11,414 matches
-
de Cezar Petrescu. Publicistica, relativ abundentă, ține de domeniul politic, articole semnând I. Diaconescu (Naționalism și antisemitism), Radu Budișteanu (Germania nouă), Mihail Polihroniade (Cincisprezece ani de la marșul asupra Romei), Petru Vignali (Perspectiva naționalismului român), Th. Râșcanu (C. Stere și chestiunea evreiască). Criticul literar și de direcție al revistei este însă Mircea Eliade, care își câștigă pe parcurs acest statut. În genere, textele sale încearcă surprinderea realităților culturale autohtone din perspectiva ideologiei și a valorilor promovate, pe plan european, de mișcările de
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
caracter politic, sociologic sau de sociologia artei susțin Al. Claudian (Socialismul trăiește, Intelectualii și dictatură), Eugen Relgis (Între „originalitate” și „artă colectivă”), Lothar Rădăceanu, Ion Pas, F. Aderca (Moralitate și delațiune), S. Emanuel (Realism socialist). Este pe larg dezbătută problemă evreiască de Andrei Șerbulescu (Belu Silber), I. Peltz, Lothar Rădăceanu, Al. C. Constantinescu, George Silviu. Alți colaboratori: Liviu Țăranu, Anton Dumitrescu, Șerban Voinea, Al. Terziman, P. P. Stănescu, Bogdan Varvară, Constantin Titel Petrescu, Al. Octavian, M. Levin, Emil Feder, Octav Halunga
SANTIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
la 6/18 iulie 1900. A doua zi noul guvern, În care președintele Consiliului de Miniștri era și ministrul de Finanțe, depune jurământul. Guvernul Carp se bucura de Încrederea Vienei și Berlinului unde se credea că va rezolva și problema evreiască din România (În urma crizei, cercurile evreiești europene au Încercat din nou să ridice problema drepturilor politice pentru evreii din România și să forțeze mâna guvernanților prin piedicile pe care financiarii evrei din Franța și Germania le puneau În calea Împrumuturilor
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
doua zi noul guvern, În care președintele Consiliului de Miniștri era și ministrul de Finanțe, depune jurământul. Guvernul Carp se bucura de Încrederea Vienei și Berlinului unde se credea că va rezolva și problema evreiască din România (În urma crizei, cercurile evreiești europene au Încercat din nou să ridice problema drepturilor politice pentru evreii din România și să forțeze mâna guvernanților prin piedicile pe care financiarii evrei din Franța și Germania le puneau În calea Împrumuturilor). Guvernul avea și Încrederea regelui, deși
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
că nu mai avem griji pentru viitor. Rentele noastre sunt la paritate - un succes strălucitor după enormele greutăți pe care le-am avut de Înfruntat cu doi ani În urmă când se credea pretutindeni că statul va da faliment. Presa evreiască ne atacă cu patimă deoarece voia să se folosească de Încurcăturile noastre bănești ca să obțină emanciparea evreilor de aici. Sunt scoși din fire pentru că le-a scăpat această ocazie favorabilă” . Ziarele germane scriau În aceeași perioadă: „Criza financiară din România
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
infestată consumată e de origine animală. Carnea gătită poate ucide bacteriile, dar generează amine heterociclice, cauzatoare de cancer. Iisus Hristos ne învață că Dumnezeu Tatăl hrănește păsările cerului (Matei 6:26) și nu uită de vrăbii (Luca 12:6). Scrierile evreiești interzic omorârea inumană sau cruzimea asupra animalelor de povară (Exod. 23:5; Deut 22:6-7, 25:4). Totuși, în Statele Unite, realmente toată mâncarea de proveniență animală este obținută în ferme industriale intensive. Aproape zece miliarde de animale care trăiesc pe
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
