1,945 matches
-
s? se refugieze c�?iva dintre marii savan?i. F?r? �ndoial?, societatea american? nu a cunoscut crizele politice care au bulversat Europa cu toat? gravitatea anumitor rele economice ?i sociale. Sociologia a ajuns s? dep??easc? aici interogă?iile epistemologice paralizante ?i a �nceput � chiar dac? mai timid � s? �nscrie importante cercet?ri empirice �n cadre teoretice noi. De acum �nainte, dezbaterea avea s? se poarte mai pu?în asupra legitimit??îi metodelor c�ț mai ales asupra eficacit??îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a fost numit profesor �n 1940, �n acela?i timp cu Merton. El s-a dedicat codific?rîi procedurilor metodologice ale anchetei, elabor?rîi tehnicilor de culegere ?i de analiz? a datelor (panel, analiza multivariat?) f?r? a neglijă reflexia epistemologic? aprofundat? [29]. Foarte repede, numele s?u apare indisociabil legat de reprezentarea ce avea s? se impun? �n mod abuziv �n toat? lumea, ca esen?? a unei �sociologii americane� la exportarea c?reia a contribuit activ [64]. �nainte de toate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rîi sociale � textbook-ul metodologilor de la Columbia (Boudon ?i Lazarsfeld, 1965, 1966; Chazel ?i colab., 1970). Eforturile lui Boudon (1967, 1969) de a dezvolta o orientare matematic? ce punea accentul pe metodele de analiz? cauzal? s�nt �nso?ițe de grija epistemologic? pentru analiză critic? a demersurilor de cercetare (Boudon, 1968; Bourdieu ?i colab., 1968). B?ț?liile lui Gurvitch Aceast? orientare empirist? nu l-a l?sat indiferent pe Gurvitch a c?rui grij? constant? a fost aceea de a pre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
al unui structuralism ce �nflorea atunci �n ?tiin?ele umane (L�vi-Strauss, Lacan, Barthes, Foucault). Filosoful Louis Althusser joac? rol decisiv �n aceast? promovare; lectură pe care el face lui Marx (1965) l-a condus la eviden?ierea unei �rupturi epistemologice� ce permitea analizei �n termenii domină?iei structurilor socio-economice s? o ia �naintea filosofiei idealiste: �n societatea capitalist?, indivizii nu mai s�nt subiec?îi istoriei, nici st?p�nii alian?elor �n materie de rudenie; ei s�nt �supor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ceea ce dep??e?te ambi?iile acestei c?r?i. Ne vom mul?umi s? subliniem c�teva tendin?e ale evolu?iei recente a disciplinei, care nu constituie dec�ț ipoteze de observa?ie ?i nu pronosticuri. Pe plan epistemologic, re?inem o voin?? general? de rupere a sociologiei de filosofia social?. Aceast? ruptur? este totu?i departe de a fi total? ?i, f?r? �ndoial?, nici nu poate fi total? dac? �l credem pe Weber care distingea caracterul ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
leș divers pays du monde, Chevalier-Marescq, Paris, 1903. PARSONS Talcott, The Structure of Social Action, McGraw Hill, Ne York, 1937. SOROKIN Pitirim, Leș Th�ories sociologiques contemporaines, Payot, Paris, 1938 (edi?ie american?, 1928). Re�nnoirea lucr?rilor istorice ?i epistemologice ABRAMS Philip, The Origins of British Sociology: 1834-1914, The University of Chicago Press, Chicago, 1968. BESNARD Philippe et al., �A propos de Durkheim�, Revue fran�aise de sociologie, nr. special, 1976. BESNARD Philippe et al., �Leș durkheimiens�, Revue fran�aise
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în mai toate cabinetele post-decembriste sub care s-a născut, dezvoltat și consolidat sistemul oligarhic românesc; de la tichie la primărie. Așadar, am avea încă o dată omul potrivit la poporul nepotrivit. Pentru ca mesajul respectiv să nu fie obliterat de nici o bâlbâială epistemologică, hagiograful dlui Băsescu scrie o altă laudatio intitulată chiar Omul potrivit, în statul nepotrivit. Ni se spune că: „Dacă persoanele ar putea ține loc de sisteme, România ar fi o țară cu probleme puține”. Interesant. Din păcate, nu zăresc o
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
elitele basarabene despre identitatea locului. Am rezistat la un registru întins de tânguieli ori răsteli, de la resemnarea mioritică fără mioare la ideologii create de analfabeți hiperactivi. Am închis ochii la postmodernismul unor oameni fără experiența modernității și am descurajat somnabulismul epistemologic al unor rătăciți cumsecade. M-am făcut chiar că nu văd stupiditatea unor eforturi deconstructiviste săvârșite pe buza prăpastiei. Am văzut carismatici locali fierbând împotriva foștilor comuniști basarabeni pentru a se arunca apoi la picioarele șleahtei comunisto-securiste din „țărișoară”. Citesc
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
c. depășirea opoziției dintre natură și cultură (realizabilă în perspectiva unei societăți autentice, deschisă în direcția valorificării teoriilor autogestiunii). Reflecția pedagogică actuală oferă perspectiva altui conflict, cel dintre atomizarea științelor educației, devenite entități universitare, și, pe de altă parte, statutul epistemologic incert al acestor discipline. Conflictul pare a fi întreținut de o serie de teme incitante pentru spiritul paideutic contemporan: caracterul neunitar al obiectului de studiu al științelor educației, domeniul fărâmițat de o multitudine de abordări științifice (psihologice, sociologice, economice, politologice
