2,219 matches
-
orașului. Două trăsături definesc această industrie veche: caracterul său artizanal și predominarea industriei textile. Caracterul artizanal apare mai întîi în situația modestă a utilajelor și a tehnicilor. Esențialul rămîne mîna de lucru, oricare ar fi importanța forțelor animală, hidraulică și eoliană ca energii auxiliare. Tipic artizanală este de asemenea dispersarea în ateliere mici: dughene sau "războaie de țesut" ale meșteșugarilor din orașe și de la țară, mici forje pe lemn răspîndite aproape pretutindeni în apropierea unui rîu sau a unei păduri. Aceasta
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
alternativ; 2.1.16.2.2.- turbine cu abur, turbine cu gaze; 12-22 ───────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.16.2.3.- turbine hidraulice; 12-22 ───────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.16.2.4.- motoare cu ardere internă, cu piston, stabile; 6-10 ───────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.16.2.5.- motoare eoliene 16-24 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.16.3. Transformatoare, redresoare, convertizoare, acumulatoare și compensatoare. ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.16.3.1.- transformatoare și autotransformatoare, în afară de: 16-24 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.16.3.1.1. - transformatoare și autotransformatoare de sudură. 8-12 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.16.3.1.2. - aparate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie, separat pentru fiecare centrală și separat pe: a) grupuri hidroenergetice, cu evidențierea separată a costurilor/producțiilor aferente microhidrocentralelor; ... b) alte grupuri energetice pe bază de surse regenerabile de energie - solare, eoliene, biomasă etc.; ... c) grupuri nucleare; ... d) grupuri termoenergetice de condensație; ... e) grupuri de cogenerare; ... f) surse de vârf - CAI, respectiv CAF-uri. Articolul 28 Datele privind rentabilitatea bazei reglementate a activelor se completează conform machetei prevăzute în anexa nr. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200364_a_201693]
-
de timp). Aceste zone au un grad sporit de vulnerabilitate la debitele în exces ale Dunării. Intensitatea fenomenelor de eroziune de mal este determinată de acțiunea repetată a valurilor ca urmare a traficului naval intens din zonă și a acțiunii eoliene în zonele fără plantații silvice de protecție. Volumele excepționale de apă tranzitate pe văi torențiale, în anumite perioade ale anului, vor fi stocate în spatele barajelor. Situația zonelor cu risc ridicat la eroziunile active de mal la Dunăre și pe râurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
apă și minimalizarea pierderilor de apă (de exemplu: adăpători cu nivel constant); b) sol - tehnologii de creștere și menținere a nivelului de fertilitate a solului (amenajări antierozionale, înierbări etc.); ... c) energie - investiții în echipamente pentru utilizarea energiilor regenerabile (biogaz, solară, eoliană, geotermală etc.); ... d) investiții în conservarea resurselor genetice locale (vegetale și animale); ... e) investiții în echipamente care să asigure igiena și bunăstarea animalelor în fermă; ... f) investiții în proiectarea ergonomico-ecologică a fermelor. ... 2. Procese în fermă: a) investiții în echipamente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
electrice în cogenerare (de termoficare); ... b) centrale hidroelectrice; ... c) centrale nuclear electrice, parte clasică (obiecte pentru care zonele de protecție și de siguranță depășesc limita zonei de excludere stabilită în jurul fiecărui reactor nuclear, conform cu normele de securitate nucleară); ... d) centrale eoliene; ... e) stații electrice de conexiune/transformare de înaltă tensiune; ... f) posturi electrice de transformare; ... g) linii electrice aeriene; ... h) linii electrice în cablu. ... Articolul 12 (1) Pentru o centrală termoelectrică/centrală electrică de termoficare, partea care cuprinde construcții, instalații și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
se stabilesc conform art. 16. ------------- Art. 14 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 49 din 29 noiembrie 2007 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 865 din 18 decembrie 2007. Articolul 15 (1) Pentru o centrală eoliană, zona de protecție este delimitată pe teren de conturul fundației pilonului de susținere, la care se adaugă 0,2 m de jur-împrejur. ... (2) Zona de siguranță pentru o centrală eoliană este prezentată în anexa nr. 3. ... (3) Se va acorda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
din 18 decembrie 2007. Articolul 15 (1) Pentru o centrală eoliană, zona de protecție este delimitată pe teren de conturul fundației pilonului de susținere, la care se adaugă 0,2 m de jur-împrejur. ... (2) Zona de siguranță pentru o centrală eoliană este prezentată în anexa nr. 3. ... (3) Se va acorda o atenție specială amplasării centralelor eoliene față de zone cu destinație specială (rezervații naturale, conservare istorică). ... (4) Stabilirea amplasării centralelor eoliene în apropierea unor areale de locuit nu trebuie să afecteze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
