139,707 matches
-
vestice, de așa-zisul sentiment de libertate și de continua vânătoare după bani. Romanul lui Kurkov, Prieten drag, tovarăș al răpostului se face remarcat printr-o undă de nostalgie pe care o resimte protagonistul, Tolia, față de era sovietică și față de evenimentele din trecutul său precum iubirea, repede consumată, față de soția care l-a părăsit pe fondul unei existențe lipsite. Depresiv de fel, trăiește singuratic Încercând să Își găsească locul În viață prin cafenele și prin băutură, nefiind atras de nimic altceva
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
moarte. Pentru a evita orice suspiciuni și pentru a muri cu „demnitate” Îi spune intermediarului, un prieten de-al său din școală, că dorește să-l ucidă pe amantul soției. O mică eroare Îi amână Însă execuția și În urma unor evenimente de altfel banale, Tolia se reîmpacă cu viața. Întâmplător, face rost de o sumă mare de bani și, cum niciodată un sinucigaș nu dorește să moară cu adevărat, aranjează ca asasinul său să fie executat. Măcinat de cele Întâmplate, Își
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
aceast roman este modul cum autorul reușește să Țină cititorul aproape de tribulațiile personajului prin alternanța dintre momentele de singurătate și depresie, În care acesta Își analizează viața, și suspansul creat de primejdia ce Îl așteaptă. Prezentate din perspectiva lui Tolia, evenimentele par un simplu șir de Întâmplări nefericite datorită detașării cu care sunt privite monotonia, nevoia apropierii de alții, treptata reevaluare a propriei existențe. Simțind nevoia unei amprente feminine În viața sa, nu caută, dar acceptă ceea ce viața Îi oferă: după ce
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
Înșăși valoarea În fața imoralității și a superficialității care par a domina societatea. Inițal, povestea pare inspirată dintr-un film obișnuit, o dramă a unui sociopat care dorește să-și curme viața, dar autorul reușește să schimbe acest lucru, iar condensarea evenimentelor face ca romanul să dobândească aspectul unui scenariu bine scris În care sunt punctate aspectele psihologice ale personajului. Modul ironic și detașat al relatărilor devine metoda pe care o alege Kurkov de a satiriza acest spațiu postsovietic care nu și-
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
-l pe Bohumil Hrabal, care spune despre memorie că reprezintă „cea mai frumoasă Însușire a omului”. Cartea se organizează sub forma unei duble rememorări (Luci având suportul unui caiet de memorii, „caietul galben al lui Emil” din care rezumă cronologic evenimentele esențiale), fiind o punere În cuvânt paralelă atât a vieții sale, cât și a lui Lucian - o mărturisire a prieteniei ce dobândește un caracter inițiatic pe de-o parte și salvator pe de alta. Structurat original, romanul Toate bufnițele se
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
obligându-l să construiască un echilibru fragil, să-și retrăiască permanent temerile și Înstrăinarea căutând o soluție pentru a face posibilă viețuirea. În cel de-al doilea roman al lui Jean Mattern, intitulat Lapte și Miere, protagonistul afirmă: „Și, pe deasupra, evenimentele istorice importante pe care le traversăm pe parcurs au un rol aparte În acest joc, pentru că valoarea lor este determinată nu numai de ierarhia personală, ci și de cea colectivă. În ochii celorlalți, viața unui om va părea bogată sau
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
cu o soluție dublu-ironică, Knisch privind un răspuns neașteptat al vieții: dacă destinul Îl ajută și Îl reîntregește aparent, ghinionul se manifestă, de fapt, pentru a i-l confirma. Imun la dramă, ochiul participantului din șifonier reține mai degrabă aparențele, evenimentul ca spectacol, asimilându-l lumii sale. E ca un scenariu pregătit al stingerii și al absenței pe măsura unor declarații noi, care nu-l pot recepta decât ca mister. Sfârșitul operei, rezolvarea labirintului morții Îl eliberează pe presupusul vinovat, descoperind
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
crimei ca motiv declanșator al Întregii acțiuni, moment În care Sascha Knisch, ascuns În șifonierul din camera 202 a Hotelului Kreuzer, este singurul martor al morții Dorei Wilms provocate indirect de către un vizitator anonim. În Încercarea deslușirii adevăratei Înșiruiri de evenimente din acea zi de vineri, el va fi nevoit să-i cerceteze Întreg trecutul acestei „minette”, să se confrunte cu propria identitate sexuală, să se definească și să accepte că nimic din ceea ce știe (sau credea că știe) despre ceilalți
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
reale. Totul se compensează Însă, iar cei inițiați știu desigur care sunt avantajele propuse În matematică de modelul complex, romanul oferind, În această interpretare un exemplu compensator. Astfel, personajul este „prins” În povestea care dă sens/complexitate numărului real al evenimentelor trăite, Felix, situându-se la intersecția dintre realitatea interioară și cea exterioară, capătă o structură complexă specifică. În acest mod el “pierde” conceptul de comparație cu orice model uman propus de societate, prin schimbarea propriei perspective aupra sa. Prin intermediul poveștii
