3,624 matches
-
descrise de Erikson, ale vieții umane. Acestea integrează opt variante de sentimente pozitive: speranță, voință, scop, competență, fidelitate, dragoste, grijă față de ceilalți și înțelepciune. Lor le corespund anumite atribute ale formării identității, dintre care cităm: perspectiva temporală, siguranța de sine, experimentarea și fixarea rolului, instruirea profesională, conștiința de sine, polarizarea sexuală, atitudinea față de responsabilități și față de valorile existențiale. În această ordine, ele pot caracteriza perioada nașterii, cea a vârstei până la 18 luni, prima copilărie, a doua copilărie, pubertatea și adolescența, vârsta
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la diagnosticul activităților existente. Dar, Într-o perioadă a schimbărilor, problemele majore ale firmei devin inovația și proiectul creativ. Dacă firma vrea să se lanseze pe noile căi, entuziasmul și spiritul de echipă devin elemente determinante pentru a proceda la experimentări și cercetări, fără a fi rebutate de eșecurile inevitabile. Firmele românești Întâmpină multe alte dificultăți, cum ar fi: 1) greutăți În conceperea produselor simple, fiabile; 2) se acordă puțină atenție procedeelor de fabricație; 3) În studiile lor inițiale, firmele noastre
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la diagnosticul activităților existente. Dar, Într-o perioadă a schimbărilor, problemele majore ale firmei devin inovația și proiectul creativ. Dacă firma vrea să se lanseze pe noile căi, entuziasmul și spiritul de echipă devin elemente determinante pentru a proceda la experimentări și cercetări, fără a fi rebutate de eșecurile inevitabile. Centrând posturile de muncă pe o sarcină ușor de Însușit, se caută un anumit tip de flexibilitate care este de preferat pregătirii atente a unui personal polivalent. Astfel, managerul român poate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
aspectelor creative și intenționale ale individului; 3) homeostazia ca element motivant și vector teleologic al întregii vieți umane; 4) obiectivul existenței umane în care individul crede cu tărie; 5) sinele, ca o caracteristică esențială a personalității; 6) accentuarea personalității prin experimentare; 7) prețuirea individului prin libertate și demnitate; 8) evidențierea distinctă a calităților umane, dincolo de simpla considerare mecanicistă sau reducționistă a personalității. De asemenea, nu trebuie uitat un interes deosebit pentru curentul și „fenomenul hippy”. Dacă respingerea acestor valori din aproape
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
indicate de Rogers (1967). El nu vorbește de un profesor (teacher), ci de un facilitator al învățării, refuzând conotațiile autoritare ce însoțesc profesia didactică. a) Facilitatorul (the learning facilitator) are mult de-a face cu stabilirea dispoziției sau climatul de experimentare al grupului clasei. Dacă filosofia sa primară este una de încredere în grup și în indivizii care compun grupul, atunci acest punct de vedere va fi comunicat în variate moduri subtile. b) Facilitatorul va ajuta la extragerea și clarificarea scopurilor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a două persoane necunoscute procentul a scăzut la 40%. În sfârșit, în a patra categorie, rata intervenției s-a aflat în cădere liberă, ajungând la 7%. Pornind de la aceste constatări, cei doi autori au reflectat dacă nu cumva condițiile de experimentare au introdus un cadru artificial, rezultatele devenind astfel irelevante. De aceea au organizat un al doilea experiment, intitulat „Cazul furtului berii”, un experiment care să utilizeze o situație reală și să pună oamenii în ipostaza de a răspunde la o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și la 15 ani după ce semnalele sonore respective încetaseră să mai însemne „pericol”. Soldații în termen nu aveau decât în mică măsură o reacție similară, deoarece nu trăiseră „real” pericolul unei bătălii. Iată importanța experimentului - este necesar să existe o experimentare și o învățare prin activitate proprie a cursantului. La nivelul unei definiții de lucru putem spune că experimentul este o observare provocată; lărgind însă aria de înțelegere a acestei metode de învățământ, vom identifica o acțiune de căutare, de tatonare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
enunțarea unor ipoteze, elaborarea unor strategii experimentale, desfășurarea propriu-zisă a experimentului, organizarea și efectuarea observației, discutarea procedeelor utilizate, prelucrarea datelor și elaborarea concluziilor (a soluțiilor provizorii), verificarea rezultatelor (constatărilor) prin aplicare practică și descoperirea validității și însemnătății concluziilor. Învățarea prin experimentare este de tip inductiv, centrată pe cel care învață și orientată spre activitate. Campbell, Campbell și Dickinson (2004) vorbesc despre metoda științifică, aceasta presupunând, în concepția autorilor, cinci pași: (1) stabilirea problemei de studiat; (2) formularea ipotezelor sau explicațiilor posibile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
