1,916 matches
-
Scriptorium", "Notes & Queries", "Bulletin des Anglicistes Médiévistes", "Comptes rendus de l'Académie des Inscriptions et Belles Lettres"), precum și în volume colective. În 2014, publică lucrarea "Wyrd: ideea destinului în literatura engleză veche", apreciată de Andrei Pleșu drept „un monument de erudiție și rafinament analitic, despre care mari specialiști de la Oxford, Sorbona și München s-au pronunțat deja la superlativ”. Între anii 2005-2007, editorialist și publicist la ziarele "Adevărul Literar și Artistic" și "Averea". A publicat de asemenea în revistele "Echinox", "România
Adrian Papahagi () [Corola-website/Science/312201_a_313530]
-
-și cultive înclinațiile artistice până la treapta unui amatorism plin de mulțumire de sine, medicul acesta își dusese pasiunea până la pragul unei rafinări de ultimă performanță, impresionând prin acribia cu care traducea din Baudelaire sau Michelangelo, dar mai ales impunând prin erudiție." "De fapt, detaliul care îl singulariza în masa cadrelor didactice de la Medicină era pofta cărturărească. Conferențiarul invoca persoane, cărți sau versuri cu plăcerea cu care alții degustă aroma unui vin bun. O bucurie nesimulată îi însoțea perorațiile, C.D. Zeletin digerând
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
parăzi cabotine. De fapt, Zeletin secreta cultura cu ușurința cu care o glandă își secretă hormonii, porii pielii sale părând anume dilatați pentru a emana particule olfactive de ordin spiritual (...). Dar ce te înmărmurea la Zeletin nu era atât luxurianța erudiției, înspăimântătoare și inexplicabilă din perspectiva unui om normal, cât împrejurarea că acest apetit nu cunoștea întreruperi. Spiritul parcă îi fusese reglat pentru o activitate în platou de durată neprecizată, semănând în anduranță cu densitatea acelor oțeluri care nu se rup
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
limbile “sacre” în limba română, produse prin procesul de traducere. Comentariile scrise pentru traducerile biblice publicate în seria "Monumenta Linguae Dacoromanorum" se caracterizează prin finețea distincțiilor și bogăția asociațiilor, prin rigoare și subtilitate, iar demersul interpretativ este unul solid prin erudiție și fluid în expunere. Admirator declarat al Evului Mediu latin și al filosofiei scolastice, Eugen Munteanu face parte din generația de tineri exegeți care după 1990 au contribuit la trezirea interesului pentru această zonă culturală. Tălmăcirile din Sf. Augustin ("De
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
iunie 2008, p. 3. e) Antonio Patraș, în „România literară”, nr. 12, 2010, p. 6: „Profesor la universitatea ieșeana, unde a construit o foarte modernă școală doctorala și a format generații de cercetători, filolog de faima europeană și de o erudiție impresionantă, angajându se mereu în proiecte ambițioase, monumentale, infatigabilul Eugen Munteanu și a câștigat un binemeritat prestigiu în rândurile publicului cultivat.” 1. Sf. Augustin, De dialectica/Despre dialectica. Ediție bilingva, introducere, note, comentarii și bibliografie, Editura “Humanitas”, București, 1991, 238
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
în scaunul său aflându-se adesea cărturari de un recunoscut prestigiu, cu multiple preocupări spirituale și un larg orizont de cunoaștere. Aici a păstorit pe la sfârșitul secolului XV-lea episcopul Vasile, ce s-a manifestat ca un teolog de înaltă erudiție, așa după cum rezultă dintr-o scrisoare doctrinară pe care acesta a trimis-o mitropolitului Gherontie al Moscovei. Între 1500-1508 în fruntea episcopiei s-a aflat Teoctist "...bărbat învățat ca nimeni altul", care s-a format în vatra de cultură a
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