Ioan Cuza și unificarea deplină a Principatelor). Atitudinea Curții de la Viena nu este deloc Întâmplătoare, deoarece Carol nu avea urmaș la tron, iar succesiunea nu era Încă reglementată. Mai dură este poziția Germaniei. Ea urmărea să primească satisfacție În „problema evreiască” și În „afacerea Strousberg” și, În consecință, Încearcă să forțeze guvernul român. Mai Întâi, Întârzie recunoașterea, pe motiv că Bismarck e la Köln și nu poate aproba nota de confirmare <ref id="53"> 53 Instrucțiuni Kogălniceanu c. Liteanu, 16/28
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
condițiile de la Berlin” <ref id="56">56 Ibidem, f. 33v. și urm. </ref>. În 1879, se prefigurează tot mai clar faptul că acceptul Germaniei, În primul și cel mai important rând, dar și al celorlalte puteri depindea de soluționarea „problemei evreiești” și a „afacerii Strousberg”. În acest sens, din Berlin, Liteanu comunica lui Carol că Bülow este nemulțumit fiindcă Parlamentul trenează În chestiunea modificării articolului 7 din Constituție <ref id="57">57 Liteanu c. Carol, Berlin, 4 martie 1879, la ANIC
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
literar”, „Era nouă”, „Adam” ș.a. Primul volum, Poezii, îi apare în 1926, fiind distins cu Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române. Era membru al Societății Scriitorilor Români din 1919. Va lucra timp de câteva decenii în învățământ, inițial la școala primară evreiască „Luca Moise” din Ploiești, mai târziu ca profesor de filosofie și istorie la liceele bucureștene „Matei Basarab” și „Sf. Gheorghe”, precum și la Institutul Pompilian. Are multă vreme o activitate de „luminător” cultural: editează revistele „Steaua copiilor și a tinerimii” (1922-1923
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
Adevăr și minciuna) și sonetul Poveste de Al. Pogonat. Câteva pastișe à la manière de... Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu și George Lesnea compun Adrian Păscu și Aurel Leon. Epigrame de Al. G. Doinaru și Adrian Păscu, umor, anecdote evreiești (witz-uri și întâmplări amuzante din viața de gazetar, evocate de B. Ceaușansky) sau din teatru (trăite de actorii Victor Handoca, I.C. Damira, Bruno și Any Braeschi) sunt completate armonios de desenele scenografului Th. Kiriakoff și de caricaturile lui Ion Sava
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
chipuri, destine, atmosfera din temniță etc. Prolific, V. a mai produs texte în care evenimentul istoric apare falsificat și mai evident (Ioan din Marghita) sau a căror importanță literară este nulă. De observat ar fi doar aria tematică diversă: viața evreiască în romanul Aviva, fiica ghetoului (1947), copilăria în Școlarul roșu (1950) și în Micul patriot (1950), memorialistica în Prăbușirea Doftanei (1947), Soarele din anii grei (1951), Clocote (1954), istoria în Scântei în beznă, șabloanele ideologice fiind atotstăpânitoare. SCRIERI: Ioan din
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]
-
de excepție. Pentru a susține acest succes a fost întemeiată Editura Vremea, care inițiază colecțiile „Biblioteca teatrului românesc contimporan”, „Biblioteca literară” etc. De la jumătatea anului 1936 V. își modifică treptat atitudinea, un prim pas fiind renunțarea la colaboratorii de origine evreiască, majoritatea simpatizanți ai stângii, situație „justificată” de editorialiștii politici (C. A. Donescu, N. C. Angelescu și E. Poulopol), dar și de noul redactor, N. Davidescu, în foiletonul Structuralitatea judaică a presei. Concomitent, vechii colaboratori simpatizanți ai dreptei își intensifică prezența
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