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
bisericească în România Dicționar cronologic, București, Editura Sagitarius, 2003, p. 178; footnote> și cel prin intermediul căruia vechiul cântec de lume Din sânul maicii mele..., pe versurile lui Grigore Alexandrescu, devine, cu textul peren al lui Andrei Mureșanu, actualul imn național, eveniment prezentat în detalii cu mai mulți ani în urmă<footnote Vasile, Vasile Vârstele imnului “Deșteaptă-te, române”; în: Studii și cercetări de istoria artei, seria Teatru, Muzică, Cinematografie, București, Editura Academiei Române, tom 43, 1995, pp. 25 - 52; footnote>. Din biblioteca
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Suita (sic!) de Paul Constantinescu<footnote Nicolae Missir și Mircea Voicana, studiul Viață și activitatea lui George Enescu. Mențiuni cronologice. apărut în volumul omagial George Enescu. Ed. Muzicală a UC din RPR, Buc. 1964, pagina 236. footnote>. Presa vremii consemnează evenimentul, clarificând faptul că în acel recital, Enescu a fost însoțit la pian de Constantin Silveștri iar lucrarea de Paul Constantinescu nu era Suita, ci Sonatina pentru vioară și pian: În marele sau repertoriu, G. Enescu are grijă, în fiecare an
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Emanoil Ciomac semnalează reluarea sonatinei de către Enescu în anul 1944, în compania pianistului Ion Filionescu: George Enescu și-a dat, acompaniat la pian de expertul muzician I. Filionescu, primul concert de vioară, într-o serie care se anunță a fi evenimentul de căpetenie pentru noi, al stagiunii de iarnă. Spunem această, conformându-ne părerii noastre de totdeauna, fiindcă pe langă splendoarea ce o menține maestrul în interpretările sale unice, el aduce aproape la fiecare concert, pe lângă atâtea capodopere universale - și lucrări
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
figură și o lucrare de Paul Constantinescu: Burlesca pentru pian și orchestră, terminată de Paul Constantinescu la București în 27 septembrie 1937. Prima audiție a fost la Radio, în 8 martie 1938, dirijor fiind însuși autorul 2. Mihail Jora consemna evenimentul în ziarul „Timpul” nr. 307 din 12 martie 1938, p.2: Marți seara am ascultat la aparatul de recepție, pentru întâia oară, două lucrări ale compozitorului Paul Constantinescu: o simfonieta cu care autorul ei a câștigat în decembrie trecut premiul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Paul Constantinescu la București în 27 septembrie 1937. Prima audiție a fost la Radio, în 8 martie 1938, dirijor fiind însuși autorul<footnote Cosma, Octavian Lazăr, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casă Radio”, București, 1999, p. 626. footnote>. Mihail Jora consemna evenimentul în ziarul „Timpul” nr. 307 din 12 martie 1938, p.2: Marți seara am ascultat la aparatul de recepție, pentru întâia oară, două lucrări ale compozitorului Paul Constantinescu: o simfonieta cu care autorul ei a câștigat în decembrie trecut premiul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
în muzică a ethosului evanghelic, astfel că muzica să aibă, în același timp, si un sens dramatic. Mi-a cerut o muncă susținută timp de patru ani.<footnote Citat din articolul O vizită la compozitorul Paul Constantinescu, apărut în ziarul „Evenimentul” an V, nr. 1535, 11 octombrie 1943, p. 2, reprodus în volumul Constantinescu, Paul, Despre „poezia” muzicii, Argument, nota asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav- Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p.46-50. footnote> La 3 martie 1946
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
povestirii. Pe de altă parte, Javier Garda consideră primordială tehnica demistificării deliberate, prin care pune la vedere cititorului ficționalitatea lumii narate. Și în acest caz, distinge delimitarea întâlnită frecvent în romanele metaficționale, între textele în care naratorul declară drept reale evenimentele narate („voluntad mimetica"), respectiv inventate („voluntad inventiva"). Pe de altă parte, de vreme ce nu s-a luat în considerare în niciunul dintre cele două spații literare, românesc și spaniol, mesajul pe care îl transmit scrierile metaficționale, s-a ajuns la concluzia
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
savant evreu și însoțitorii săi, care se presupune că a avut loc în Efes. Este puțin probabil ca această lucrare să oglindească o dezbatere reală: Sfântul Iustin scria în Roma în anii 160, la circa 20 de ani după presupusul eveniment, și, în orice caz, dialogul constituia la ora respectivă un gen literar ficțional bine stabilit. Dar contextul evreiesc pe care îl portretizează Sfântul Iustin posedă numeroase caracteristici convingătoare. Tryfon nu este doar un personaj bidimensional constituit pentru a demonstra superioritatea
