2,401 matches
-
mișcă cititorul. În textele de comunicare, utilizarea lor este foarte variabilă; îl găsim în special în reportajele sportive. Utilizînd perfectul simplu, enunțiatorul povestește niște evenimente pe care le prezintă ca trecute, punînd accentul pe ruptura între acest trecut și prezentul enunțării. Putem distinge trei relații posibile între momentul enunțării și momentul indicat de către timpul din enunț: a) coincidența lor, marcată de prezent; b) diferența lor temporală, marcată de trecut sau viitor; c) ruptura lor, ce permite evocarea unui moment pe care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este foarte variabilă; îl găsim în special în reportajele sportive. Utilizînd perfectul simplu, enunțiatorul povestește niște evenimente pe care le prezintă ca trecute, punînd accentul pe ruptura între acest trecut și prezentul enunțării. Putem distinge trei relații posibile între momentul enunțării și momentul indicat de către timpul din enunț: a) coincidența lor, marcată de prezent; b) diferența lor temporală, marcată de trecut sau viitor; c) ruptura lor, ce permite evocarea unui moment pe care enunțiatorul îl prezintă ca lipsit de orice legătură
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de către timpul din enunț: a) coincidența lor, marcată de prezent; b) diferența lor temporală, marcată de trecut sau viitor; c) ruptura lor, ce permite evocarea unui moment pe care enunțiatorul îl prezintă ca lipsit de orice legătură cu situația de enunțare. Diferența între b) și c) este evidentă dacă vom compara următoarele serii de indicatori temporali: ieri, acum zece ani, de trei secole etc., pe de o parte și odinioară, cîndva etc. pe de altă parte. Prima serie situează evenimentele respectînd
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Acest efect de sens ar fi fost mult mai atenuat dacă am fi scris "au revelat": prin natura sa, perfectul compus menține o legătură vie cu prezentul. Aici perfectul simplu, în mod excepțional, este folosit izolat. 3. Două sisteme de enunțare A privilegia sistemul și nu elementul Pentru a afla dacă un enunț aparține sau nu planului ambreiat, nu este suficient să verificăm dacă el conține sau nu ambreiori, adică elemente ca "eu", "acum trei zile", "acum" etc. Ceea ce contează este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
bărbat dispărut, a cărui sosie este. L'Officiel des spectacles, nr. 2 607, 1996 În aceste două texte scurte, verbele sînt la prezentul indicativului; dar nu este vorba de un prezent deictic, adică de un ambreior care ar desemna momentul enunțării: nu am putea adăuga "în acest moment". Este un prezent care se sustrage timpului: se evocă niște fapte fără a le fixa într-o opoziție trecut/prezent/viitor. De altfel, aceste texte nu conțin ambreiori: nici "eu", nici "tu", nici
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
autorul unei cărți). Aceleași observații pot fi făcute în legătură cu voi, care poate desemna atît o colectivitate, cît și un singur individ (voi de politețe). Acest "noi" al întreprinderii care recrutează este asociat cu un fragment ambreiat, organizat în funcție de situația de enunțare (prezent deictic, "astăzi"). În schimb, în (4) asistăm la apariția unui "dumneavoastră" ("dumneavoastră puneți în aplicare...") care nu definește un individ ca "Bertrand Faure", ci o categorie profesională: "inginer comercial export bilingv german". Pronumele "dumneavoastră" este asociat unui prezent non-deictic
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și pur ca și cerul și vîntul, obiect de iubire la încheietura aceleia care îl deține, Corynthe marchează timpul perfecțiunii sale. În textul citat nu există nici urmă de enunțiator, co-enunțiator sau alți ambreiori. Stabilind o ruptură cu situația de enunțare, enunțarea situează în absolut ceasul Michelin Herbelin, ca și cum acesta ar exista independent de orice relație publicitară. Textul nu face loc cititoarei-consumatoare decît în mod indirect, sub forma unei non-persoane: "obiect de iubire la încheietura aceleia care îl poartă". Ea este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pur ca și cerul și vîntul, obiect de iubire la încheietura aceleia care îl deține, Corynthe marchează timpul perfecțiunii sale. În textul citat nu există nici urmă de enunțiator, co-enunțiator sau alți ambreiori. Stabilind o ruptură cu situația de enunțare, enunțarea situează în absolut ceasul Michelin Herbelin, ca și cum acesta ar exista independent de orice relație publicitară. Textul nu face loc cititoarei-consumatoare decît în mod indirect, sub forma unei non-persoane: "obiect de iubire la încheietura aceleia care îl poartă". Ea este chemată
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