vârsta de 40 de ani. Din cauza unei deformități a coloanei vertebrale, era poreclit "îl gobbo" ("cocoșatul"). Înclinat mai de grabă studiului operelor clasice, devine elevul lui Michele Ermini, bibliotecarul cardinalului Lepoldo de' Medici, dobândind în scurt timp faima unei ample erudiții, în special de cunoscător al limbilor latină, greacă și ebraica. În 1673, marele duce al Toscanei, Cosimo III de' Medici, îl numește bibliotecar al "Bibliotecii Palatine" ("Bibliotecă Palatina") a orașului Florența, care reunea bibliotecă din "Palazzo Pitti", "Bibliotecă Medicea Laurenziana
Antonio Magliabechi () [Corola-website/Science/309603_a_310932]
-
Dune" ca roman ce descrie o planetă sub forma unui sistem viu, în combinație cu primele imagini ale Pământului văzut din spațiu (publicate în aceeași perioadă), au influențat decisiv mișcările ecologice, ducând la stabilirea unei zile internaționale a planetei Pământ. Erudiții au comparat portretizarea căderii imperiului galactic din "Dune" cu "Istoria declinului și a prăbușirii Imperiului roman" a lui Edward Gibbon, publicată în 1776, care argumentează că disensiunile și corupția au dus la căderea Romei Antice. În "History and Historical Effect
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
Burebista a avut parte de aceeași soartă, fiind asasinat de unul dintre slujitorii săi. Conducerea statului dac avea să fie preluată de Regele Deceneu, Mare Preot al dacilor, sfetnic și colaborator apropiat al lui Burebista, un „om de o vastă erudiție" (Iordanes). Sub conducerea Regelui Deceneu, capitala statului dac este mutată la Sarmizegetusa Regia, în Munții Orăștiei (actualul sat Grădiștea Muncelului, județul Hunedoara), cetate ridicată încă în timpul domniei regelui Burebista și situată la cca 350-400 km N-V de vechea capitală
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
între pozițiile atât de antagoniste (pasionante) ale combatanților. Eseurile îndeamnă la cumpătare și deopotrivă la rigoare, la cunoașterea, înainte de toate, în profunzime a întregului operei eminesciene.” • "LITERATURĂ ȘI IDEOLOGIE" (Editura "Excelsior Art", Timișoara, 2013) „Sociolog ca pregătire universitară, cu o erudiție organic asimilată, cunoscător, ca puțini alții, al fenomenului literar românesc și european, având ca nucleu receptiv criteriul estetic, Adrian Dinu Rachieru, spirit echilibrat și obiectiv, cu un discurs public de o rară urbanitate, nu s-a lăsat niciodată sedus de
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
de publicații, din care cca. 60 de monografii, 1.000 de articole în reviste și dicționare și peste 400 de recenzii. Multe lucrări sunt traduse în alte limbi: italiană, spaniolă, portugheză, franceză, engleză, olandeză, maghiară și polonă. Și-a dovedit erudiția în domeniul istoriei teologiei prin coeditarea (din 1968), a celebrului manual de istoria dogmelor, "Handbuch der Dogmengeschichte", din care au apărut peste 50 de volume, dintre care două sunt ale lui Scheffczyk însuși: învățătura despre Creație și Providență și cea
Leo Scheffczyk () [Corola-website/Science/310773_a_312102]
-
gazelor inerte și a găsirii locului lor în tabelul periodic al elementelor"" s-a născut în Queen’s Crescent, Glasgow. Ambii părinți proveneau din familii cu trecut științific. William avut parte de o educație care i-a asigurat o veritabilă erudiție, începută în orașul natal, la Academia din Glasgow și Universitatea din Glasgow, unde a studiat matematică și literatură. Era considerat excepțional în tot ce făcea: sport, limbi străine, matematică sau muzică. A încercat chiar și fabricarea sticlei și își prepara
William Ramsay () [Corola-website/Science/308820_a_310149]
-