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
8). Consider importantă mărturia lui Paul: după trei ani de la convertirea sa el s-a dus la Ierusalim pentru a-l Întâlni pe Petru, deoarece această cetate era mai potrivită pentru Închegarea amintirii lui Isus, Întrucât acolo se petrecuseră tragicele evenimente de pe urmă. El scrie: „Apoi, după trei ani, m-am suit la Ierusalim ca să-l cunosc pe Chefa și am rămas la el cincisprezece zile. Iar pe altul din apostoli n-am văzut decât numai pe Iacob, fratele Domnului. Iar
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Declinul acesteia a fost determinat Însă de poziția plină de rigiditate În apărarea tradiției iudaice - implicând drept consecință redimensionarea poziției lui Petru, Învinovățit de prea multă deschidere față de lumea păgână și de laxitate În raport cu tradiția legalistă iudaică - dar și de evenimentele istorice legate de războiul iudaic. Dispariția „stâlpilor” și a celorlalți mari misionari presupunea pericolul fărâmițării comunităților creștine, și pentru că În așezările cele mari probabil că existau mai multe grupări cu tendințe și organizări deosebite. Odată ce a dispărut biserica mamă, punctele
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
toamna lui 2013. Joseph Haske a publicat în Aiecart un fragment din North Dixie Highway, în engleză, și alte fragmente în traducere în România literară, Boema și Paradigmă. Cartea sa e un bildungsroman în spirală ce urmărește în pulsații paralele evenimente definitorii din viața personajului: copilăria halucinanta în pădurile din Michigan, adolescență confuză din care evadează prin înrolarea în armată, revenirea din Bosnia în plin conflict de familie. Tematica să are afinități faulkneriene, insă Haske optează pentru stilul minimalist, punctat din
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
un cadru festiv, iar inaugurarea o fac eu cu o monumentală montare a Orfeului lui Gluck cu faimoasa Ebe Stignani. Cor de 150, orchestra mărită la 120 persoane. Asistă și președintele Republicii la premieră, care este anunțată ca un mare eveniment și ca substituirea lui „Otello” pentru care era așteptat Toscanini. Se mai prezintă Traviata, Rigoletto, Boema și un balet. Rigoletto deasemeni trebue să-l fac eu. În total 8 recite, deci destulă muncă într’o lună, dar îmi aduce bani
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
cu narațiunea horror inițiată de Stephen King. Păpușile lui Sarah, fiica cea mică, se transformă în agresori înspăimântători, ce izbucnesc din disfuncționalitatea familiei. Cățelul familiei anticipează un pericol iminent și este reluctant către naratorul Ellis. Prima parte a cărții anticipează evenimentele din partea a doua ca într-un film clasic horror. Cititorul este confruntat cu dilema dacă relatările lui Ellis, naratorul, sunt rezultatul narcoticelor sau sunt realitate ficțională. Ellis se întâlnește cu personajele cărților sale: Patrick Bateman bântuie petrecerea de Halloween; Clay
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
Ellis?] îl întreabă detectivul Kimball pe Ellis. De ce este Lunar Park înspăimântătoare dincolo de caracterul ficțional al lumii prezentate? Pentru că acțiunea se petrece întrun mediu familiar pentru cititori. Încercările de a construi o familie „normală" întro lume disfuncțională se transpun în evenimente înspăimântătoare. Naratorul Ellis are o soție, Jayne Denis, și doi copii. Cititorul îi observă în activități de rutină, atât de familiare, de la pregătirea micului dejun, la mersul la școala și la întâlnirile cu părinții. Este înspăimântător gândul că „vedetele" pot
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
Ellis transformă realitatea în paradox fictiv. Granițele lumii postmoderne sunt exacerbate și încețoșate. Ficțiunea lui Ellis nu este lectura obișnuită a unui adolescent de 16 ani. Precum filmele hollywood- iene, cititorul se întreabă dacă există într-adevăr echivalentul real al evenimentelor fictive. Debordant și exhibitionist, limbajul nu cade în vulgar. Ellis scrie într-un mod elitist despre plăceri sexuale, droguri și stilul de viață al unei clase sociale mânate de baniîmpreună cu viciile asociate acestui stil de viață. Implicit, Ellis devin
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
luat-sonor ca-din- lăuntru (imaginar). Așa cum se arată în același articol (nota de subsol nr.1), dacă pe planul structurilor spațiale obiectul sonor este reperabil ca înălțime (frecvență) a sunetului, pe cel al structurilor temporale el este considerat ca moment sau eveniment (de durată sonoră). În opinia noastră, coroborarea celor două dimensiuni sau perspective poate determina un al treilea tip de obiect, pe care-l numim voce formală. Vocea formală (Vf) este un obiect teoretic (abstract) de reprezentare ideatică a DMz. În raport cu
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]