<populare>>, a emancipărilor de tot felul"204. Generația '80 nu mai e de multișor una imberbă. Or, valorile pe care pariază Mircea Cărtărescu sunt specifice poporului "jeune", cum l-a numit Alain Finkielkraut, ceea ce denotă că postmoderniștii văd deja o generalizare a ethosului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Age. De aceea, ținta comună este "demitizarea" lui Iisus și, deci, răpunerea creștinismului considerat muribund. Legitimitatea dobândirii de drepturi egale în fața legilor între bărbați și femei nu poate fi pusă la îndoială. Totuși, ca ideologie, feminismul este altceva. De la o emancipare firească a femeilor, feminismul a putut ținti să devină o nouă religie împotriva creștinismului, îndeosebi. Nu altul e mesajul cărților de mare ecou ale lui Dan Brown, din seria Codul lui Da Vinci. Autorul este sclipitor de inteligent și a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
uman este, simultan, o structură macrofizică și una cuantică. Construind modelul celor trei niveluri de Realitate, Ștefan Lupașcu a trebuit să utilizeze o gândire a terțiului inclus, fără a apela la contrariile sintetizabile ale lui Hegel, supuse, fără putință de emancipare, logicii terțiului exclus. Dar logica terțiului inclus poate duce la confuzii întrucât ar abandona principiul noncontradicției. Prin etichetarea gândirii lupasciene ca logică dinamică a contradictoriului (cum spuneam, sub acest titlu a fost tradus Ștefan Lupașcu de băcăuanul Vasile Sporici, înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
culturale (nu în fiecare societate exist] un conflict între generații!), atunci modific]rile concomitente ale valorilor morale nu vor afecta probabil în mod semnificativ societatea. În unele cazuri, ele pot fi considerate chiar benefice și semne ale progresului (de exemplu, emanciparea femeilor și a copiilor care a avut loc în societatea noastr] în ultimii 150 de ani). Nu avem suficient de multe informații despre începuturile istoriei sociale a populațiilor studiate de antropologi pentru a spune dac] ele au suferit transform]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
era orientat] înspre monogamie și al susținerea unui rol public al femeilor. Tot ei consider] c] dezvoltarea și frecvența obiceiurilor și a practicilor de retragere și doliu al femeilor era rezultatul tradițiilor locale, care, ocazional, deveneau antitetice cu spiritul de emancipare al femeilor imaginat în Coran. Având în vedere faptul c] musulmanii au fost privilegiați de Coran drept „cea mai bun] comunitate”, al c]rei rol era de a propov]dui binele și de a preveni r]ul, misiunea profetului Mohamed
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar el crede că omenirea are misiunea de a pune bazele unei astfel de societ]ți. Marx are motive întemeiate penru a refuza s] scuteasc] ideologiile morale ale clasei muncitoare de aceste restricții. Misiunea istoric] a mișc]rii proletariatului este emanciparea uman]; dar orice ideologie, incluzând ideologiile clasei muncitoare, submineaz] libertatea distrugând transparență acțiunii. Marx critic] moralizarea în cadrul mișc]rii pentru c] el are în vedere „perspectiva realist]” adus] de materialismul istoric ca fiind indispensabil] pentru sarcina ei revoluționar] (MEW 19
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
largi majorit]ți” (MEW 4: 472; CW 6: 495), dar interesele clasei muncitoare sunt interesele unei anumte clase, nu ale omenirii în general. Marx crede c] mișcarea proletar] va conduce la dispariția societ]ții bazate pe clase, realizându-se astfel emanciparea universal]. Dar primul pas este emanciparea acestei clase de iluzia ideologic] a societ]ții bazate pe clase. Această înseamn] c] ea trebuie s] își urm]reasc] interesele de clas] în mod conștient, nedistras] de iluziile ideologice care i-ar glorifica
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
