2,093 matches
-
preponderent bărbaților. Femeia se ocupa de educația copiilor în familie, iar cele mai instruite sau mai vârstnice deveneau călăuzitoare sau modele pentru suratele lor. Viața rămânea, în ultimă instanță, supremul pedagog, experiența proprie sau a celorlalți o sursă permanentă de exemplificare, de unde probabil și fascinația pentru povești ca forme de tezaurizare a unei culturi. Personajele feminine educate și emancipate, după cum am remarcat în portretele analizate, au avut un impact hotărâtor asupra celor din jur, iar lipsa educației a fost mereu suplinită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
oprim, prea pe larg, asupra lor, dar nu se poate nega că particularitățile regionale colorează stilul scriitorilor și îi recunoști pe fiecare din ce zonă geografică a țării provin, tocmai după asemenea preferință. Nu cred că mai este nevoie de exemplificări. Dar semne de întrebare se ridică și în cazul altor particularități care nu provin, tocmai după asemenea preferință. Nu cred că mai este nevoie de exemplificări. Dar semne de întrebare se ridică și în cazul altor particularități care nu provin
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a țării provin, tocmai după asemenea preferință. Nu cred că mai este nevoie de exemplificări. Dar semne de întrebare se ridică și în cazul altor particularități care nu provin, tocmai după asemenea preferință. Nu cred că mai este nevoie de exemplificări. Dar semne de întrebare se ridică și în cazul altor particularități care nu provin din mediul regional. N. Georgescu, discutînd poziția lui I.E. Torouțiu asupra unor lecturi propuse de G. Ibrăileanu se oprește la versul 50 din Epigonii: „Ce din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
analizat mai multe modele semiotice ale discursului didactic (ținând cont de tipologia propusă de Charles Morris), care să releve în aceeași măsură structura internă și mecanismele performative ale acestuia. Valorizarea gesturilor în comunicarea didactică este ilustrată în capitolul 3 prin exemplificarea funcțiilor acestora: acompaniază, completează, accentuează, substituie, reglează comunicarea verbală; captează atenția elevilor; facilitează învățarea; ilustrează obiecte și fenomene; stimulează memoria și motivația; trădează emoții și exprimă atitudini; definesc personalitatea; reflectă natura relației dintre actorii școlii etc. Din păcate, prea puțini
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rectilinii, curbilinii sau triunghiulare etc. descriu obiectele și fenomenele, acompaniază și completează mesajul verbal, captează atenția elevilor și facilitează înțelegerea cunoștințelor, accentuează cuvintele cheie, exprimă sentimente și atitudini, reflectă natura relației profesor-elev. 3.3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică Demersul exemplificării tipurilor de gesturi care definesc interacțiunile dintre profesor și elevi urmărește demonstrarea avantajelor utilizării acestui parametru nonverbal. Practic, rolul gesturilor în comunicarea didactică se concretizează în funcție de următoarele criterii de clasificare: A) După funcția gestului Analiza gesturilor în comunicarea didactică după
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
departe de cineva, sunt exemple ce țin de proxemică. Analizați influența lărgimii sau îngustimii spațiului asupra parametrilor gesturilor unei persoane (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată). 2. Valorizarea gestului în comunicarea didactică Obiective generale * argumentarea utilității gestului în comunicarea didactică; * exemplificarea funcțiilor și disfuncțiilor gestului în comunicarea didactică; * însușirea unor modalități de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică. Obiective operaționale * să explice elementele caracteristice comunicării didactice; * să menționeze tipurile de gesturi specifice comunicării didactice în funcție de mai multe criterii; * să exemplifice efectele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
alți se pregătesc continuu pentru a-i aduce noi sacrificii de orgoliu și de voință; unii realizează sentimentul demnității personale ca mărire de sine, alții Îl trăiesc În zbuciumul smereniei și al căinței. Toate aceste tipuri de atitudini, a căror exemplificare ar putea continua, nu sînt decît niveluri ale Înțelegerii propriei spiritualități, pe care - așa cum am văzut - unii o Închid În forme de egoism, trăind doar În iubirea de sine, pe cînd alții o eliberează, transformînd-o În energii binefăcătoare pentru alții
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să analizăm contextul istoric european, atât din perspectiva oficială, cât și din cea apocrifă. Vom prezenta luptele pentru supremație teritorială, implicarea bisericii și fanatismul religios al maselor mari de oameni care, în numele credinței, puteau fi ușor manipulați. Am ales pentru exemplificare Suedia și Anglia deoarece aceste țări sau confruntat cu transformări ideologice profunde. Un alt motiv al alegerii Suediei și nu al Spaniei sau al Italiei pentru prezentarea noastră este cel al notei de inedit pe care îl oferă acest imperiu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
