3,858 matches
-
Sensul, dimensiunea esențială a textului, cap. IV, Referință, coerență și globalitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, pp. 98-122. 45 Aristotel, Poetica, Studiu introductive, traducere și comentarii de D. M. Pippidi, Editura Academiei RSR, București, 1965, p. 82. 46 Ibidem, p. 84. 47 * * *; Enciclopedie de filozofie și științe umane, Ed. cit., v. metafora, pp. 675-676; Am utilizat această enciclopedie pentru ilustrarea "istorică" a metaforei. 48 v. Nina Aroutiounova, Les fonctions syntaxiques de la métaphore, în Linguistique et poétique, Choix et préface de Victor Grigoriev, Notices
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
98-122. 45 Aristotel, Poetica, Studiu introductive, traducere și comentarii de D. M. Pippidi, Editura Academiei RSR, București, 1965, p. 82. 46 Ibidem, p. 84. 47 * * *; Enciclopedie de filozofie și științe umane, Ed. cit., v. metafora, pp. 675-676; Am utilizat această enciclopedie pentru ilustrarea "istorică" a metaforei. 48 v. Nina Aroutiounova, Les fonctions syntaxiques de la métaphore, în Linguistique et poétique, Choix et préface de Victor Grigoriev, Notices de Vera Mazo, Traduit du russe par Antoine Garcia, Éditions du Progrès, Moscou, 1981, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sucnă-Murgă, pp. 132-142. 242 Ibidem, p. 142. 243 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, Editura ALL, București, 1997, p. 65. 244 Ibidem, p. 67. 245 Ibidem, p. 332. 1 * * *, Enciclopedie de filozofie și științe umane, traducere de Luminița Cosma..., Editura ALL, București, 2004, p. 147. 2 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, traducere dde Brândușa Prelipceanu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 85. 3 Ibidem, pp. 61-62. 4 Aurel Codoban, Sacru și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
147. 2 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, traducere dde Brândușa Prelipceanu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 85. 3 Ibidem, pp. 61-62. 4 Aurel Codoban, Sacru și ontofanie, Pentru o nouă filozofie a religiilor, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 102. 5 * * *, Enciclopedie de filozofie și științe umane, traducere de Luminița Cosma..., Editura ALL, 2004, p. 688. 6 Ibidem, v. mit, pp. 688-691. 7 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, vol. I, II, III
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Traducere din limba franceză de J. Pecher, Editura Politică, București, 1978, p. 250. 16 Ibidem, p. 253. 17 Ibidem, p. 278. 18 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol. III, pp. 247-248 19 Ibidem, pp. 356-357. 20 * * *, Enciclopedie de filozofie și științe umane, Ed. cit., pp. 1035-1036. 21 Ibidem, pp. 1102-1104. 22 Constantin Noica, Devenirea întru ființă, vol. I, Încercare asupra filosofiei tradiționale, vol. II, Tratat de ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, v. vol. II, Tratat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și prefață de Valeriu Rusu, București, Editura Minerva, 1979, p. 497. 69 Ibidem, p. 498. 70 Ibidem, p. 499. 71 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul sec. al XIX-lea, Ed. cit., pp. 362-371. 72 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., pp. 452-453. 73 Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., p. 79. 74 Ernest Bernea, Op. cit., p. 186. 75 Inf. Țaran Viorel, sat. Colacu, com. Fundu Moldovei, jud. Suceava, 70 de ani. 76
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Reader`s Digest, București, 2007, pp. 186-189. 110 Ion Drăgușanu, Op. cit., pp. 51-52. 111 Romulus Vulcănescu, Op. cit., p. 368. 112 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. I, p. 34. 113 Ibidem, p. 229. 114 Ibidem, p. 246. 115 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 371. 116 Vasile V. Filip, Universul colindei românești, Ed. cit., p. 145. 117 Ibidem, p. 196. 118 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Ed. cit., p. 333. 119 Ibidem, p. 302
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
205 Nicoleta Coatu, Structuri magice tradiționale, Ed. cit., p. 213. 206 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 22. 207 Ibidem, pp. 22-23. 208 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., p. 298. 209 Ibidem, p. 299. 210 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., pp. 231-232. 211 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 27. 212 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., p. 233. 213 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 6. 214 Ibidem, p. 7. 215
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pp. 22-23. 208 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., p. 298. 209 Ibidem, p. 299. 210 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., pp. 231-232. 211 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 27. 212 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., p. 233. 213 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 6. 214 Ibidem, p. 7. 215 Ernest Bernea, Op. cit., p. 95. 216 Ibidem, p. 102. 217 Ibidem, p. 198. 218 Ibidem, p. 220. 219 Mihai Coman