pe teren de conturul fundației pilonului de susținere, la care se adaugă 0,2 m de jur-împrejur. ... (2) Zona de siguranță pentru o centrală eoliană este prezentată în anexa nr. 3. ... (3) Se va acorda o atenție specială amplasării centralelor eoliene față de zone cu destinație specială (rezervații naturale, conservare istorică). ... (4) Stabilirea amplasării centralelor eoliene în apropierea unor areale de locuit nu trebuie să afecteze prin zgomot, efect de umbrire, dominare vizuală. Articolul 16 Pentru o stație electrică de conexiune/ transformare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
m de jur-împrejur. ... (2) Zona de siguranță pentru o centrală eoliană este prezentată în anexa nr. 3. ... (3) Se va acorda o atenție specială amplasării centralelor eoliene față de zone cu destinație specială (rezervații naturale, conservare istorică). ... (4) Stabilirea amplasării centralelor eoliene în apropierea unor areale de locuit nu trebuie să afecteze prin zgomot, efect de umbrire, dominare vizuală. Articolul 16 Pentru o stație electrică de conexiune/ transformare zonele de protecție și de siguranță se stabilesc după cum urmează: 1. Zona de protecție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 49 din 29 noiembrie 2007 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 865 din 18 decembrie 2007. Articolul 26 (1) Pentru respectarea servituților aeronautice civile, titularii de licențe de producere a energiei din surse eoliene vor lua măsurile prevăzute la art. 25 lit. b) pentru balizarea grupurilor de producere a energiei eoliene. ... (2) Măsurile de balizare se aplică și în cazul centralelor eoliene amplasate pe platforme maritime. ... Articolul 27 (1) Titularii de licențe de transport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
nr. 865 din 18 decembrie 2007. Articolul 26 (1) Pentru respectarea servituților aeronautice civile, titularii de licențe de producere a energiei din surse eoliene vor lua măsurile prevăzute la art. 25 lit. b) pentru balizarea grupurilor de producere a energiei eoliene. ... (2) Măsurile de balizare se aplică și în cazul centralelor eoliene amplasate pe platforme maritime. ... Articolul 27 (1) Titularii de licențe de transport, respectiv de distribuție, al/a energiei electrice vor lua măsuri pentru marcare cu semne speciale, conform prescripțiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
servituților aeronautice civile, titularii de licențe de producere a energiei din surse eoliene vor lua măsurile prevăzute la art. 25 lit. b) pentru balizarea grupurilor de producere a energiei eoliene. ... (2) Măsurile de balizare se aplică și în cazul centralelor eoliene amplasate pe platforme maritime. ... Articolul 27 (1) Titularii de licențe de transport, respectiv de distribuție, al/a energiei electrice vor lua măsuri pentru marcare cu semne speciale, conform prescripțiilor navigației civile, a locurilor de traversare de către LEA a cursurilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
de la marginea construcției supraterane; pentru o amenajare cu mai multe agregate (fermă) se consideră distanța de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul învecinat. *5) Egală cu o lungime de pală, dar nu mai puțin de 30 m. *6) Distanța centralei eoliene față de drumul de utilitate privată propriu nu se normează. *7) Distanța până la axul căii ferate nu va fi mai mică de 100 m. *8) Amenajări eoliene cuprinzând unul sau mai multe agregate (fermă) aparținând altui operator economic. *9) Distanța dintre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
o lungime de pală, dar nu mai puțin de 30 m. *6) Distanța centralei eoliene față de drumul de utilitate privată propriu nu se normează. *7) Distanța până la axul căii ferate nu va fi mai mică de 100 m. *8) Amenajări eoliene cuprinzând unul sau mai multe agregate (fermă) aparținând altui operator economic. *9) Distanța dintre agregatul a cărui zonă de siguranță o stabilim și agregatul cel mai apropiat aparținând celeilalte ferme eoliene va fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
va fi mai mică de 100 m. *8) Amenajări eoliene cuprinzând unul sau mai multe agregate (fermă) aparținând altui operator economic. *9) Distanța dintre agregatul a cărui zonă de siguranță o stabilim și agregatul cel mai apropiat aparținând celeilalte ferme eoliene va fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse pe direcția vântului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcția vântului predominant. *10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
drum vicinal sau un drum de utilitate privată. *13) Înălțimea pilonului x 3; această distanță se poate reduce față de zona de locuințe, cu acordul comunității locale, până la o valoare minimă egală cu înălțimea pilonului plus lungimea palei + 3m; distanța instalației eoliene destinată satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuințe va fi cel puțin egală cu înălțimea pilonului plus lungimea palei + 3m; distanța instalației eoliene proprii a unei locuințe nu se normează. *14) Se stabilește cu avizul autorităților competente, care sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
