4,693 matches
-
a focaliza atenția și interesul elevilor asupra unor noțiuni / termeni, cu rol esențial în înțelegerea textului; a-i determina pe elevi să anticipeze legătura posibilă dintre termenii dați, solicitându le gândirea și imaginația. Această tehnică este utilizată în fazele de evocare și realizarea sensului. Ea poate fi utilizată însă și în etapa de reflecție sub forma termenilor-cheie revizuiți. Elevii, după studierea textului, descriu / prezintă relația care există între termenii-cheie așa cum apare ea în text. Prin aceasta se descoperă structura cognitivă ce
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
inițiali, așa cum o prezintă textul. Poate fi utilă și realizarea unui “ciorchine” cu acești termeni, relevându-se astfel, mai bine, relațiile dintre conceptele avansate inițial. D. Tehnica Știu / Vreau să știu / Am învățat Este utilizată cu precădere în faza de evocare dar și în cea de realizare a sensului, fiind o modalitate de conștientizare, de către elevi, a ceea ce știu sau cred că știu referitor la un subiect, o problemă și totodată, a ceea ce nu știu (sau nu sunt siguri că știu
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
elevi, a ceea ce știu sau cred că știu referitor la un subiect, o problemă și totodată, a ceea ce nu știu (sau nu sunt siguri că știu) și ar dori să știe / să învețe. Procedeul este relativ simplu. În faza de evocare: elevilor li se cere să inventarieze - procedând individual, prin discuții în perechi sau în grup - ideile pe care consideră că le dețin cu privire la subiectul / tema investigației ce va urma; aceste idei sunt notate în rubrica „Știu”; totodată ei notează și
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
nici un fel de prescripții sau restricții, prin indicarea prealabilă a unor categorii de informații pe care profesorul le așteaptă de la elevi. În acest caz este vorba despre un ciorchine semidirijat. Tehnica ciorchinelui poate fi folosită în special în faza de evocare dar și în cele de realizarea sensului și de reflecție. În etapa de reflecție se utilizează adesea ciorchinele revizuit, în care elevii sunt ghidați, prin intermediul unor întrebări, în gruparea informațiilor în funcție de anumite criterii. Prin aceasta se fixează mai bine ideile
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
de cultură, și a colaborat și la „Transilvania”, „Gazeta Transilvaniei”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Tribuna” (Arad), „Dreptatea” (Brașov), „Românul” (Arad), „Gând românesc”. A semnat și cu pseudonimele S. Tamba și N. Hurlup. Două sunt în principal laturile scrisului lui B.: evocarea unor luptători pentru drepturile românilor transilvăneni - de la unii celebri, ca G. Barițiu, G. Bogdan-Duică, V. Goldiș și Al. Bogdan până la țărani modești, ca Nicolae Oprea - și cultivarea limbii în cadrul rubricii „Din dicționarul greșelilor noastre de limbă și ortografie”, apărută în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
de la unii celebri, ca G. Barițiu, G. Bogdan-Duică, V. Goldiș și Al. Bogdan până la țărani modești, ca Nicolae Oprea - și cultivarea limbii în cadrul rubricii „Din dicționarul greșelilor noastre de limbă și ortografie”, apărută în revista „Societatea de mâine”. Portretele și evocările au apărut în volumul Morții vii (1938), nota comună surprinsă și reliefată de B. în definirea celor despre care scrie fiind dârzenia în apărarea limbii, a tradițiilor și credinței românilor. Cel mai amplu portret, o micromonografie, este conținut de volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
1979; B. P. Hasdeu și discipolii săi, București, 1987; Antologii: Oratori și elocință românească, pref. edit., București, 1985; Elocință și parlamentarism, Cluj-Napoca, 1997; Ipostazele învățării, Cluj-Napoca, 1999; Literatura pentru copii și tineret, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: G. I. Ionnescu-Gion, Portrete și evocări istorice, pref. edit., București, 1986. Repere bibliografice: Alexandru George, V. A. Urechia în monografie, VR, 1979, 7; Ion Buzași, Monografia V. A. Urechia, T, 1979, 9; Doina Uricariu, Redeschiderea unui dosar, LCF, 1979, 39; Mihai Ungheanu, „B. P. Hasdeu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287308_a_288637]
-
în 1867, semnificații mai adânci, cu atât mai mult cu cât unele documente interesează ca surse de informație istorică. G. Barițiu continua să creadă în idealurile revoluționare pentru care militase în 1848 și ecourile idealurilor sale se fac simțite în evocările și schițele biografice consacrate conducătorilor revoluției din Ardeal și din Țările Române (Testamentul lui N. Bălcescu, N. Bălcescu, Momente din viața lui Avram Iancu), în scrisorile lui Simion Bărnuțiu și Eftimie Murgu, în actele și documentele din anii 1848-1849. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