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în situația în care metodele pedagogice nu propun și nu implică întotdeauna o finalitate educativă determinată. Valorificarea, valorizarea și aplicarea gândirii pedagogice actuale în consonanță cu o teorie a educației veritabilă în contextul societății postindustriale, informatizate, impune avansarea unui demers epistemologic, apt să susțină corelația funcțională dintre metodele de acțiune și finalitățile activității de formare-dezvoltare continuă a personalității. Un astfel de demers impune implicarea filosofiei, cea care susține procesul de elaborare a idealului educației - raportabil la tensiunea rezumativă și anticipativă a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în cunoaștere. Istoria sociologiei (fac apel la această sintagmă, aici și în tot cuprinsul ce urmează, acoperind variantele care fac posibile prezentarea și explicitarea nașterii și evoluției sociologiei, inclusiv cea pentru care am optat în această carte) pune multe probleme epistemologice, dar și în ceea ce privește rațiunea existenței sale. Am încercat să propun o interpretare a acestor mereu discutate aspecte și să transmit încredere studenților că efortul pe care-l fac pentru a pătrunde în laboratorul de gândire al marilor creatori merită, că
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și aprofundate de urmași, vor contribui la fundamentarea științifică a sociologiei. Comparând aceste cuceriri cu coordonatele pe care astăzi le solicită cercetarea sociologică științifică constatăm că realizările sunt importante, dar nu complete. "Cercetarea este sociologică scrie Lucian Culda în Dimensiunea epistemologică a interogării existenței sociale a oamenilor dacă reușește să interogheze în modalități adecvate toate genurile de procese pe care oamenii, prin acțiunile lor, le fac posibile". Capacitatea cognitivă a pionierilor nu a ajuns la stadiul în care să satisfacă în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
188-351 Bordeianu, Cătălin, Introducere în sociologia clasică, Editura Economică, București, 2003, pp. 297-384 Buzărnescu, Ștefan, Istoria doctrinelor sociologice, EDP, București, 1995 Costea, Ștefan, Istoria generală a sociologiei. Compendiu, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004, pp. 133-163 Culda, Lucian, Dimensiunea epistemologică a interogării existenței sociale a oamenilor, Editura Licorna, București, 2000 Durkheim, Emil, Sociologia. Regulile metodei sociologice, Editura Antet, 2003 Durkheim, Emil, Sinuciderea, Editura Antet, 2005 Durkheim, Emil, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Antet, 2005 Durkheim, Emil, Diviziunea muncii sociale
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
în aria nu numai a sociologiei, ci și a științelor sociale de până la el: tipul ideal. (De remarcat că Weber nu pretinde originalitatea metodologică prin introducerea tipurilor ideale, el semnalând că de fapt nu a făcut decât să expliciteze structura epistemologică a unei practici științifice existente în cercetările predecesorilor săi, în special la Marx.) Tipul ideal este un construct mental, fără existență de fapt. Este un construct analitic, care are atributul de ideal numai în sens strict logic. El concretizează faptul
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Petre Andrei (2009, 2010), precum și volumul Petre Andrei. Opere filosofice (2011). Dintre volumele de autor publicate, menționăm România la Conferințele de Pace (Paris: 1919-1920, 1946-1947) (coautor, 1996); Weber azi / Weber ieri; Contradicțiile sociologiei lui Vilfredo Pareto: metodă sau sistem?!; Dileme epistemologice la Durkheim (coautor, 1999); Etică. Morală și putere (2000); Provocarea postmodernă. Noi orientări în teoria socială (2001), și Concepte și modele în știința politică (coautor, 2001). Cosmin SANDU este student în anul I la Facultatea de Științe Politice și Administrative
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
se dovedesc discutabile. Atît Școala de la Frankfurt, cît și grupul de la Birmingham au trecut în permanență printr-un proces de renegociere a pozițiilor lor în funcție de noile condiții istorice și noile dezvoltări teoretice, iar această autoreflexivitate și flexibilitate reprezintă o forță epistemologică ce ar trebui să stîrnească emulația altor tipuri de studii culturale și teorii sociale. Grupul de la Birmingham și-a însușit în mod constant perspective noi precum feminismul și teoriile multiculturale despre rasă și naționalitate, ca rezultat al criticilor aduse pozițiilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și mai ales ale lui Wikander, care, în schimb, prin temperamentul său particular, citea atât de mult, dar publica atât de puțin și, fiind în orice caz cel mai filolog dintre amândoi, căuta să adune detaliile determinante pentru definirea cadrului epistemologic al științei religiilor. Exemplificăm la întâmplare: conflictul dintre interpretările materialiste (azi spunem reducționiste) și spiritualiste, interpretarea fenomenului în sine, impasurile istoricismului și psihologismului, raportul dintre mit și poezie, divergența dintre studiul istoric (idiografic) și studiul sistematic (nomotetic), legătura dintre mit
