4,341 matches
-
al lui Al. Macedonski prin tehnica și rafinamentul rondelului, cele două volume de poeme compuse în această dificilă formă fixă, Rondelul tainelor (1974) și Rondelurile (1983), fiind realizate impecabil. Frecvente sunt aici pendulările între faustic și teluric, ca și incursiunile exotice, cu imagini din Orient (Rondelul din Baalbek, Rondelul apei din Islam), însă ponderea o dețin simbolurile din mitologie, personaje precum Neptun, Pan, Orfeu, Narcis. Rondelurile din ciclul Orfice se disting prin viziunea modernă pe care o proiectează asupra ipostazierii poetului
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
o fastuoasă, rafinată paletă cromatică. Prozele reunite în volumul Bătrânul anticar (1991) îmbină ingenios referințe livrești și elemente de limbaj curent, trimiteri mitologice și termeni de argou, articulând perioade de o savuroasă amplitudine poematică, în care răzbat ecouri pitorești și exotice din Craii de Curtea-Veche a lui Mateiu I. Caragiale, precum în Cronica scurtă a unei expediții uriașe. Prozele au în genere, ca ax ordonator, o metaforă sau un simbol. Unele ilustrează tema vanitas vanitatum, demonstrând prin trama narativă zădărnicia eforturilor
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
toată ziua (1977) e o carte de proză meditativ-confesivă, la limita eseisticii, alcătuită sub formă epistolară (destinatarul textelor fiind „străinul de aproape”). Prin Cronica nisipurilor (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), I. a dat un roman de reconstituire istorică, având o localizare exotică, puțin obișnuită, la noi, în epocă: Egiptul antic, în vremea faraonului Akhenaton, reformator al religiei și inițiator al unui cult cvasimonoteist, al lui Aton (Soarele). Romanul este o scriere de calitate literară, nu una comercială, chiar dacă e atrăgătoare pentru un
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
influența lui Baudelaire apare (la Mircea Demetriade mai ales) o poezie a spleenului. Peisajul devine proiecție interiorizată și evocă tărâmurile visului. Regresia în trecut ajunge la identificarea cu stări vechi (avataruri), în decorul epocilor revolute. Călătoria e fie nedefinită, fie exotic îndepărtată. Se cultivă o poezie a pietrelor prețioase. Explorarea universului floral incitând la fiori, extaze, sinestezii, erotica instinctuală și demistificatoare, acompaniată baudelairian de viziunile descompunerii (Al. Macedonski, Idile brutale, Mircea Demetriade, Spasm, Desflorare, Beția cărnii, Cincinat Pavelescu, Senzitivă), ca și
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
influența cenaclului macedonskian și a celui de la „Vieața nouă”, poetul se apropie de simbolism, care va da tonalitatea dominantă a volumelor Insula uitării (1924), Raze și umbre (1933), Solitare (1935). El cultivă acum poezia parcurilor desfrunzite, a decorului autumnal, fiorul exotic, aspirația spre orizonturi necuprinse. Simbolismul său, apropiat de cel minulescian, înregistrează totuși o notă mai discretă, mai interiorizată. Peisajul marin, sugestiv prin imensitate și profunzime, va deveni o sursă preferată de inspirație (Pe țărmul mării, 1941). Se mai remarcă reminiscențe
GHERGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]
-
instanță apariția țigării În spațiul public. Acesta a fost primul pas: interdicția reprezentării directe a „ierbii dracului” În aglomerări urbane, În orașe. Producătorii de țigări au reacționat foarte interesant, scoțând fumatul din geografia americană și proiectându-l Într-un spațiu exotic. Au apărut În consecință extrem de multe planșe publicitare În care vedeai Shanghaiul, Taiwanul, vedeai foarte multe locuri Îndepărtate În care un om vesel și mulțumit de sine mânca lobster și, pe de altă parte, fuma voluptuos. A venit Însă political
