2,253 matches
-
Theodor Codreanu de la Huși, un adevărat împătimit de poezie și a realizat o carte, mai curând o suită de studii-eseuri, cu genericul În oglinzile lui Victor Teleucă (Chișinău, Editura "Universul", 2012). Nimic nefiresc în această incertitudine a plasării cărții distinsului exeget hușean în cadrul unui gen critico-literar. Publicația Domniei Sale a fost "grăbită" de timp și de așteptarea împlinirii unei sarcini care să răsplătească în mod onest realizările scriitorului, să dea riposta cuvenită aprecierilor lipsite de temei și de bun-simț, certate principial cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să detoneze unele dintre prejudecățile anterioare, criticul se oprește asupra uneia dintre temele centrale din gazetăria eminesciană, problema Basarabiei. Ce aduce nou Basarabia eminesciană (Iași, "Junimea", 2013)? În primul rând, o abordare lipsită de crisparea pe care o manifestă unii exegeți care, din cauza corectitudinii politice, se feresc a spune lucrurilor pe nume. Ei bine, Theodor Codreanu s-a vindecat de această meteahnă și discută problema raporturilor dintre România și Rusia cu liniștea necesară pentru corecta delimitare a nuanțelor: "Sub acest aspect
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Pe acesta se grefează și demersul istoric al lui Theodor Codreanu, urmărind modul în care provincia a fost mereu un punct de negociere, de schimb, efectuat peste voința populației de acolo și adesea cu tot concursul politicienilor români. "Impresionează notează exegetul la Eminescu, puterea de pătrundere în tainițele contextului istoric, politic, economic și cultural". Aceste tainițe le sondează și Theodor Codreanu ("subteranele istoriei"), mergând pe modelul eminescian în analiza factorilor politici mai ales, care au concurat la destinul provinciei, până în actualitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
liberalii timpului (p. 58), din "poziția de marginalizat, împreună cu poporul român, ignorat și disprețuit de o pătură minoritară, numită de poet "pătură superpusă"" (p. 64). Este un bun câștigat apărarea canonicității lui Eminescu, ce aduce în prim plan trei argumente. Exegeți mai noi, în loc să dea ei înșiși opera sau să invoce opere cu adevărat reprezentative, caută să obțină lauri lucrând la dislocarea tardivă a canonicității poetului. Superficiali destul, aceștia nu realizează că "forța extraordinară a spiritului eminescian este catalitică, nicidecum modelatoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care dovedesc originalitatea construcției kantiene în orizontul judicativului se află, totuși, în sensul conceptului de judecată sintetică a priori și ele pot fi identificate ca atare. Jocul timpului în proiectul kantian este esențial într-un sens ontologic, așa cum semnalează câțiva exegeți ai lui Kant, îndeosebi Heidegger. Jocul acesta constă în condiționarea simultană a conștiinței existenței mele ca subiect și a conștiinței existenței lucrurilor din afara mea. Dar conștiința aceasta este suficientă pentru a proba, necesar și suficient, atât existența unui subiect determinat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cunoașterii; și nu se poate decide cu toată certitudinea, dacă nu cumva Kant a acceptat ca fiind necesară această ipostază a noumen-ului tocmai pentru a scăpa de sensurile posibile ale unui soi de solipsism (de nuanță empiristă), observat de unii exegeți chiar și după publicarea celei de-a doua ediții a Criticii rațiunii pure (1787); și e drept că sensibilitatea, așa cum o înțelege Kant, poate fi luată ca sursă a unui "văl al aparenței", care separă subiectul cunoașterii de "lumea reală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în anul apariției lucrării amintite mai sus: este vorba despre Die Grundprobleme der Phänomenologie / Problemele fundamentale ale fenomenologiei.156 Aceste supoziții referitoare la posibile rosturi ale părții nerealizate din proiectul inițial al analiticii existențiale formulate, de altfel, de mulți dintre exegeții operei heideggeriene nu au scopul de a completa, în privința înțelesurilor filosofice, partea lipsă dintr-un proiect de discurs, pretenție exagerată de partea celui care le avansează; reamintite aici, ele mai degrabă semnalează atât posibilitatea de a încadra discursul heideggerian partea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prelegere, oferite datorită observațiilor făcute, de diverși, în urma publicării sale: Postfață la "Ce este metafizica?" (1943), Introducere la "Ce este