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mizeria istoricismului», sărăcie care, însă, caracterizează, în parte, și propria lui epistemologie” - cf. „Dialog între Elémire Zolla și Ioan P. Culianu”, Panorama XXVIII (1989), 2 aprilie, pp. 141-145, reprodus în 22, 30 iulie - 5 august (2002), p. 9. Această cotitură epistemologică s-a aflat și la baza criticii aduse de Culianu cercetărilor Religionsgeschichtliche Schule, mai precis, ipotezei originii iraniene a eshatologiei iudaice și gnostice, opțiune de multe ori practicată sub forma unui „pan-iranism” abuziv. Nu este deloc întâmplător că această critică
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mari, cei de la Milano au, probabil, reputația de cei mai săraci în ochii istoricilor moderni, o judecată ce trebuie cu siguranta revizuită. Un savant le-a citit că lucrări de bază pentru instrumentele superioare ale istoriografiei umaniste, plecând de la claritatea epistemologica a lui Bruni și Biondo 31. Un altul descrie școală milaneza că ostilă ideii de schimbare ca factor pozitiv, obsedată de ideea vârstei de aur, destinată să se întoarcă în timpul vieții ducelui ce se întâmplă să guverneze în acel moment
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
purificărilor treptate formale", sursele poeticii sale regăsindu-se în acest plutonism eminescian unde "metaforizarea continuă a Finței și sublimarea ei în forme esențializate se impu neau ca soluții la transcenderea imediatului, la scurtcircuitarea și chiar pulverizarea realului", pe care proiectele epistemologice eminesciene le sugerau încă din secolul al XIX-lea. Seducția modelului eminescian se află, zice Florin Oprescu, ca un "reper esențial în nașterea și devenirea valorilor poetice moderne", până la Nichita Stănescu, căruia îi este acordată o atenție aparte, de ample
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de la început, și tocmai prin ea se obțin cunoștințele. Această activitate nu este cerută nici de natura psihologică a copilului ca în concepția altor reprezentanți ai "educației noi", ci în sistemul pedagogic al lui Dewey ea este impusă de necesități epistemologice. Metoda problemei oferă și o soluție satisfăcătoare în disputa dintre cele două teorii: instruire prin efort sau instruire prin interes. Iată încă două concepții ce se opun și pe care Dewey își propune să le depășească. Teoria instruirii bazată pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
apăruseră numeroase discipline pedagogice unele, cum era pedologia, avînd tendința de a înlocui pedagogia -, în care aveau loc dispute între diversele tendințe, era prezentă uneori impresia de haos (24 p. 21). Șt. Bârsănescu întreprinde, în 1936, o cercetare cu caracter epistemologic Unitatea pedagogiei contemporane ca știință pentru a surprinde trăsăturile dominante ale mișcării pedagogice pe plan mondial și național și tendințele ei fundamentale de dezvoltare. Este o analiză dintr-o nouă perspectivă, singulară în pedagogia românească (25). Două erau problemele fundamentale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vorba de un activism de tip asociaționist: gîndirea punea în relație datele observației, semnificațiile acestora și conținutul conștiinței (1 bis, p. 41). Insistînd asupra activității ca modalitate principală de cunoaștere Dewey n-a dat o explicare mai amplă psihologică sau epistemologică desfășurării actelor intelectuale legate de manipularea obiectelor. Așa se și explică, în parte, orientarea progresivismului și a școlii active spre manualism. Activitatea copilului era redusă la acțiuni concrete. Mai tîrziu, în 1929, Dewey a formulat ipoteza naturii operative a gîndirii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a pus în evidență rolul acțiunii în constituirea proceselor psihice, și dezvoltată de J. Piaget care a și elaborat teoria caracterului operativ al gîndirii. JEAN PIAGET (1896-1980), de formație biolog, s-a orientat încă de la începutul activității sale spre cercetările epistemologice și psihologice. Trăind în anturajul unora dintre marii reprezentanți ai educației noi (Éd. Claparède, Ad. Ferrière, P. Bovet), a manifestat de timpuriu un viu interes pentru ideile acestora și pentru problemele educației; a fost mulți ani președinte al Biroului Internațional
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să i se subordoneze învățarea, JEROME BRUNER susține că aceasta este dependentă direct de acțiunea educației, că deci se poate grăbi momentul apariției unei capacități de asimilare a unor anumite cunoștințe. Principala vocație a psihologului elvețian aprecia Bruner este cea epistemologică, el fiind mai puțin preocupat de procesele care fac posibilă dezvoltarea. Cu toate acestea, adaugă psihologul american, cercetările sale, ca și ale altor școli psihologice (Moscova, Paris, Londra, Chicago ș.a.) au condus către anumite concluzii cu privire la stadiile dezvoltării ființei umane
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]