În tradiția europeană a secolului al XVII-lea argumentul suprem adus de către bărbați în favoarea poziției lor privilegiate, este Geneza. Se cuvine să prezentăm două puncte de vedere diferite, prezentate în Biblie, care au condus la o serie de discuții. Pentru exemplificare vom folosi Biblia tradusă în versiunea lui Dumitru Cornilescu:„Geneza 1:25 Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor și toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. Geneza 1:26
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Textele sale apocrife sunt o adevărată revelație pe plan istoric si literar. Curtezanele cele mai cunoscute ale lui Ludovic al XIV-lea sunt domnișoara de La Vallière, marchiza de Montespan, și, desigur, viitoarea soție secretă a regelui: marchiza de Maintenon. Pentru exemplificarea conceptului de curtezană, vom prezenta imaginea domnișoarei La Vallière, așa cum apare prezentată în scrierile oficiale și în scrierile apocrife. Louise-Françoise de La Baume de La Vallière era cu șase ani mai tânără decât Regele. Provenea dintr-o familie nobilă, scăpătată. A crescut
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Război Mondial, i se echivala / recunoștea de către Universitatea din București (ambele formule s-au regăsit în corespondență diplomatică relativă la această chestiune) diplomă obținută în capitala Belgiei 28. Cât despre doctoratul în științe politice și administrative, așa cum am văzut din exemplificările capitolului anterior, acesta îl dobândeau oamenii care se lansau într-o carieră publică (cum a fost Emanuel Protopopescu- Pake, de pildă, primar general al Capitalei), unii dintre ei având și alta pregătire la bază, iar o parte mai dețineau și
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
științific într-una din aceste universități, neavând un drept explicit de exercitare a unei profesiuni în domeniul înscris pe diplomă în Belgia, erau percepuți în țară ca având o diplomă de rang secund în Occident. Dar, așa cum am observat din exemplificările noastre, multi dintre titularii unei diplome de doctor în drept, științe politice și administrative, filosofie și litere, medicina sau științe ori de inginer la Bruxelles, în varianta lor științifică, fără drept de exercitare a profesiei în Belgia, au avut cariere
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în Mobilitatea elitelor în România secolului XX, coord.: Mihai Dinu Gheorghiu, Mihăiță Lupu, Editura Paralelă 45, Pitești, 2008, pp. 125-144 / (o altă versiune în limba română, intitulată Studenți români la universitățile din Gând și Liège (1918-1926). Câteva date statistice și exemplificări, în România și Belgia în perioada interbelică. O interacțiune bilaterală de la Tratatul de la Versailles până în întunecații ani 1940, ÎI, coordonatori: Philippe Beke, Ana Ioana Iriciuc, Ambasada Belgiei în România, Bruxelles - București, 2014, pp. 369-377, 439, 503-508, 548-549). Vlad, Laurențiu, Români
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
elitelor în România secolului XX, coord.: Mihai Dinu Gheorghiu, Mihăiță Lupu, Editura Paralelă 45, Pitești, 2008, pp. 125-144; o altă versiune în limba română, măi consistentă, intitulată Studenți români la universitățile din Gând și Liège (1918-1926). Câteva date statistice și exemplificări, în România și Belgia în perioada interbelică. O interacțiune bilaterală de la Tratatul de la Versailles până în întunecații ani 1940, ÎI, coordonatori: Philippe Beke, Ana Ioana Iriciuc, Ambasada Belgiei în România, Bruxelles - București, 2014, pp. 369-377, 439, 503-508, 548-549. 8 Lucian Nastasă
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
biți, câte unul de la fiecare octet), rezultând 400 × 300 × 3 = 360.000 biți. Alocând câte opt biți pentru un caracter al textului, rezultă că se poate realiza un mesaj lung de 360.000: 8, adică 45.000 de caractere. Pentru exemplificare, să considerăm că primii trei octeți (24 biți) ai imaginii au următoarea structură: Să analizăm efectul scrierii mesajului ABC, folosind biții cei mai nesemnificativi, a opta poziție, marcați cu bold. În codul ASCII: • A este 01000001; • B este 01000010; • C
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
literatura de specialitate consacrată domeniului și avute aici în vedere și cu deschidere aplicativă către ceea ce presupune construirea "strategică" a discursului pe coordonata comunicării, în general, și la nivelul învățământului primar, în particular. Această ultimă coordonată va fi reflectată în exemplificarea tehnicilor discursive valorificate/valorificabile în comunicarea școlarilor mici/cu școlarii mici. Tehnicile teatrale vor fi invocate, pe de o parte, ca apanaj al ideii de comunicare ca spectacol, implicând asumarea de către locutor și interlocutor(i) a anumitor "roluri", manifestarea în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și, particularizând, prin realizarea sub forma "tehnicilor") în literatura de specialitate avută în vedere; dezvoltările ulterioare implică, la nivel practic-aplicativ, deschidere către ceea ce pot aduce în lumină comunicarea interpersonală, în general, și comunicarea la nivelul învățământului primar, în particular. Desigur, exemplificarea este, în esență, una circulară, în condițiile în care tehnici discursive și teatrale valorificate în cadrul comunicării interpersonale pot fi adaptate particularităților unor locutori/interlocutori de vârstă școlară mică, dar și invers, într-o binevenită/necesară întoarcere către dezinvoltura și emoțiile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