de Gala Galaction și L. Algazi, iar în ianuarie anul următor fondează, la București, ziarul „Mântuirea”, pe care îl va conduce până în 1920, fiind și director al seriei 1944-1948, când reprezintă Federația Sionistă din România. Președinte de onoare al Partidului Evreiesc din România, Z. îl reînființează după al doilea război mondial și conduce Executiva Sionistă. Interzis ca publicist și scriitor sub regimul lui Ion Antonescu, arestat scurt timp pentru insulte aduse Centralei Evreilor din România, în 1950 este închis pe viață
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
revistei „Integral”, unde apăruse inițial. Nota plastică a descrierilor de locuri și personaje, extinderea viziunii poetice în alegorie țin de esența artei de prozator a lui Z., procedeul regăsindu-se și în romane. Imaginile pitorești, insolitul existențelor în lumea mahalalei evreiești, exploatată și de alți autori contemporani, sunt valorizate cu o percepție dilatată de foc mistic și obsedată de mari idei teozofice. Întâmplări banale, locuri prozaice, lesne identificabile în topografia orașului natal, capătă valoare simbolică. Figuri legendare, ca aceea a lui
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
Gala Galaction, București, 1939; Nu există cult mozaic, București, 1947. Repere bibliografice: B. Fundoianu, „David Brandeis” „Hatikvah”, 1916, 1; I. Ludo, „David Brandeis”, „Absolutio”, 1916, 11; Arghezi, Scrieri, XXIV, 276-281, XXVI, 303-307; Camil Baltazar, „Spovedania unui candelabru”, „Știri din lumea evreiască”, 1926, 213; B. Fundoianu, „Spovedania unui candelabru”, „Integral”, 1927, 10; I. Peltz, O carte și un poet, „Caietele lunare”, 1927, 1; Romulus Dianu, „Ereticul de la Mănăstirea Neamțu”, CRE, 1931, 1 071; Ion Călugăru, O carte și o generație, „Adam”, 1931
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
de „deșteptare națională a tineretului român”, sugerând că „năzuința lor este introducerea socialismului În școlile românești prin elevii lor, ca o contrapondere la nașterea unei mișcări naționale”. El se arăta deranjat și de acuzațiile apărute În presa socialistă și cea evreiască, referitoare la propagarea antisemitismului la catedră, justificând faptul că „activitatea sa ca director reclama asigurarea alături de instrucțiunea elevilor și a educațiunii acestora prin cultivarea sentimentului național În școală”. Totodată, el menționa că a recomandat elevilor să nu participe la demonstrația
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
zonă inferioară, e zugrăvită în scene filmate, inexperimentate, deși cu intenții moderniste și de pigmentare sexuală”). Alt roman, Paradis uitat (1937), tot cu substrat autobiografic, evocă nostalgic copilăria personajului principal, în atmosfera idilică a vieții rurale patriarhale („...fenomen de sămănătorism evreiesc” - E. Lovinescu). „Dați-mi-L înapoi pe Iisus” e o nuvelă amplă (tipărită în 1944, scrisă însă în anii ’30), în care R. investighează problema identității spirituale a intelectualului român de origine evreiască, ilustrată prin forma acută a conflictului lăuntric
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
a vieții rurale patriarhale („...fenomen de sămănătorism evreiesc” - E. Lovinescu). „Dați-mi-L înapoi pe Iisus” e o nuvelă amplă (tipărită în 1944, scrisă însă în anii ’30), în care R. investighează problema identității spirituale a intelectualului român de origine evreiască, ilustrată prin forma acută a conflictului lăuntric între tentația sionismului militant și combatant, cu năzuință mesianică, și atașamentul față de țara de baștină. În final protagonistul, Jair Stuparu, sfâșiat între imboldul de a emigra în Palestina și cel de a nu
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
București, bilunar, între 1 decembrie 1944 și 1 februarie 1947, sub direcția lui I. Ludo. Articolul-program, intitulat De ce suntem nerăbdători și semnat de Leopold Filderman, are în atenție suferințele îndurate de evrei. În consecință, publicația se ocupă de problemele comunității evreiești din România, de trecutul ei cultural, politic, social, religios, în articole aparținând lui Z. Leon, Barbu Lăzăreanu, Arnold Dagani, I. Sachter, H. Hahn, Manuel Menicovici, Marius Mircu ș.a. I. Ludo semnează articolul În memoria lui N. Iorga. Sunt evocate crime
RASPANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289143_a_290472]
-
ș.a. Firul întrerupt de conflagrația mondială este reluat în 1919 la „Unirea”, „Sabarul”, „Convorbiri literare” și la „Apărarea națională” (aici cu o serie de articole privitoare la opiniile unor personalități românești din secolul al XIX-lea în așa-numita „chestiune evreiască”). De sub tipar îi ieșea în 1922 tălmăcirea Bucolicelor lui Vergiliu, distinsă cu Premiul „Constantinide” al Academiei Române, și Varia (1926), cuprinzând mai vechi versiuni din creația câtorva poeți clasici și moderni (La Fontaine, Florian, Béranger, Victor Hugo, Alfred de Musset, Paul
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
, Iosif (pseudonim al lui Iosif Pocler; 14.VI.1932, București), prozator. Își începe învățătura la școala primară evreiască, urmând la București și Liceul „Cultura”, apoi Liceul „I.L. Caragiale” și Liceul Evreiesc, absolvit în 1948, precum și Școala Medie Sanitară. Devine funcționar la Ministerul de Externe. Între 1961 și 1964 va fi student la Institutul Pedagogic din București, secția română-franceză
PETRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]
-
, Iosif (pseudonim al lui Iosif Pocler; 14.VI.1932, București), prozator. Își începe învățătura la școala primară evreiască, urmând la București și Liceul „Cultura”, apoi Liceul „I.L. Caragiale” și Liceul Evreiesc, absolvit în 1948, precum și Școala Medie Sanitară. Devine funcționar la Ministerul de Externe. Între 1961 și 1964 va fi student la Institutul Pedagogic din București, secția română-franceză, lucrând ulterior ca profesor la mai multe școli bucureștene. Debutează în 1964 cu
PETRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]
-
și al lui Jean Petroveanu. Și-a început studiile secundare în 1934, la Colegiul „Sf. Andrei” din București, iar bacalaureatul l-a obținut în 1944, obligat fiind, în perioada 1941-1944, să treacă la un colegiu exclusiv pentru populația de origine evreiască, unde i-a avut ca profesori, printre alții, pe Mihail Sebastian și pe F. Aderca. Urmează apoi cursurile Facultății de Litere a Universității bucureștene, secția franceză-română (1944-1947). Redactor la „Contemporanul” (1947) și la Radio (1948-1952), devine redactor-șef adjunct la
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
și politică, dar eforturile lui, imaginare, sunt zadarnice, aruncându-l iar în mizerie și mediocritate. Romanul încerca să fie o satiră a parvenitismului, situațiile strident alegorice proiectându-l însă în neverosimil. Cu Horoscop (1932) P. începe să exploreze mediul cartierelor evreiești, care va constitui universul specific al prozei sale, văzut dintr-o perspectivă originală, fără termen de comparație în literatura română, cu toate că același mediu va inspira și pe alți scriitori, ca Ury Benador, în romanul Ghetto veac XX. El inaugura totodată
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
condiția umană, însă unda de obiectivitate și compasiune se rarefiază printre imaginile grotești și meandrele unui stil încă bombastic și artificios. O evoluție evidentă marchează Amor încuiat (1933), care anunță performanța epică din Calea Văcărești. În Amor încuiat, atmosfera cartierului evreiesc este surprinsă mult mai sugestiv, într-o acțiune mai densă și mai bine echilibrată, transpusă într-o narațiune expurgată de stridențe și artificiozități stilistice. Personajul central, Fuhn, este și el, într-un anume sens, condamnat să nu își poată împlini
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]