inductiv, centrată pe cel care învață și orientată spre activitate. Campbell, Campbell și Dickinson (2004) vorbesc despre metoda științifică, aceasta presupunând, în concepția autorilor, cinci pași: (1) stabilirea problemei de studiat; (2) formularea ipotezelor sau explicațiilor posibile; (3) observarea și experimentarea; (4) interpretarea datelor obținute; și (5) determinarea concluziilor. Metoda științifică încearcă să explice fenomenele pornind de la examinarea relației cauză - efect. Pfeiffer și Jones observau în 1979 că avem patru determinante: - participarea cursanților la aria de desfășurare a fenomenului pe care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
studiază; - un mod critic de a analiza activitatea (atât cunoștințele dobândite, cât și sentimentele declanșate de participarea la experiment); - construcția unor inshight-uri (iluminări interioare) folositoare bazate pe această analiză; și - transferul informațiilor (aplicarea cunoștințelor în situații noi). Astfel, învățarea prin experimentare trebuie să fie determinată de cinci faze: experimentarea propriu-zisă (activitatea în cadrul experimentului); împărtășirea experienței și a sentimentelor produse de către aceasta (observațiile și reacțiile sunt comunicate celorlalți co-experimentatori); analiza (patternurile și dinamica fenomenelor sunt evidențiate în această fază); inferarea/generalizarea (principiile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
atât cunoștințele dobândite, cât și sentimentele declanșate de participarea la experiment); - construcția unor inshight-uri (iluminări interioare) folositoare bazate pe această analiză; și - transferul informațiilor (aplicarea cunoștințelor în situații noi). Astfel, învățarea prin experimentare trebuie să fie determinată de cinci faze: experimentarea propriu-zisă (activitatea în cadrul experimentului); împărtășirea experienței și a sentimentelor produse de către aceasta (observațiile și reacțiile sunt comunicate celorlalți co-experimentatori); analiza (patternurile și dinamica fenomenelor sunt evidențiate în această fază); inferarea/generalizarea (principiile observate sunt dezvoltate la un nivel de cunoaștere
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aceea care le-a generat). După cum se observă, experimentul nu se sfârșește cu activitatea propriu-zisă (dimpotrivă, putem constata că perspectiva de învățare cea mai importantă începe abia în acel moment); este o explicație posibilă pentru slaba eficiență a orelor de experimentare din învățământul tradițional în care cadrele didactice se opresc, de multe ori, la conceperea și punerea în practică a unui experiment fără a conduce elevii spre completarea acestuia prin etapele despre care am vorbit mai devreme. Similar, în cazul unui
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
filmice punând în scenă, la modul foarte realist, aproape naturalist, aventuri care au drept scop explorarea potențialităților acestor lumi inventate, într-un raport mai mult sau mai puțin științific cu orizontul în care se înscriu. Aceste aventuri sunt mijloacele de "experimentări mentale" în și prin respectivele "lumi posibile". Cu ajutorul unui vocabular având conotații științifice sau tehnice, ele evocă teme și noțiuni în relație cu eventualele prelungiri politice, ba chiar teologice, ale realității cunoscute. 1.2. Scopurile Unul dintre scopurile SF-ului
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
puțin manifestă ținând seama de interdicțiile sociale. Teoria învățării sociale (Bandura, 1973) aduce o importantă perspectivă, pe care o putem consideră complementară teoriei atașamentului, asupra violenței domestice. Teoria susține că individul învață în experiențele sale sociale, prin observație sau prin experimentare directă, faptul că violența este o modalitate eficientă de a controla comportamentul celorlalți, de a-i domina și a conduce lucrurile spre ținta dorită. De asemenea, în măsura în care violența nu e pedepsită de societate, individul observă eficiența violenței în soluționarea problemelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin ce metode i se oferă unei persoane șansa de a-și activa această secvență a existenței sale (regresie hipnotică, terapie psihedelică, respirație holotropică etc.), în alternativa că a beneficiat de o gestație optimă („uter bun”), aceasta are parte de experimentarea unei simbioze cu propria mamă, populată cu scene încântătoare: câmpii nesfârșite, cu flori multicolore, imensități albastre de mare, spații siderale vaste, țintuite cu stele etc. Pe scurt, acest „sentiment oceanic”care îi invadează ființa, îi oferă certitudinea că se află
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care suferința, anxietatea, disperarea și neputința ating paroxismul. Apariția unor monștri arhetipali, devoratori potențează aceste trăiri agonizante. Traversând un asemenea calvar, individul respectiv se poate identifica și empatiza cu martirii din istoria umană. Decodificând simbolic, matricea perinatală II, ea înseamnă experimentarea plenară a infernului, când, așa cum scria Grof (1998, p. 141), omul traversează „o tortură emoțională și fizică insuportabilă, fără nici o speranță de scăpare”. Sumarizând, această matrice semnifică pentru ființa umană una dintre cele mai crude și mai terifiante experiențe de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rimează perfect cu propria trăire. Tiparul perinatal III desfășoară însă un repertoriu experențial variat: episoade sado masochiste, momente de intensă excitație sexuală (induse de o suferință insuportabilă), secvențe scatologice (provocate de posibilul contact cu diverse produse biologice materne), dar și experimentarea focului, în diverse ipostaze. Amprenta specifică a matricei perinatale III este un activism impetuos, gata să pună capăt acestei experiențe aspre, adeseori agonizante. Pasărea Phoenix care moare prin foc și apoi are curajul și energia de a renaște din propria