teatrale valorificate/valorificabile în acte comunicative comune sau contextualizate didactic/ educațional. Itinerariul propus de acest prim capitol al cărții are ca premise: (a) prezentarea unora dintre accepțiunile, formele și valențele comunicării interpersonale (elemente considerate relevante pentru logica teoretizării și a exemplificării); (b) particularizarea acestora în contextul comunicării didactice/educaționale, în special la nivelul ciclului primar; (c) ancorarea discursului și a problematicii acestuia în sfera comunicării, cu punctarea coordonatelor structurale și principiale ale construirii și transmiterii unui mesaj; (d) ilustrarea universului comunicării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin raportare la literatura de specialitate aferentă domeniilor pe care le implică un astfel de parcurs vor reflecta cu precădere valorile date, în general, respectiv contextualizat, conceptelor operaționale care se vor regăsi și în următoarele capitole ale cărții, prefațând astfel exemplificări reperabile la nivelul comunicării interpersonale și la cel al comunicării școlarilor mici/cu școlarii mici (desigur, aceasta reprezintă o particularizare posibilă, din multe altele subsumate comunicării didactice/ educaționale sau comunicării între/cu persoane aparținând unor categorii de vârstă diferite, plasate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ca interacțiune, ca împărtășire, ca proces, respectiv ca produs etc. implică o serie de contextualizări necesare atât la nivel teoretic (vezi, în continuare, raportarea componentelor actului comunicativ la multiplele valențe ale situației de comunicare), cât și aplicativ (cu nuanțări și exemplificări din planul comunicării interpersonale, respectiv din cel al comunicării didactice/educaționale). Este vorba, așadar, despre un proces care se construiește pe sine, prin sine (prin componentele sale), într-o dinamică permanentă a adaptărilor și a redimensionărilor. I.1.1. Perspective
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
În acest context, direcțiile de analiză anunțate în titlul acestui subcapitol vor urmări tocmai aceste elemente, care vor fi relaționate în următoarele secțiuni ale lucrării, pe de o parte, cu planul comunicării didactice/educaționale și, pe de altă parte, cu exemplificarea tehnicilor discursive și teatrale valorificabile în contexte subsumate acestui tip de comunicare. (a) Încadrarea comunicării interpersonale în tipologia generală a comunicării Raportată la celelalte elemente reperabile în tipologia, complexă, a comunicării, comunicarea interpersonală se diferențiază prin raportare la un prim
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
susținut pe o perioadă foarte mare de timp, ambii pot ajunge la această informație în momentul în care locutorul își depășește limita de rezistență, concentrare etc. cunoscută). Un exercițiu util poate fi, pe această direcție de analiză a comunicării interpersonale, exemplificarea elementelor pe care le-ar trece în "Fereastra Johari" copilul și părinții acestuia, soțul și soția, profesorul și elevul, profesorul și părintele unui elev etc. Un exercițiu care ar deschide noi căi de cunoaștere/autocunoaștere, care ar provoca persoanele implicate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mai complex, fără să fie obligatoriu subordonat instituțional, centrat pe relația bijectivă 29 educator educat, o persoană putându-și asuma, la un moment dat, fiecare dintre aceste ipostaze/roluri. Având în vedere specificul lucrării de față, care propune nuanțări și exemplificări ale tehnicilor discursive și teatrale actualizate în comunicarea interpersonală, în general, și în cea din mediul educațional (de la nivelul ciclului primar), în special, voi utiliza contextualizat, în continuare, cele două sintagme terminologice. Comunicarea educațională presupune, prin însuși specificul său, atât
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
caracteristicile actanților comunicării didactice 44/educaționale de aici, un alt concept cheie: adaptarea 45; (b) un caracter "programat" (prin Programe, planuri de învățământ, proiecte didactice cf. Dospinescu, 1998, p. 71); c) utilizarea a diferite forme discursive: expunerea, argumentarea, demonstrația, explicația, exemplificarea, descrierea, narațiunea etc. (cf. Dospinescu, 1998, p. 71; Sălăvăstru, 1996, p. 10 etc.); (d) asumarea opiniilor unor locutori anteriori (Bayon & Mignot, 2000, p. 100) de exemplu, profesorul transmite idei, exemple aparținând unor specialiști din diferite domenii. I.2.2. Strategii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
primul rând, ..., în al doilea rând, ..., în al treilea rând, ...; 1..., 2..., 3..., 4.... (eventual, chiar cu indicarea pe degete a acestei succesiuni); sau; deci, în concluzie; or, dimpotrivă; în contrasens, în contrapondere; și, nici, ...nici etc.; * mărci ale definirii/exemplificării/analogiei/explicației/argumentării 45 etc.: prin definiție; ca o definiție de lucru, să considerăm că...; de exemplu; astfel; prin comparație; altfel spus; aceasta ne arată că...; astfel se explică...; aceasta ne demonstrează că...; argumentele noastre sunt... etc.; * mărci ale coeziunii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]