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vesel și mulțumit de sine mânca lobster și, pe de altă parte, fuma voluptuos. A venit Însă political correctness, care a spus că lucrul este incorect, de vreme ce procedura declasează imaginea societăților cultural alternative prin discriminare: ca o consecință, lobster-ul afumat exotic a dispărut de pe panouri (era apetisant, totuși...). Apoi s-au mai dat și alte legi privind scoaterea fumatului din spațiul public - la ora aceasta interdicția este extrem de strictă În Statele Unite, În New York nu se mai poate fuma decât În anumite
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de multe decenii) cu mulți și foarte mulți bani, care se poate gândi - mă refer În principal la managerii tineri, care au preluat majoritatea firmelor noastre multinaționale - la plecări peste hotare fără inhibiții pecuniare traumatizante, la vacanțe petrecute În locuri exotice, așa cum noi ne gândeam, În anii noștri de formare, fără să fim siguri, totuși, că vom ajunge acolo, la Costinești sau Vama Veche. În aceste condiții, pe care ei le-au primit de-a gata, fiind privilegiul lor istoric fericit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Proza lui D. este circumscrisă unui spațiu bine determinat din punct de vedere geografic și uman, acela al Dunării de Jos și, în primul rând, al Deltei. În întâii ani ai secolului al XX-lea era un teritoriu pitoresc, chiar exotic, încă necunoscut, presărat de locuri pustii, canale, ghioluri, insule și păduri, în care oamenii pătrundeau cu dificultate. Scriitorul l-a străbătut singur sau împreună cu prietenii de vânătoare - Mihail Sadoveanu, Al. Cazaban ș.a., intrând în contact direct cu oameni și cu
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
un stimulent în revelarea de sine a poetului român, în a cărui tălmăcire psalmii descoperă un univers, recreat în marginea textului biblic cu ingeniozitate plastică, ingenuitate și prospețime. Peisajul, impregnat de sunetul difuz al lamentației psalmistului, se modifică treptat, fastuozității exotice a psalmilor îi ia locul abundența bucolică, sugerând medii familiare, în care harfele devin „buciume” autohtone, alăuta este substituită cu „cetera”, munții biblici - cu „măgurile” Moldovei, taurii - cu „inorogii” fantastici ai cărților populare. Versuitorul pare a preamări uneori același tărâm
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
ființelor gingașe și umile, evocate în versuri de o cuceritoare blândețe. Poetul evită gesticulația patetică, discursul clamoros, exteriorizându-se cu o spontaneitate firească. Lirica sa dovedește o percepție acută a cotidianului, a obișnuitului, din care degajă înțelesuri neașteptate. Uneori elementele exotice și livrești dau culoare, ca și digresiunile și divagațiile. Melancolia, bine temperată, este întreținută de confruntarea cu duritatea lumii din afară. Trăirile lăuntrice, reflex al unor peregrinări nocturne, solitare, mărturisesc adesea ecouri bacoviene, filtrate însă de o rețea meditativă proprie
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
le permite serviciilor de informații să culeagă informații din surse tehnice atunci când un agent poate să se apropie suficient de țintă și să „planteze” senzorul pe ascuns 85. Pe scurt, caracterul platformelor pentru culegerea informațiilor poate varia de la obișnuit la exotic. Pentru o comunitate de informații modernă, avansată din punct de vedere tehnologic, decizia alegerii unei platforme și combinațiile acestora reprezintă, în primul rând, rezultatul a două evaluări: Ce platforme pot culege cel mai bine informațiile dorite? Care sunt costurile și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
geniului converg în mitul liric al damnării, al sorții potrivnice, căreia poetul i se sustrage prin proiecția demonică sau demiurgică a eului, prin înălțarea în zonele ideale ale artei, prin integrarea într-o natură vitalistă, frenetică, prin evaziunea în spații exotice sau timpuri apuse și în vis, prin voluptatea senzorială și jocul gratuit al artei-capriciu. La originea configurației specifice a lirismului macedonskian stau reacțiile unei structuri psihice complexe, scindate interior („sunt și culme și abis”), și o complicată dialectică a compensațiilor