scriitorilor, fenomenului literar și ziaristicii. Înainte de primul război mondial acesta a fost susținut de Ion Agârbiceanu, G. Bogdan-Duică, Enea Hodoș, Nichifor Crainic, Victor Eftimiu, Ioan Russu-Șirianu, Teodor V. Păcățian (cu poezie, povestiri, recenzii - Cărți românești, Reviste românești, Cărți străine -, portrete, evocări, necrologuri), după 1917 sunt prezenți Nicolae Iorga, Vintilă Russu-Șirianu, I. A. Bassarabescu, Vasile Bogrea, Sandu Teleajen, George Vâlsan, Axente Banciu, Zaharia Bârsan, D. Ciurezu, Al. Ciura, Olimpiu Boitoș, iar după 1940 scriu frecvent Vasile Netea, Ion Breazu, Eugen Todoran, Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
impostorului (1981), Iosif Naghiu, Dumitru Solomon, Tudor Popescu, Anda Boldur, Ion Băieșu, Matei Vișniec - schița dramatică în două secvențe Omul care vorbește singur, Sorana Coroamă-Stanca, Eugenia Busuioceanu, Magdalena Boiangiu și Bedros Horasangian - Unde dai și unde crapă... La rubrica de evocări și interviuri, Dan Deșliu rememorează trei întâlniri cu Lucia Sturdza Bulandra (1980), Dinu Kivu discută cu Marin Sorescu, în timp ce, cu prilejul centenarului nașterii lui Constantin Tănase, Elly Roman este intervievat de C. Paraschivescu (1981). În 1984 Ionuț Niculescu va sta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287313_a_288642]
-
să acorde credit la tot ce se pune pe seama «democrației», si evocă un sondaj de opinie care constatase că germanii din Est apreciază În noul lor stat mai mult posibilitatea de a călători decât drepturile sau sistemul politic. Crede că evocarea trecutului este un mijloc utilizat de guvernanții Germaniei de azi pentru a-i ține cetățeni din scurt și a-i Împiedica să protesteze. Când i se replică că această politică face servicii PDS, asigurându-i o anumita popularitate În Est
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a Germaniei, unde adera la ȘED și este numit profesor de economie (Volkswirtschaftslehre) la Universitatea din Leipzig, unde a fost rector din 1950 pînă În 1963. Pentru a Înțelege diferența dintre Germania de Est și alte țări, este de ajuns evocarea faptului că În Polonia n-a existat pregătire de Învățămînt În marxism Înainte de mijlocul anilor ’50; cf. Connely (1994, p. 531). Asupra condițiilor În care Bloch va fi obligat să părăsească RDG, vezi capitolul următor. Critici formulate, de exemplu, de
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Întoarcerea lui Mircea Vulcănescu, „22”, 1997, 379; Marta Petreu, Ideologia generației ’27, APF, 1999, 11; Paul Al. Georgescu, Cartea întâmplărilor, București, 1999, 101-123; Mihai Sorin Rădulescu, Genealogii, București, 1999, 117-125; Simion, Fragmente, III, 189-199, IV, 154-201; Mihai Șora, Crochiuri și evocări, 2000, 83-97; Marin Diaconu, Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, București, 2001; Cristian Măgură, Nostalgia enciclopedismului interbelic, RL, 2003, 28; Mirela Marian, Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, APF, 2003, 10. E. S., M. Dn.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
profund uman al unei opere-efigie pentru noua sensibilitate născută în Roma secolului I d.Hr. și îl invită pe cititor să participe la lectura poeziei lui Ovidiu. Confirmând interesul pentru cunoașterea și buna receptare a elegiacului latin, L. realizează antologia de evocări literare ale poetului antic în spațiul românesc intitulată Lui Ovidiu (1977), mergând de la piese folclorice până la creațiile unor autori consacrați, ca Gh. Asachi, V. Alecsandri, Ștefan Aug. Doinaș, Cezar Baltag ș.a. Prin lucrarea Clasicii antici în România (1974) eruditul oferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
și s-au creat premisele apariției unor tulburări de comportament. 6. Examenul logopedic: Bâlbâiala clono-tonică pe fond de tahilalie, cu spasme și blocaje în cursul vorbirii expresive și spontane. Vocabularul este sărac, cu stereotipii verbale și dificultăți în reținerea și evocarea cuvintelor. Se observă și o serie de dificultăți în funcțiile superioare ale limbajului, deficitare fiind abstractizările și generalizările. Propozițiile sunt simple, sintezele verbale comunicative sunt defectuoase. Scrisul este dezordonat, cu greșeli gramaticale specifice. Vocabularul este slab dezvoltat, exprimarea este greoaie
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
moldovenească, Chișinău, 1968; Cartea și tiparul în Moldova în secolele XVII-XVIII. Schițe după materialele depozitate în URSS, Chișinău, 1977; Moldavskaia kniga. Eio proșloe, nastoiașcee i budușcee [Cartea moldovenească. Trecutul, prezentul și viitorul ei], Chișinău, 1985. Ediții: Alexie Mateevici. Genealogii. Iconografie. Evocări, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: I. Șpac, Permanenta dragoste de carte, „Magazin bibliologic”, 1997, 2-3. V.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286207_a_287536]
-
prin introspecție psihologică, agrementată cu divagări lirice și descrieri de spații geografice exotice (cu personajele lor aferente), care sunt însă doar pretexte pentru prezentarea unor valori general umane: curajul, cinstea, corectitudinea, generozitatea. Astfel, romanul Ierni peste tei (1978) e o evocare a răscoalei antihabsburgice a țăranilor din zona montană a Banatului (1737-1739), iar Tangaj (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), un roman de actualitate, în care trăirile personajului principal (medicul Nicolae Banu) se reconstituie din permanente proiectări ale prezentului în trecut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