metafizica?" (1949). Pe bună dreptate, prelegerea în cauză a fost reprezentată ca o reconstrucție a Nimicului, de autor și de exegeți; de altminteri, filosoful accentuează această idee de mai multe ori în cele trei texte, îndeosebi în "Introducere" și în "Postfață". Sensul Nimicului este legat de raportul dintre ființă și ființare: cea dintâi, în metafizică, este luată ca de la sine înțeleasă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care au vegheat la plăsmuirea personalității sale. De la Paks la Bonyhád, pe șoseaua care, paralelă cu Dunărea, te îmbie parcă să accelerezi viteza mașinii, sunt doar câțiva kilometri. Aici a trăit bunicul bunicului meu, Rabbi Yitzchak Zekl Pollak, un reputat exeget al Scripturilor și dascăl, printre alții, al lui Rabbi Moshe Isserles, rabinul din Cracovia ale cărui comentarii semnate cu ințialele numelui său, Ha-Rama, se bucură și astăzi de prețuire deosebită în lumea talmudică. Fiul străbunicului meu, Moshe, a fost rabin
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
sale. Tocmai de aceea, identificarea nu numai a textelor, dar chiar afirmarea fără dubiu a diverselor "surse" de inspirație, unele presupuse, altele cu totul incerte, au descurajat cercetătorii în a înainta prea mult pe această cale spinoasă, așa încât mai toți exegeții lui Eminescu au preferat să rămână la nivelul prim de afirmare a locurilor comune cărări bătătorite ale căror certitudini nu puteau fi contestate ( Fiind băiet, păduri cutreieram, Lacul, Sara pe deal, Copii eram noi amândoi etc.). Neîndoielnic, mult mai complicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Baboi, I. Omescu, însoțite de neplăcute surprize de genul turnătoriilor la Securitate ale lui Lucian Valea, reproduse din dosarul obținut de la CNSAS. În ambele volume, erosul este la mare cinste, ceea ce n-are cum să ne mire în cazul unui exeget al lui Freud. Numai că eroinele cu pricina fiind, acum, gospodine la casa lor, lectura le-ar putea aduce, pe lângă șoapta gâdilitoarelor amintiri, niscaiva complicații familiale, bașca disconfortul detalierii publice a ședințelor de amor. Unii (Nina Cassian) nu se sfiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Ciobotea, mitropolit al Moldovei și Bucovinei - Înalt Preasfințitul Bartolomeu Anania Valeriu, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului - Pascal Bentoiu, compozitor - Gheorghe Bulgar, profesor universitar, critic și istoric literar - Oxana Busuioceanu, filolog, cercetător științific - Ion Caramitru, actor - Mihai Cimpoi, academician, exeget și editor (Republică Moldova) - Constantin Ciopraga, profesor universitar, exeget - Alexandru Dan Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române - Roșa Del Conte, traducător (Italia) - Anca Costaforu, filolog, cercetător științific - Aurelia Cretia-Dumitrascu, filolog, cercetător științific - Eugen Doga, compozitor (Republică Moldova) - Grigore Vieru, poet - Ștefan
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]
-
Anania Valeriu, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului - Pascal Bentoiu, compozitor - Gheorghe Bulgar, profesor universitar, critic și istoric literar - Oxana Busuioceanu, filolog, cercetător științific - Ion Caramitru, actor - Mihai Cimpoi, academician, exeget și editor (Republică Moldova) - Constantin Ciopraga, profesor universitar, exeget - Alexandru Dan Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române - Roșa Del Conte, traducător (Italia) - Anca Costaforu, filolog, cercetător științific - Aurelia Cretia-Dumitrascu, filolog, cercetător științific - Eugen Doga, compozitor (Republică Moldova) - Grigore Vieru, poet - Ștefan Augustin Doinaș, academician, poet - Zoe Dumitrescu-Busulenga, academician, critic și
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]
-
Vieru, poet - Ștefan Augustin Doinaș, academician, poet - Zoe Dumitrescu-Busulenga, academician, critic și istoric literar - Ion Ghetie, filolog, cercetător științific - Vasile Gorduz, artist plastic - Ion Irimescu, artist plastic - Emil Loteanu, regizor (Republică Moldova) - Ovidiu Maitec, artist plastic - George Munteanu, profesor universitar, exeget și critic - Dan Nasta, actor - Luiza Seche, filolog, cercetător științific - Eugen Simion, academician, critic și istoric literar, presedintele Academiei Române - Alexandru Surdu, academician, profesor universitar, filosof - Gabriel Strempel, istoric literar, director general al Bibliotecii Academiei Române - Floră Suteu, filolog, cercetător științific - G.I.