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
proximitatea morții se acompaniază de multiple consecințe, care în cazul copiilor au o configurație specifică, asupra căreia nu avem răgazul să poposim. în contextul discuției de față și având permanent în vedere obiectivul central al acestui subcapitol, putem spune că experimentarea unui NDE constituie la vârsta adultă, un prilej de reconfigurare axiologică și de cristalizare a unei noi concepții despre lume și viață. Profundul impact formativ vizează și raportarea individului la moarte, deoarece după o asemenea luxuriantă experiență „îmi mor moartea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este imens. Dacă îl ignori e ca și cum ai sta la poalele Everestului și ai insista că nu vezi muntele”. Un alt argument marcant care atestă dăinuirea conștiinței după moarte și invită la reconfigurare conceptuală și atitudinală de fond, o constituie experimentarea deliberată, prin metode special create a unei conștiințe transpersonale. Există astăzi un eșichier 233TRAUMA ȘI SUFERINȚA divers constelat de asemenea metode: respirația holotropică (elaborată de soții Grof, Christina și Stanislav) și respectiv respirația „Pneuma”(a cărei paternitate aparține psihoterapeutului peruan
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să fie cel puțin 12 și numărul lor creștea până la 60, în raport cu numărul contribuabililor. Cu atribuție de ofițer de poliție, primarul avea poliția comunală și generală, însărcinat cu menținerea ordinii și siguranței publice. d) În 1874, după 10 ani de experimentare a legii din 1864, Lascăr Catargiu, ministru de interne, întocmește un nou proiect de organizare comunală care devine lege. Nici o comună nu putea număra mai puțin de 500 contribuabili. Corpul electoral comunal la sate, ca și la orașe, era împărțit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care rațiunea nu le înțelege și la care se referea Pascal. Pe de altă parte, în școlile protestante a fost dezbătută obiectivitatea adevărului religios; unii autori considerau că este rodul pioșeniei intime, intrinsecă subiectului și bazată pe sentimentul personal, pe experimentarea credinței (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 30). 137 Papa Pius X, En el centenario del edicto de Constantino, 1913, nr. 18. 138 Idem, Enciclica Iamdudum in Lusitania, 1911. 139 Idem, Inter catholicos Hispaniae, nr. 14. 140 Idem, Motu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai bună cunoaștere a problematicii vizate;avansarea unor ipoteze, prin conceperea sau selecționarea problemelor reprezentative ale întregului conținut asupra căruia se face verificarea. Se recomandă folosirea unui singur tip de item sau a cel mult două, pentru facilitarea interpretării rezultatelor; experimentarea testului, adică aplicarea lui la o populație determinată;analiza statistică și ameliorarea testului. Itemii aleși în vederea includerii lor în testare trebuie să acopere o parte cât mai importantă din conținutul de examinat și să nu realizeze doar o examinare prin
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
obținut răspunsul terapeutic se recomandă gamaglobuline antilimfocitare policlonale sau monoclonale. 18.5.2. TRANSPLANTUL HEPATIC Transplantul hepatic uman a fost realizat în premieră de Starzl în 1963 la Denver, dar până în deceniul al 8-lea a rămas în faza de experimentare clinică. La ora actuală se efectuează cu succes în multe centre specializate din întreaga lume. În Europa în 1999 există mai mult de 70 centre de transplant. În SUA sunt 12 pacienți cu transplant hepatic la 1 milion de locuitori
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
mai rapidă decât organizarea economică de către piețe. Cum arată sistemul occidental de creștere, în viziunea lui Rosenberg și Birzell? Elementul său esențial este inovația, “în comerț, producție, servicii, instituții și organizare. Principalele caracteristici ale inovației - nesiguranța, căutarea, explorarea, riscul financiar, experimentarea și descoperirea - au impregnat în așa măsură expansiunea Vestului [...] încât au transformat-o practic într-un factor suplimentar de producție”79. Acest fenomen s-a cuplat cu o mulțime de alți factori: „un cadru care a încurajat și a recompensat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unei game largi de material: săpunuri, detergenți, medicamente, alimente prelucrate, îngrășăminte chimice, combustibili nucleari, compozite practice etc. Prezenta lucrarea reunește simplitatea și imaginația cu aplicabilitatea practică. Este o invitație certă la un fascinant spectacol chimic declanșând curiozitate și dorința de experimentare. Autoarea AMPRENTE INVIZIBILE Pe locul unde se p res upune exis ț ența unor a mprente se pun că teva cristale de iod elementar și se acoperă cu o sticlă de ceas. După câteva ore, amprentele vor apărea colorate în
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]