română modernă a Facultății de Litere și Filozofie din Cluj, iar începând din 1956 ca lector universitar la Facultatea de Filologie din Timișoara, unde a predat: folclor literar, literatură română (marii clasici) și critică literară. Alături de profesorul Gheorghe Tohăneanu impune erudiția științifică în cercetarea academică timișoreană. A fost numit conferențiar universitar în 1963, iar în anul 1968 a obținut titlul de doctor al Facultății de Litere a Universității din București cu teza "Lucian Blaga. Mitul poetic și dramatic". În anul următor
Eugen Todoran () [Corola-website/Science/308876_a_310205]
-
Cristos. Scenele sunt de un mare dinamism și expresivitate. Invită la profundă meditație textele de sub aceste scene. Ele au fost scrise în limba română, cu chirilice, dar și în limba latină. Departe de a fi doar o vanitoasă demonstrație de erudiție a pictorului sau a prim-coratorului, aceste inscripții reliefează că răstocenii au ajuns la cunoașterea originii lor romane și că în străfunduri creștea, spre deșteptarea de la 1848, conștiința lor națională. În momentele de reculegere duminicală, ei au adunat de aici tăria
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
ani micul Krîlov a fost nevoit să intre ca funcționar la tribunalul din Tver, unde lucra și tatăl său, după ce trecuse în rezervă. În aceste împrejurări viitorul fabulist n-a avut posibilitatea de a-și definitiva studiile școlare. De aceea, erudiția lui filozofică și literară, sfera bogată de cunoștințe din diverse domenii, de care a dat dovada atât în opera sa publicistică cât și în fabule, sunt de-a dreptul uimitoare. Setea nepotolită de lectură (se povestește că la predarea primelor
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
relație de suzeranitate liberă, care a fost tăiată în mare măsură când în era Jiajing (d. 1521-1567) budismul a fost persecutat în favoarea taoismului de la curte. Alții susțin că natura religioasă semnificativă a relației cu Lamaul tibetan este slab reprezentată în erudiția modernă. Alții notează nevoia Ming-ului de cai din Asia Centrală, precum și necesitatea de a menține comerțul cu ceai pentru cai.Ming a trimis sporadic incursiuni armate în Tibet în timpul secolului al XIV-lea, la care tibetanii au rezistat cu succes. Mai
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
și alți șefi ai secției române, s-a îmbolnăvit și a murit de un cancer galopant, existând indicii puternice că ar fi fost iradiat sau intoxicat cu o substanță radioactivă. Editorialele sale politice sunt caracterizate de tonul cumpătat și siguranța erudiției. Monografia sa "Istoria Românilor" rămâne o lucrare de referință a științei istorice românești. Vlad Georgescu s-a născut la București, la 20 octombrie 1937, într-o familie boierească. În scurta biografie inclusă în volumul "Istoria românilor", Mihai Botez îi menționează
Vlad Georgescu () [Corola-website/Science/310474_a_311803]
-
au construit sanatoriul Sfântul Vincențiu de Paul (actualul Institut Parhon). În anul 1909 a mărit școala Fraților Școlari "Sfântul Andrei" de pe strada Călărași, construind un gimnaziu. A înființat Societatea Catolicilor din București și a scos Revista Catolică, foarte apreciată prin erudiția ei. Având o frumoasă colecție numismatică din Dobrogea, a fost ales membru al Societății Numismatice Regale a României. În anul 1913 a înființat revista de limbă germană "Bukarester Katholisches Sonntagsblatt", al cărei prim număr a apărut în data de 16
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
sat și dacă avea școală. Despre felul cum au stat lucrurile în localitatea noastră s-au păstrat foarte puține mărturii. Pe la mijlocul secolului XIX moșiile satului sînt în stăpînirea boierului Nicolae Casso, numit în popor Cașu, un om de o vastă erudiție și cultură. Pe acele vremuri centrul cultural al satului era biserica din sat, situată pe teritoriul actualului magazin de produse alimentare. Biserica era de lemn și a funcționat pînă la deschiderea actualei biserici, adică pînă la 1909. Prima școală a