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
soartei”, poetul are sentimentul acut, dureros al relativității universale (Psalmi moderni, Dialogul morților). Se naște atunci o stare de oboseală profundă a sufletului (Nepăsare), din care unica ieșire posibilă duce spre paradisurile artificiale ale visului și himerelor, spre spațiile imaginarului exotic și spre plăsmuirile gratuite ale fanteziei grațioase sau macabre. Virtuozitățile picturale din Acșam Dovalar, Banchet la curte, decorativul miniatural și stilizat din Rondelurile de porțelan sunt de orientare parnasiană, ca și unele viziuni clasicizante (Ospățul lui Pentaur), cu „exotismul” lor
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
coerență în complexitatea ei, poezia relevă o structură romantică dominată de tensiunea real-ideal, de obsesia eului și a „soartei”. Amară în fulgerările ei satirice, atrasă de mitul trecutului paradisiac și de un naturism păgân, tonifiant, ispitită și de spațiile imaginarului exotic, ea se distanțează de tiparele romantismului prin absența aproape totală a strunei elegiace, prin intuiția sugestiei muzical-simboliste, prin „magia” senzitivă și vocația stilizării parnasiene. În reușitele sale M. este marele poet al epocii, alături de Eminescu, de care se distinge fundamental
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
ingenuină”, „resplendind”, „cristoși conturși”, „contură” (=contur), „flăcărat” (=înflăcărat), „îngeluit”, „arbor morn”, „ne-despărțire-ar”, „putear-aș”. Sau cultivă rima rară: „burnus” - „taciturnu-s”, „s-a scurs” - „Burns”, „mahorcă” - „or că”, „háșiș” - „pașii-și”. Sub nivelul cărților de mai înainte sunt sonetele din Patriarhale și exotice (1988), ca și cele imnice, din seria Sport și liră, dedicate pindaric sportivilor: Imnuri olimpice (1975), Sub semnul lui Hercule (1976). O altă serie, Dacica (1984), versifică războaiele daco-romane, originea dublă a românilor și pe cei care au exaltat-o
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
sau Turnanta frescă picarescă, București, 1982; Dacica, pref. Alexandru Balaci, București, 1984; Cetatea de sidef, București, 1985; Olympia (în colaborare cu Virgil Ludu), București, 1985; Turmele soarelui, pref. Mihai Ungheanu, București, 1985; Cartea sonetului, I-II, București, 1987-1990; Patriarhale și exotice, București, 1988; Jurnal singaporean, București, 2003. Traduceri: Kiss Jenő, Versuri alese, București, 1963 (în colaborare cu Teodor Pâcă); Giosuè Carducci, Scrieri alese, introd. Nina Façon, București, 1964 (în colaborare cu Barbu Solacolu și Nina Façon); M. Gallai, Peste bariere nevăzute
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
a fost atât de explozivă, încât, pe de o parte, a ajuns să fie utilizată inclusiv de către instituțiile statului român pentru a-și asigura venituri suplimentare, iar pe de altă parte, a declanșat și susținut circuite comerciale semnificative cu aparență exotică, cum ar fi cele cu China, ale căror consecințe sociale și economice constau în formarea și dezvoltarea unei colonii chinezești semnificative în Capitală, precum și în constituirea celei mai vaste piețe „gri” de origine chinezească a României, la periferia Bucureștilului (denumită