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a dovedit că se poate schimba ceva real în abordare, dar cu profesori bine pregătiți, dornici să facă așa ceva. Consider că viziunea de ansamblu a curriculumului ar trebui să fie în conformitate cu ideea de transdisciplinaritate. Am forma cu adevărat personalități, nu enciclopedii umane. Mărturisesc că mi-ar fi plăcut să cresc într-o școală bazată pe transdisciplinaritate... Aș fi arătat altfel sufletește și mental. Sunt convinsă. Mircea Hurdea: Sub forma unor activități opționale la început. Sugestii / propuneri pentru dezvoltarea proiectului. Janina Flueraș
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mult, încă de la apariția sa. Prezentarea acestuia se realizează mai ales în cadrul unor lucrări cu o tematică mai generală, legată de construcția europeană postbelică. Din literatura referitoare la acest subiect, am utilizat, în această prezentare, lucrări legate de instituțiile europene (Enciclopedia Uniunii Europene, Dicționarul Uniunii Europene, coordonat de Gilles Ferréol, Ghidul Uniunii Europene, publicat de Dick Leonard, lucrarea lui Dacian Cosmin Dragoș - Uniunea Europeană. Instituții. Mecanisme, cea a lui Stelian Scăunaș, intitulată Uniunea Europeană. Construcții. Instituții. Drept, monografia lui Iordan Gheorghe Bărbulescu
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
viitorul, făcută de echipa de la Futuribles și Macroscope". Acest buletin de două pagini, publicat pînă în iunie 1979, l-a avut ca di-rector de publicație pe Serge Lier. Acesta, la pro-punerea lui Jacques Robin, a finanțat și un proiect de enciclopedie transdisciplinară, Enciclopedia nouă, "proiect ambițios și utopic care ar permite, prin sisteme de orientare prin intrări, să se navigheze în interiorul diferitelor domenii ale cunoașterii"78. Serge Lier și Annie Batlle erau interesați să pună la dispoziția majorității descoperirile și progresele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de echipa de la Futuribles și Macroscope". Acest buletin de două pagini, publicat pînă în iunie 1979, l-a avut ca di-rector de publicație pe Serge Lier. Acesta, la pro-punerea lui Jacques Robin, a finanțat și un proiect de enciclopedie transdisciplinară, Enciclopedia nouă, "proiect ambițios și utopic care ar permite, prin sisteme de orientare prin intrări, să se navigheze în interiorul diferitelor domenii ale cunoașterii"78. Serge Lier și Annie Batlle erau interesați să pună la dispoziția majorității descoperirile și progresele spectaculoase din
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Lier și Annie Batlle erau interesați să pună la dispoziția majorității descoperirile și progresele spectaculoase din domeniul cunoașterii. Ei au fondat o mică societate, l'ADIF (Associ-ation de diffusion) (Asociația de difuzare), societate de difuzare a cunoașterii, care a finanțat Enciclopedia nouă. Și în acest caz, lipsind mijloa-cele financiare, enciclopedia nu a văzut lumina zilei. Perioada cuprinsă între 1977 și 1981 apare ca una de răscruce, cu cîteva încercări de deschidere spre public, prin intermediul unei Lettre (Buletin), dar și prin contacte
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dispoziția majorității descoperirile și progresele spectaculoase din domeniul cunoașterii. Ei au fondat o mică societate, l'ADIF (Associ-ation de diffusion) (Asociația de difuzare), societate de difuzare a cunoașterii, care a finanțat Enciclopedia nouă. Și în acest caz, lipsind mijloa-cele financiare, enciclopedia nu a văzut lumina zilei. Perioada cuprinsă între 1977 și 1981 apare ca una de răscruce, cu cîteva încercări de deschidere spre public, prin intermediul unei Lettre (Buletin), dar și prin contacte mai strînse cu politicienii care vor juca un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
René Passet, Jacques Robin, Joël de Rosnay, Michel Serres, dar și din oameni noi: Michel Barrault, Annie Battle, Janine Delaunay, Serge Lier, Jean-Marie Pelt, Armand Petitjean, Manfred Siebker. 29 Aveam și un proiect de a pune la punct o nouă enciclopedie. Proiectul n-a reușit imediat, însă a fost reușit de Dominique Lecourt (enciclopedia Diderot). A fost creată asociația Diderot, din care am făcut parte și la ale cărei întîlniri și comitete de orientare am participat. S-a decis, după mai
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
noi: Michel Barrault, Annie Battle, Janine Delaunay, Serge Lier, Jean-Marie Pelt, Armand Petitjean, Manfred Siebker. 29 Aveam și un proiect de a pune la punct o nouă enciclopedie. Proiectul n-a reușit imediat, însă a fost reușit de Dominique Lecourt (enciclopedia Diderot). A fost creată asociația Diderot, din care am făcut parte și la ale cărei întîlniri și comitete de orientare am participat. S-a decis, după mai multe reuniuni, să se publice cărți despre subiectele principale. Am participat, împreună cu Darbon