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
Ca militant de seamă al PNL, a fost din 1925 deputat în Parlamentul României din partea Partidului Național Liberal. Cele patru limbi de circulație internațională stăpânite (engleză, franceză, germană și italiană) reprezentând un alt argument al recunoașterii de care se bucura. Erudiția intelectuală și calitățile de economist de valoare au constituit atuurile care l-au impus printre reprezentanții de seamă ai culturii românești și îndeosebi ai științei economice. După ce s-a implicat activ alături de alți economiști de valoare în acțiunea de înființare
Ion N. Angelescu () [Corola-website/Science/306252_a_307581]
-
Sinod, vorbesc mai degrabă de o funcție mai modestă a lui Ioan Damschinul și a familiei lui, anume aceea de perceptor (strângător de impozite pentru statul musulman) în comunitatea creștină locală. Deși hagiografiile ortodoxe și catolice, și mai târziu și erudiții care studiau istoria Bizanțului, au concentrat atenția în ce-l privește pe Ioan Damaschinul asupra scrierilor polemice ale acestuia contra iconoclasmului, operele lui principale sunt dedicate combaterii ereziilor locale, din lumea orientală, melkită, din care făcea parte, anume iacobismul, nestorianismul
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
(cca. 860 - cca.932) a fost un umanist și bibliofil bizantin, care a devenit episcop al Cezareei la începutul secolului al X-lea. de Cezareea s-a născut la Patrae, în Grecia, cu aproximație în anul 860. Ca toți erudiții acestei perioade, a fost un discipol al lui Fotie (Photius). Arethas este recunoscut ca unul din cei mai docți teologi din Biserica Greacă. Scrierile lui Arethas includ un comentariu complet despre "Apocalipsă", publicat pentru prima oară în anul 1535. Acest
Arethas () [Corola-website/Science/305610_a_306939]
-
occitană și tupi-guarani. El a devenit primul fotograf brazilian, când a achiziționat un dagherotip în martie 1840. A înființat un laborator în Săo Cristóvăo dedicat fotografiei și altul pentru chimie și fizică. El a avut, de asemenea, un observator astronomic. Erudiția împăratului l-a uimit pe Friedrich Nietzsche atunci când cei doi s-au întâlnit. Victor Hugo i-a spus: "Sire, sunteți un mare cetățean, sunteți nepotul lui Marcus Aurelius". A devenit membru al Royal Society, al Academiei Ruse de Științe, al
Pedro al II-lea al Braziliei () [Corola-website/Science/305738_a_307067]
-
acest domeniu. Profesorul George Oprescu a publicat studii privitoare la arta sculpturală românească ("Sculptura statuară românească", 1957). În anul 1927, a publicat monografia Géricault, iar în 1961, a publicat monografia, în două volume, Nicolae Grigorescu. Lucrările sale se disting prin erudiție și printr-un autentic simț al frumosului. În anii 1943 - 1946, a publicat un "Manual de istoria artei", iar în anul 1956 monografia "Bisericile-cetăți ale sașilor din Ardeal," în care se referă, între altele și de minunata biserică-fortificată din Biertan
George Oprescu () [Corola-website/Science/306372_a_307701]
-
omogene și eterogene în soluții” a susținut-o la 16 ianuarie 1932. El a avut o vastă activitate didactică și ca cercetător recunoscut în cercurile de specialitate din țară și străinătate. Ca profesor a slujit la catedra cu devotament și erudiție, mai multe decenii, școala de chimie româneasca, lăsând o impresie de neuitat celor cărora le-a fost profesor. A contribuit la formarea mai multor serii de ingineri chimiști. În anul 1937 a dat concurs pentru ocuparea unui post de profesor
Petru George Spacu () [Corola-website/Science/306375_a_307704]