până și din aceste pagini, m-ar părăsi în sfârșit, și mirosul de flăcări și pucioasă s-ar risipi. Până și acum, în timp ce scriu“, tremur și sunt scuturat de fiori. „Amintirea“ e un nume prea slab pentru o asemenea cumplită evocare. O, Hartley, Hartley, cât de atemporală, cât de absolută e iubirea! Iubirea mea pentru tine nu-i conștientă că eu sunt bătrân și că tu ești, poate, moartă. Azi-dimineață la unsprezece am mâncat trei portocale. Portocalele trebuie mâncate în singurătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
rămână acolo pentru totdeauna, pentru a-mi aduce aminte de această noapte înfiorătoare. Istorie Capitolul patru Cele ce urmează, ca și cele imediat precedente, au fost scrise la o dată mult mai târzie. Drept care, capitolul actual este mai adânc gândit și evocarea e mai sistematică decât dacă aș fi continuat să scriu în maniera „Jurnal“. Evenimentele, în felul în care s-au precipitat, nu mi-au lăsat timp destul pentru a le consemna zilnic, deși cele ce-au urmat curând au aerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Români și îl impune atenției criticii literare; în 1931 cartea va fi tradusă în limba cehă. Cu oarecare regularitate, A. își publică între anii 1929 și 1943 romanele Am ucis pe Dumnezeu (1929), Casa cu fete (1931), Viermii pământului (1933), evocarea biografică Domnul Tudor (1934), Viață de câine (1937) și O crimă. Toți la fel și nici unul ca altul (1943). Întâia carte, Rusia revoluționară, evocă în notații sumare figuri caracteristice desprinse din masa de oameni purtată de valul revoluției, întâmplări neobișnuite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
rezolvarea problemei - considerate idei de principiu pentru găsirea soluției optime. Urmează excursia sinectică, etapă care urmărește, în special, distanțarea intenționată de problema propriu-zisă prin înlăturarea ideilor preconcepute care influențează procesul de creație. Se apelează la tehnici intuitive: analogia, fantezia, empatia, evocarea, inversia. Prin analogii fanteziste se propun soluții care îndepărtează de realitatea posibilă. Prin empatie se produce un transfer de identitate de la problemă la individ. Elevii devin obiecte și descriu ce simt în această ipostază. Analogiile simbolice permit transpunerea problemei în
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
al romanticilor asupra lui Lamartine. Heliade murind la câteva zile după apariția primului număr din A.r., în următoarele s-au publicat discursurile funebre rostite de B. P. Hașdeu, V. A. Urechia și C. Esarcu, precum și o emoționantă și documentata evocare. La fel s-a procedat și la moartea lui D. Bolintineanu, survenita după câteva luni. Deși nu este o revistă literară propriu-zisă, A.r. interesează datorită efortului de a impune atenției cititorului rural o literatura de calitate și de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285445_a_286774]
-
consistente. Rând pe rând sunt deschise noi pârtii istoriografice. A trecut mai bine de un deceniu de la instaurarea regimului comunist până când, În 1959, Unirea Principatelor a putut fi dezbătută și aniversată, asta În condițiile În care, doi ani mai devreme, evocarea lui Ștefan cel Mare la Putna se lăsase cu represalii din partea autorităților . Etapa internaționalistă a istoriografiei românești nu lăsa deloc spațiu de manevră În această direcție. În 1959, tema a fost dintr-odată permisă cercetării și consemnării sale publice. O
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
sub conducerea lui Eugen Barbu, o rușine a literaturii române? Sau patimile care-l stăpâneau pe Eugen Jebeleanu l-au orbit și l-au împiedicat să judece sincer, cinstit, onest fosta conducere a revistei? Să fi fost o rușine frumoasele evocări ale lui Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Titu Maiorescu, Vasile Voiculescu, George Coșbuc, Gib Mihăescu, Eugen Lovinescu, Tudor Arghezi, Vasile Pârvan, Adrian Maniu? Dar promovarea lui Mircea Eliade și a lui Eugen Ionescu, radioasele figuri ale exilului românesc, într-un moment
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
antisemite din perioada rebeliunii legionare, dar erau contrazise afirmațiile sovietice referitoare la intențiile lui Preda de reabilitare a lui Ion Antonescu. Potrivit autorului acestui articol, "pentru ruși trebuie să fie suspecte nuanțele care constituie o răzvrătire contra șabloanelor din lozinci. Evocarea și reconstituirea istoriei nu pot fi considerate de minți schematice ca cele de la Kremlin decât ca deviaționism"72. În această situație, întreaga discuție asupra Delirului va avea ca ax principal, nu valoarea literară a cărții 73, ci orientarea naționalistă a
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]