relație publicitară. Textul nu face loc cititoarei-consumatoare decît în mod indirect, sub forma unei non-persoane: "obiect de iubire la încheietura aceleia care îl poartă". Ea este chemată să ocupe acest loc care pare să existe etern, independent de procesul de enunțare. Scenografia îndepărtării coenunțiatorilor face parte din însăși universul pe care publicitatea încearcă să-l construiască. Un compromis Să analizăm acum o altă reclamă, care exploatează într-un mod foarte diferit dispariția coenunțiatorilor. FĂRĂ PROBLEME Toate tipurile de piele, uscată sau
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
caracterului "științific". Spațiul lăsat de un text cu dominantă non-ambreiată unui fragment ambreiat contrastează cu absența totală a ambreiorilor în textul pentru Herbelin. Putem presupune astfel că ceasurile de lux sînt mai predispuse la o ruptură totală în raport cu situația de enunțare: ceasul se autonomizează ca un obiect de artă, în timp ce cremele de frumusețe, prin însăși natura lor, întrețin o legătură intimă cu consumatoarea. 3. Ethos și persoană Exemplele pe care tocmai le-am analizat subliniază relația strînsă între utilizarea persoanei, a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cremele de frumusețe, prin însăși natura lor, întrețin o legătură intimă cu consumatoarea. 3. Ethos și persoană Exemplele pe care tocmai le-am analizat subliniază relația strînsă între utilizarea persoanei, a scenografiei și a ethosului. Într-adevăr, în fiecare caz, enunțarea stabilește cu cititorul un mod de comunicare care este presupus a participa la lumea evocată de către text. În oferta de lucru "Bernard Faure" decupajul foarte structurat, chiar elementar, al textului, corespunde imaginii de eficacitate pe care vrea să o ofere
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
său, publicitatea intitulată " Armonia zeilor", centrată pe non-persoana unui produs prezentat ca auto-suficient, pune în evidență un ethos de marmură, impecabil, ca și cum ar fi vorba de un poem de tipul artă pentru artă, în care enunțul, negîndu-și propria situație de enunțare, vrea să arate că nu are nevoie de oameni: Totul trece. Singură Arta robustă Aparține eternității; Bustul Supraviețuiește cetății. [...] Théophile Gautier, "L'Art", apărută în L'Artiste, 1857 În această strofă, enunțarea pare să renunțe la procesul de comunicare între
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
artă, în care enunțul, negîndu-și propria situație de enunțare, vrea să arate că nu are nevoie de oameni: Totul trece. Singură Arta robustă Aparține eternității; Bustul Supraviețuiește cetății. [...] Théophile Gautier, "L'Art", apărută în L'Artiste, 1857 În această strofă, enunțarea pare să renunțe la procesul de comunicare între un "eu" și un "tu" prezenți în situația de enunțare. La fel se întîmplă în publicitatea pentru whisky Jack Daniel's (vezi cap. 2): acel "noi" al enunțiatorului care pare să ignore
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Totul trece. Singură Arta robustă Aparține eternității; Bustul Supraviețuiește cetății. [...] Théophile Gautier, "L'Art", apărută în L'Artiste, 1857 În această strofă, enunțarea pare să renunțe la procesul de comunicare între un "eu" și un "tu" prezenți în situația de enunțare. La fel se întîmplă în publicitatea pentru whisky Jack Daniel's (vezi cap. 2): acel "noi" al enunțiatorului care pare să ignore co-enunțiatorul corespunde punerii în scenă a fabricării artizanale în care artizanul, continuatorul unei lungi tradiții meșteșugărești, își face
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la o subiectivitate (o ființă umană, o conștiință), dar fără să ia în considerare distincția dintre enunțiator, co-enunțiator și non-persoană29. Altfel spus, ceea ce este desemnat cu ajutorul lui "on" este perceput ca subiectivitate, dar nu ca o subiectivitate care participă la enunțare. Se produce astfel un fel de ștergere a granițelor care există între pozițiile persoanei întîi, a doua și a treia. Aceasta explică de ce utilizarea cea mai frecventă a lui "on" se referă la o ființă umană nedeterminată sau de ce este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care vorbește și se manifestă ca "eu" în enunț este și cel care își asumă enunțul. Acestei noțiuni de "asumare" i se asociază două tipuri de operații: - faptul de a fi la originea reperajelor enunțiative, ancorarea enunțului în situația de enunțare; - faptul de a se prezenta ca responsabil al actului de vorbire realizat (afirmație, cerere, ordin, întrebare etc.). Enunțarea unei afirmații, în special, înseamnă statuarea unui enunț ca fiind adevărat și garantarea acestui adevăr. Astfel, în enunțul "V-am văzut ieri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de "asumare" i se asociază două tipuri de operații: - faptul de a fi la originea reperajelor enunțiative, ancorarea enunțului în situația de enunțare; - faptul de a se prezenta ca responsabil al actului de vorbire realizat (afirmație, cerere, ordin, întrebare etc.). Enunțarea unei afirmații, în special, înseamnă statuarea unui enunț ca fiind adevărat și garantarea acestui adevăr. Astfel, în enunțul "V-am văzut ieri cu Președintele", enunțiatorul este cel față de care se definesc parametrii situației de enunțare: prezența unui "eu" indică faptul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