comunității locale, până la o valoare minimă egală cu înălțimea pilonului plus lungimea palei + 3m; distanța instalației eoliene destinată satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuințe va fi cel puțin egală cu înălțimea pilonului plus lungimea palei + 3m; distanța instalației eoliene proprii a unei locuințe nu se normează. *14) Se stabilește cu avizul autorităților competente, care sunt menționate în certificatul de urbanism. ------------- Anexa 3 la norma tehnică a fost înlocuită cu anexa 1 din ORDINUL nr. 49 din 29 noiembrie 2007
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
climatice complete, se pot utiliza valorile date în următoarele documente recomandate: - SR 4839-1997 (temperaturi medii lunare); - STAS 6648/2-82 (temperaturi medii zilnice pentru lunile de vară, intensitatea radiației solare); - SR 1907/1-97 (viteza convențională a vântului de calcul, în funcție de zona eoliană). Temperaturile exterioare convenționale de calcul se considera în conformitate cu hartă de zonare climatică a teritoriului României, pentru perioada de iarnă. SR 1907-1/97 cuprinde această hartă, conform căreia teritoriul României se împarte în 4 zone climatice, astfel: - zona I f2ι(e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
de tip "căciuli de ventilare". O căciulă de ventilare este caracterizată de următoarele mărimi: - coeficientul de pierderi de sarcină Xi - efectul de sucțiune datorat vitezei vântului în jurul căciulii, dependent de viteza vântului de referință v(v,ref) (dependența de zonă eoliană în care se găsește clădirea studiată) și de viteză aerului în conducta de evacuare v(cond), acest efect este caracterizat de un coeficient adimensional C conform relației: Delta p(căciulă) C[v(v),v(cond)] = ──────────────── (-) (2.77) p(din) în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
fabrici Își face apariția În Anglia. Fabricile de hârtie, oțelăriile, fabricile de tunuri, iar mai apoi fabricile textile, au introdus ideea centralizării producției sub un singur acoperiș și cu o sursă unică de energie - la Început, folosind forța hidraulică și eoliană, iar apoi cărbunii și mașina cu aburi. Manufactura În fabrici necesita un capital ridicat - adeseori mii de lire sterline sau chiar mai mult -, mult peste posibilitățile chiar și a celor mai bogați meșteșugari. Numai noua clasă de comercianți capitaliști putea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de față, de la surse de energie de elită cum ar fi petrolul, carbunele, gazele naturale și energia nucleară, care sunt centralizate și distribuite pe verticală, către surse de energie mai dispersate, care pot fi reînnoite, cum ar fi energia solară, eoliană, biomasa, energia geotermică și energia hidrologică Înmagazinată sub formă de hidrogen și generate local la nivelul comunităților Într-o manieră descentralizată, schimbă Însăși natura modului În care energia este folosită În comun. Puterea, atât În sens literal, cât și figurativ
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fi de asemenea utilizată pentru această sarcină, dar În acest caz rămân reziduurile nucleare, al căror transportat prezintă un grad ridicat de periculozitate și nici nu pot fi depozitate În siguranță. Cealaltă metodă este folosirea surselor reînnoibile de energie - solară, eoliană, hidrologică, geotermică pentru a genera electricitate și apoi folosirea energiei electrice În exces pentru a produce electroliza apei, separând astfel hidrogenul pentru Înmagazinare și folosire ulterioară pentru transport sau generare de rezerve În rețeaua energetică. Hidrogenul poate de asemenea să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rară frumusețe, construindu-și un sistem modal propriu, diatonic și cromatic. Exemplele propuse din lucrarea lui Gheorghe Oprea și Larisa Agapie - Folclor muzical românesc, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1983, pagina 190 ilustrează liniile melodice a două colinde - primul în eolian pe mi, iar al doilea în cromaticul 2 pe mi. Dacă în Antichitate intonațiile erau de mare simplitate, în Evul Mediu, muzica modal-religioasă (atât cea bizantină cât și cea gregoriană), va cunoaște influențele muzicii orientale, cu o intervalică mai bogată
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
di Lasso, Hans Leo Hassler, Giovanni Pierluigi da Palestrina). Exemplul din creația lui Giovanni Pierluigi da Palestrina, - Misse, Moscova: Editura „Muzica”, 1973, pagina 3, dovedește concepția melodică în care modurile vor avea treptat sunetul al șaptelea alterat suitor, devenind sensibilă (eolian pe la) pregătind apariția sistemului tonal. Afirmarea tonalității în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, respectiv în Preclasicism și Clasicism, a condus la conceperea unui nou tip de melodie - delicată, ornamentată. Importante pentru această perioadă vor fi creațiile lui
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]