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]
-
Nasta, actor - Luiza Seche, filolog, cercetător științific - Eugen Simion, academician, critic și istoric literar, presedintele Academiei Române - Alexandru Surdu, academician, profesor universitar, filosof - Gabriel Strempel, istoric literar, director general al Bibliotecii Academiei Române - Floră Suteu, filolog, cercetător științific - G.I. Tohaneanu, profesor universitar, exeget - Dimitrie Vatamaniuc, eminescolog, editor, fondatorul Centrului Academic din Rădăuți - Magdalena Vatamaniuc, filolog, cercetător științific. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU --------
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]
-
operei eminesciene se conferă medalia comemorativa "150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu" următorilor: - Eugenia Ciubancan, director general al Regiei Autonome "Monitorul Oficial" - Gheorghe Cojocaru, profesor, compozitor - Ioan Constantinescu, critic literar - Valentin Cosereanu, cercetător - Gellu Dorian, poet - Gavril Istrate, exeget - Cristian Livescu, scriitor și critic literar - Valeriu Matei, poet (Republică Moldova) - Dan Manuca, profesor - Ovidiu Iuliu Moldovan, actor - Cella Neamțu, artist plastic - Vlad Popa, editor, directorul Editurii "Univers Enciclopedic" - Ioan C. Rogojanu, colecționar - Valeria Seciu, actrița - Vasile Tarateanu, poet și
DECRET nr. 4 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126687_a_128016]
-
Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea" (Matei 16, 18) este foarte controversată (de fapt, remarca este de două ori spirituală, întrucât ar fi primul joc de cuvinte universal cunoscut!74), până într-acolo încât unii exegeți dezbat încă asupra intenției lui Hristos de a fonda o Biserică. Este adevărat că noul avânt al Bisericii a fost pregătit într-un dublu mod de către împăratul Constantin I, "cel egal apostolilor" (tema împăratului considerat al treisprezecelea apostol va fi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
este atras de apofatism, el o face de pe pozițiile unui umanist format în contextul mental latin, și știm că Italia vremii era scena unor puternice prefaceri culturale provocate de noul spirit al Renașterii. În legătură cu formația lui Varlaam au apărut între exegeții actuali discuții, cea mai notabilă fiind cea între John Meyendorff și Ioannis Romanides. Acest lucru dovedește nu numai complexitatea pozițiilor de pe care s-a purtat disputa hesychastă ci și dificultatea modernilor în realizarea unei comprehensiuni adecvate a backgroundului cultural al
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
IV după Hristos, primii gânditori bizantini au trebuit să dea expresie modului creștin de a înțelege divinitatea, omul și lumea, este un fapt de o complexitate deosebită. Instrumentele interpretative care, până pe la mijlocul veacului trecut, au fost puse în lucru de exegeți în caracterizarea atitudinii spirituale din primele secole creștine și din vremea patristică, nu au putut găsi în literatura de această factură decât dominanta apologetică și pe cea a precizării dogmatice. Faptul pare a fi îndreptățit de situațiile care au dus
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
inaugurată de Martin Heidegger și continuată de Hans Georg Gadamer a însemnat conștientizarea orizontului în care se plasează hermeneutul în practica sa interpretativă, ca diferență față de orizontul interpretat. Interpretarea a încetat astfel de a mai fi o proiectare a mentalului exegetului la textul pe care îl avea în față. Recunoașterea diferenței, a specificului și identității sub care stă textul altui orizont cultural a devenit principala premisă a interpretării. Abia din acest moment s-a putut renunța la o definire univocă a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mereu nuanțabile. Ele nu pot fi încadrate de nici o încercare formală de definire, și mai mult decât atât, se pot adăuga oricând noi înțelesuri. În general, nu s-a ținut cont de această situație a înțelesului bizantin de filosofie și exegeții moderni au implicat că este valabilă semantica pe care conceptul a primit-o în accepțiunile pe care creștinismul apusean i le-a împrumutat, în mod similar cu ceea ce s-a întâmplat în precizarea înțelesului termenului de teologie. În Apus, prin
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și a stilului pe care îl aveau cele mai bune piese a literaturii clasice. Cel mai elocvent exemplu este aparenta suprapu¬nere din punct de vedere al terminologiei și manierei de expresie între neoplatonism și platonismul creștin. Este binecunoscută controversa exegeților moderni cu privire la opera lui Dionisie Areopagitul: a fost un creștin platonizant sau un neoplatonic sub haină creștină. Dacă însă se delimitează cu multă acuratețe intenția sub care stau scrierile areopagitice, discuția își pierde substanța. Dincolo de această apreciere de ansamblu a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fie filosof trebuia să înceapă mai ales prin reluarea traseelor mentale ale înaintașilor. A practica înseamnă a porni pe calea pe care au fost cei dinainte deși, în mod paradoxal, este cu neputință să repeți experiența făcută de altcineva. Un exeget conștient de această atitudine a autorilor bizantini trebuie să caute, ca să spunem așa, diferitul în asemănător, propriul în ceea ce este comun. Este un act interpretativ cu mult mai dificil, pentru că se pune mai degrabă necesitatea identificării nu atât a unor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
iar autenticitatea interioară, adân¬cirea caracterului personal al experienței este rodul apro¬pierii de Cel ce face cu putință ființarea la modul persoanei, adică al urmarii căii comune tuturor. În legătură cu aceste accente pot fi descoperite semnele a ceea ce mai mulți exegeți contemporani au numit existențialismul gândirii și spiritualității bizantine. Christos Yannaras vorbește în Persoană și Eros de „faptul existențial al libertății” în tradiția răsăriteană, ca diferență între natură și persoană. Autorul grec contemporan afirmă: „Ceea ce numim libertate nu este numai o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
revendicat mai cu seamă de la Platon, cât faptul că, aparent atât în secolul V dar și în secolul XIV, găsim aceeași dilemă între opțiunea pentru Aristotel și cea pentru Platon. Această situație a reprezentat un puternic argument pentru mulți dintre exegeții moderni de a crede că nu a existat o adevărată viață intelectuală în Bizanț, ci s-ar putea mai degrabă vorbi de un mediu propice doar supraviețuirii și conservării clasicismului grec. Meritul bizantinilor ar consta, în această perspectivă, în aceea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]