CW 6: 495), dar interesele clasei muncitoare sunt interesele unei anumte clase, nu ale omenirii în general. Marx crede c] mișcarea proletar] va conduce la dispariția societ]ții bazate pe clase, realizându-se astfel emanciparea universal]. Dar primul pas este emanciparea acestei clase de iluzia ideologic] a societ]ții bazate pe clase. Această înseamn] c] ea trebuie s] își urm]reasc] interesele de clas] în mod conștient, nedistras] de iluziile ideologice care i-ar glorifica interesele, asimilându-le cu cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clas] sunt forțele conduc]toare ale istoriei. Ele sunt departe de a fi imparțiale - nu doresc realizarea bun]st]rii generale sau a drept]ții imparțiale, ci instaurarea și protejarea unui anumit set de relații de producție, care ar însemna emanciparea și dominația unei anumite clase sociale în circumstanțe istorice date. Marx apeleaz] doar la interesele de clas] ale proletariatului revoluționar în susținerea pleadoariei pentru înl]turarea capitalismului și crearea unei societ]ți mai emancipate și mai umane. Marx crede c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
seară a lui Tudor Arghezi. Redacția își va preciza orientarea într-o concisă profesiune de credință abia spre sfârșitul primului an de apariție: „Fără să aparție nici unui partid politic, «Viața socială» a luptat și va lupta pentru marele ideal de emancipare și cultură al socialismului”. În acest spirit N. D. Cocea se situează în apărarea soldaților condamnați la muncă silnică în urma fraternizării cu țăranii răsculați în 1907 (Din fundul ocnelor), pledează pentru eliberarea lui I. C. Frimu și a altor socialiști arestați
VIAŢA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
VIITORUL ROMÂNCELOR, publicație apărută lunar, la Iași din 1 ianuarie până în octombrie 1912 și la București din noiembrie 1912 până în iunie 1916. Directoare: Adela Xenopol. Revista, care își propune să apere „dreptul și emanciparea femeii”, este destinată femeilor și e scrisă de femei. Într-o rubrică specială sunt evocate personalități feminine ale timpului, unele fiind și colaboratoare fidele: principesa Maria Obrenovici, principesa Olga Sturdza, Elena Cuza, Elena Pherechyde, Maria Baiulescu, Smara, Vera Myller, Caterina
VIITORUL ROMANCELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
face față cu succes rolurilor sociale de îndeplinit, reformularea, reconstrucția propriei concepții asupra realității și a locului său în această lume, reintegrarea în societate dintr-o nouă perspectivă. El vede aceste transformări graduale ca pe un proces de dezvoltare, de emancipare, noile perspective fiind în mod progresiv mai inclusive, mai discriminatorii și mai integratoare. Cu toate acestea, nu putem limita învățarea adultului doar la raportarea la experiența sa, la reflectarea asupra acesteia. Ulterior, Mezirow dezvoltă și mai mult ideea învățării transformative
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fenomenele care se produc într-o organizație care învață, în care se cere angajaților să învețe și să se adapteze la noi modalități de a munci etc. Bazată pe concepte dezvoltate în alte teorii, precum conștiință critică (cu scop de emancipare politică, noțiune dezvoltată de P. Freire în teoria sa critică), învățare instrumentală și comunicativă (concept dezvoltat de J. Habermas în teoria acțiunii comunicative, 1984), învățare prin reflectare asupra experienței (J. Dewey), interacționism simbolic (G. Mead), sociologia cunoașterii (Luckman) etc., teoria
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
social), explorând problemele inegalității rasiale, de clasă, de gen, ale puterii și opresiunii, ale alienării și manipulării maselor, perpetuarea lor în câmpul educațional și efectele lor asupra individului/grupurilor sociale. Sunt analizate mai ales instituțiile care perpetuează obstacolele în calea emancipării, cele educaționale numărându-se printre ele. Aspectele pe care le analizează sunt de genul: ale cui interese sunt promovate prin programele oferite, cine are acces în mod real la aceste programe, cine deține puterea și face schimbările, ce rezultate sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]