afirmație, cerere, ordin, întrebare etc.). Enunțarea unei afirmații, în special, înseamnă statuarea unui enunț ca fiind adevărat și garantarea acestui adevăr. Astfel, în enunțul "V-am văzut ieri cu Președintele", enunțiatorul este cel față de care se definesc parametrii situației de enunțare: prezența unui "eu" indică faptul că subiectul frazei coincide cu enunțiatorul, "vă" se referă la co-enunțiator și "Președintele" se referă la cineva exclus din cuplul coenunțiatorilor; cît despre timpul trecut al verbelor, el indică că faptul că afirmația se referă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
faptul că subiectul frazei coincide cu enunțiatorul, "vă" se referă la co-enunțiator și "Președintele" se referă la cineva exclus din cuplul coenunțiatorilor; cît despre timpul trecut al verbelor, el indică că faptul că afirmația se referă la un moment anterior enunțării. La aceasta se adaugă dimensiunea modală, cea prin care enunțiatorul se erijează în responsabil al actului de aserțiune. De fapt, se întîmplă des să asistăm la o dublă echivalență: Enunțiator = sursa reperajelor privitoare la situația de enunțare Enunțiator = responsabil al
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
un moment anterior enunțării. La aceasta se adaugă dimensiunea modală, cea prin care enunțiatorul se erijează în responsabil al actului de aserțiune. De fapt, se întîmplă des să asistăm la o dublă echivalență: Enunțiator = sursa reperajelor privitoare la situația de enunțare Enunțiator = responsabil al actului de vorbire. Un fenomen banal precum discursul raportat o demonstrează. Atunci cînd introducem în discursul direct cuvintele cuiva, nu ne erijăm în responsabili ai acestor cuvinte și nici nu le considerăm ca punct de reper pentru
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de vorbire. Un fenomen banal precum discursul raportat o demonstrează. Atunci cînd introducem în discursul direct cuvintele cuiva, nu ne erijăm în responsabili ai acestor cuvinte și nici nu le considerăm ca punct de reper pentru ancorarea lor situația de enunțare. Acum cîteva zile, după-amiaza tîrziu, camera de agricultură din Beauvais primește un apel telefonic. La capătul firului, vocea unui copil care pare foarte speriat. Printre sughițuri de plîns, el exprimă cu cuvintele sale gravitatea situației: "Mama buba, mama doarme sus
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mama doarme sus...". Este ora 18.30 [...] Le Courrier picard, 7 decembrie 1993 Enunțiatorul faptului divers este un jurnalist al cărui "eu" nu apare, așa cum se și obișnuiește în acest tip de articol; coenunțiatorul este cititorul ziarului Courrier picard; momentul enunțării este definit de data de apariție a ziarului. Or, în interiorul acestei situații de enunțare 1, este menționată o situație de enunțare 2: "Mama buba, mama doarme sus...": - enunțiatorul este "un copil care pare foarte speriat"; - co-enunțiatorul este "camera de agricultură
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
faptului divers este un jurnalist al cărui "eu" nu apare, așa cum se și obișnuiește în acest tip de articol; coenunțiatorul este cititorul ziarului Courrier picard; momentul enunțării este definit de data de apariție a ziarului. Or, în interiorul acestei situații de enunțare 1, este menționată o situație de enunțare 2: "Mama buba, mama doarme sus...": - enunțiatorul este "un copil care pare foarte speriat"; - co-enunțiatorul este "camera de agricultură din Beauvais"; - momentul "acum cîteva zile" este reperat în raport cu enunțarea 1; - locul unde se
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
eu" nu apare, așa cum se și obișnuiește în acest tip de articol; coenunțiatorul este cititorul ziarului Courrier picard; momentul enunțării este definit de data de apariție a ziarului. Or, în interiorul acestei situații de enunțare 1, este menționată o situație de enunțare 2: "Mama buba, mama doarme sus...": - enunțiatorul este "un copil care pare foarte speriat"; - co-enunțiatorul este "camera de agricultură din Beauvais"; - momentul "acum cîteva zile" este reperat în raport cu enunțarea 1; - locul unde se găsește enunțiatorul 2, copilul, servește ca reper
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în interiorul acestei situații de enunțare 1, este menționată o situație de enunțare 2: "Mama buba, mama doarme sus...": - enunțiatorul este "un copil care pare foarte speriat"; - co-enunțiatorul este "camera de agricultură din Beauvais"; - momentul "acum cîteva zile" este reperat în raport cu enunțarea 1; - locul unde se găsește enunțiatorul 2, copilul, servește ca reper deicticului spațial "sus". Jurnalistul, enunțiatorul 1, nu se dă drept responsabil pentru "Mama buba, mama doarme la etaj..."; în schimb, el este responsabil pentru enunțarea 1, care afirmă că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]