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
îi aduce în discuție pe eleatul Parmenide și pe dialecticianul Hegel ca exemple extreme de "purism metodologic" (ibid., pp. 108-112), fără a sesiza că, de fapt, punctul de plecare al hegelianismului este tot unul eleat. 114 G.W.F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice. Partea a treia. Filozofia spiritului, București, Editura Academiei R.S.R., 1966, traducere de Constantin Floru, p. 245. 115 Apud A. Dumitriu, Istoria logicii, p. 673. 116 Sintagma este folosită de Wilhelm Capelle în legătură cu Parmenide în Die Vorsokratiker apud A
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
relațională", că nu putem cunoaște științific "natura reală a lucrurilor" și "conținuturile lor calitative"245, ci doar formele continui în care se corelează conținuturile, ca părți discontinui. NOTE ȘI COMENTARII 1 Despre Historik Droysen spune că aceasta "nu este o enciclopedie a științelor istorice, nici o filozofie (sau teologie) a istoriei (Geschichte), nici o fizică a lumii istorice, și cu atât mai puțin o poetică pentru istoriografie. Ea trebuie să-și stabilească sarcina de a fi un organon al gândirii și cercetării istorice
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și metodă, București, Editura Teora, 2001, traducere de Gabriel Cercel, Larisa Dumitru, Gabriel Kohn și Călin Petcana. Emil Hammacher, Hauptfragen der modernen Kultur, Leipzig/Berlin, Teubner, 1914. Nicolai Hartmann, Das Problem des geistigen Seins, Berlin, 1949. G.W.F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice. Partea a treia. Filozofia spiritului, București, Editura Academiei, 1966, traducere de Constantin Floru (ed. I: 1817). Idem, Vorlesungen über die Geschichte der Philosophie, vol. 1-3, Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., (ed. I: 1833-1836), 1971. Erwin Hufnagel, Introducere în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pledează pentru geniul său de editor, ce s-a delimitat totuși, dar cu eleganță, de C. Botez, I. Scurtu și chiar de G. Ibrăileanu, ca să nu mai vorbim de lecțiunea acidului I. Crețu. Jurnalul său de eminescolog este o veritabilă enciclopedie eminesciană, un opus al colocviilor cu edițiile antecesorilor și criticii săi, inclusiv cu încruntatul analist I. E. Torouțiu. Armonizarea variantelor de până la el a fost lucrarea de căpătâi a lui Perpessicius, cel ce a reușit să standardizeze lecțiunea poeziei eminesciene, împăcând
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
totul despre subiectul abordat și înca ceva pe deasupra (în ciuda unor firești scăpări de bibliografie, cum ar fi cărțile lui Titel Constantinescu) autorul își adaptează cursul ținut la Universitatea Pro-Humanitas din București și folosește informații varii, din zeci de istorii literare, enciclopedii, dicționare, cursuri universitare, reușind să dea o "sinteză analitică" a tot ce-ar fi trebuit să citim noi între șapte și șaptesprezece ani. Cititorul atent constată o diferență, am zice de scriitură, între introducerea teoretică presărată cu locuri comune și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
prefațat de Marin Mincu, traducător, printre alții, al nuvelei Cezara. Se oferă și o listă de studii critice în volum, în periodice, în capitole de istorii ale literaturii române dedicate lui Eminescu, ba chiar și recenzii sau sinteze în marile enciclopedii și dicționare Treccani, Utet, Garzanti, Fabbri, Vallardi, Mondadori, Bompiani. În acest spirit aproape științific al elaborării unei cărți de o sobră eleganță jubiliară, poetul, dramaturgul și eseistul Sauro Albisani (n. 1956, Roma) își concepe eseul introductiv (impecabil tradus de Camelia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
componentă însă, a unui nucleu transnațional ce cuprinde și teritoriul Libanului, sub forma unei zone regionale de polarizare. Astfel, în arealul capitalei densitatea populației atinge 1.000 loc./kmp., iar în regiunea litorală depășește 200 loc./kmp. (Matei C. Horia, Enciclopedia statelor lumii, 2005, p. 427), aici fiind situate cele 5 orașe mari ale Siriei Damasc, Alep, Homs, Hamah, Latakia. În Liban aria de polarizare se încadrează în arealul regional mai larg levantin împreună cu treimea vestică a Siriei, dar în cadrul statului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Împroprietăririlor țăranilor, lupoienilor li se completează loturi de cîte trei hectare, intrînd și În stăpînirea pămîntului dat de A.İ.Cuza la 1864, pămînt care pînă atunci fusese sub administrație boierească, fiind folosit ca islaz, oamenii făcînd clacă pentru el. Enciclopedia caminului De la această Împroprietărire fața satului a Început să se schimbe. İci și colo, a Început să apară cîte o casă mai acătării ( 2-3 camere ), cu dependințe pe lîngă ea. De asemenea comfortul a Început să fie mai ridicat. La
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]