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unor abilități individuale, de tipul disponibilității pentru asumarea de riscuri, pentru inovație și pentru inițiativă în economie și în societate, este atât de puțin răspândită în concepția cotidiană (cca. 5% dintre repondenții sondajelor de opinie), încât poate fi considerată fie exotică, fie o ideologie eșuată. Principala sursă de formare a unei concepții cotidiene despre societate este ansamblul experiențelor personale ale populației. Dar populația este întotdeauna suficient de rațională pentru a nu generaliza fără sprijin experiențele personale, chiar și în cazul în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca urmare a „moștenirii comuniste”, dar și a strategiei de expansiune a capitalului occidental - ceea ce numim acum „globalizare” -, României îi era practic interzis accesul la piața financiară internațională, iar ideea unor investiții străine directe în economia socialistă românească era considerată „exotică”. Așa încât, în ciuda faptului că Ceaușescu și regimul comunist fuseseră eliminați într-un moment în care România nu avea aproape nici un fel de datorie externă, iar balanța contului curent arăta în 1990 mai bine decât în oricare alt an al tranziției
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
istorie universală a literaturii (Weltgeschichte der Literatur, I-II, Leipzig-Viena, 1910). Autor poliglot, capabil să citească textele abordate în original, H. se consideră competent să judece fenomenele culturale cele mai variate, cunoscute publicului larg sau doar specialiștilor. Nu ocolește aspectele exotice, se simte, datorită acestor premise, mereu tentat de a accentua, în comentariile sale despre limba și literatura unui popor, legăturile, influențele primite atât din vecinătate, cât și din zone mai îndepărtate. În privința românilor, a limbii, a facturii sufletești și a
HAUSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]
-
România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Familia”, ajungând chiar prim-redactor al cotidianului „Capitala” (1943). Un volum târziu de poeme și balade orientale, Cântecele pescarului Seled (1972), include și versuri din reviste, înfățișându-se ca un ciclu unitar, care degajă o atmosferă exotică aparte. Sub pretextul atribuirii înfocatului poem de dragoste unui pescar aramean, poem tălmăcit de un ierusalemitean, în două secvențe lirice se conturează povestea inițierii erotice a unui tânăr, care însă nu ajunge la împăcarea dintre inimă și minte. Sursa de
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
izolat, rupți de realitățile și mentalitatea vremii în care trăiesc, protagoniștii din Chira Chiralina pot fi considerați „cazuri” prin prisma fiziologicului sau a patologicului. Mama Chirei, Chira Chiralina și Dragomir nu sunt însă niște „curiozități” umane, nu ilustrează un pitoresc exotic, ci aparțin lumii porturilor românești, foste raiale turcești, mai cu seamă lumii Brăilei de altădată, în care atmosfera orientală se infiltrase. Minca, din povestirea Țața Minca, este și ea departe de a fi un simplu caz. Având un suflet însetat
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
și câteva cărți de proză: Vioara albă (1963), Bucolica (1966) și Lăutarii (1972), ultimele două fiind nuvele inspirate din viața ciobanilor și a lăutarilor. Talentul lui L. se exprimă cu deosebire în arta cinematografică, în filmul poetic, pe subiecte frecvent „exotice”, de un dramatism-limită, din lumea țiganilor, a oamenilor de artă, a combatanților ș.a. SCRIERI: Zbucium, Chișinău, 1956; Chemarea stelelor, Chișinău, 1962; Vioara albă, Chișinău, 1963; Ritmuri, Chișinău, 1965; Ciuleandra, Chișinău, 1965; Bucolica, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1970; Lăutarii, Chișinău, 1972
LOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287850_a_289179]
-
și capitolul 1, în special secțiunea 1.2.), voi spune doar că am ținut să prezint succint problematica „relațiilor de rudenie” (kinship), care era conceptul-cheie în antropologia culturală clasică. Aceasta din elementarul și bunul motiv că în societățile simple, iliterate, exotice, ce formau obiectul de studiu al respectivei discipline, în jurul „relațiilor de rudenie” (al diferitelor configurații familiale) se desfășura întreaga viață socială. Ele constituiau instituția-pivot a organizării și controlului social. Cu toate că în societățile complexe actuale, familia și cu atât mai mult
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]