3,053 matches
-
strigă, închegând aerul. Își aruncă frunze pe spinarea arcuită, acoperindu-și aripile. Și pentru prima oară din cele o mie care vor urma în viața lui, dansează. În întunericul ce se așterne, o altă specie ar putea confunda asta cu extazul. Renunță la așa-zisa terapie cognitivă. Ar fi trebuit să renunțe mai demult. Chestiile pentru care Copia Karin insistă atât de mult n-au cum să fie în interesul lui. E doar o șmecherie care să-l distragă, care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
peștele ăsta? În sfârșit, ai luat-o pe arătură, doctore. Ai stat prea mult la soare. Nu-i bine pentru un tip cu meseria ta. Stătea ca un bâtlan, aplecat înainte, încremenit în stufăriș. Pescuia așa cum tasta Weber: într-un extaz năuc. Simțise nevoia să-l scoată pe Weber din oraș, să-l ducă într-un loc destul de liniștit ca să poată gândi și discuta, fără a risca să-i audă cineva. De ce crezi tu că-i preocupă atât de tare persoana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
îl amorțește. Tresare la auzul vocii ei, care vine de pe o planetă îndepărtată. —Uite! Aia de acolo. Își înalță capul, ca să vadă. El e, într-o discotecă de pe marginea drumului, alături de Barbara Gillespie, luptându-se ca să-și aducă trupul în extaz. Cocorul dansează, ciudat de deliberat. Aruncă crenguțe în aer. Își acoperă degetele și se contorsionează ca un rapper. Apoi, pasărea și partenerul ei intră în stare de alertă, cu gâturile întinse, cu ochii la ceva aflat invizibil de departe, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
zborul prin atâtea nepătrunsuri! Lumea asta de răspunsuri e profundă ca și cerul. Minunat e-acest avânt și miracolul îmi pare luna - sân de fată mare - mă aduce pe pământ. Nu mai am nici gând, nici grai, trăiesc un adânc extaz, nu am somn și rămân treaz în acest mijloc de rai. 1983 La schit Stau pe prispa unui schit lângă al tăcerii lacăt și mă uit în infinit poate îi voi da de capăt. Ziua s-a oprit din treabă
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
care August este luna de miere și-a mirare, viața pe creste-i ca-n poveste, și îngeri bat din aripioare, iar aurul cernut din soare poieni și codri învelea, dar și prietenia care a adormit cu noi și ea. Extaz! Delir! Ce melodii umblau prin munți în gamele surâsurilor de copii când își sărută mamele! Redeșteptat, pe creste zorii jucau o zestre ca la nunți; bijuteriile comorii râdeau în guri de rai, pe munți... Imaginare-n ritm construcții, semănătoare de
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
de gheață, fascinație bizară și unică în viață; argint și aur în alert joc de rubine ideale, în întunericul incert în fața zorilor în zale, lungi coliere care-acu-s o puzderie de flori, râuri legănând în sus roiurile de culori; vii emoții, extaz cum te inundă să nu moară; aripi îngerești la drum pe a cerurilor scară tinerețe nimic nu ne poate întrerupe avântul... enigmatică minune, enigmatic e Pământul! și am renăscut la bordul visurilor mele când tu incendiai tot Nordul cu mici
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
nu se pot găsi. Numai cu totul întîmplător, printr-o coincidență incredibilă din milioane de întîlniri, cele două jumătăți se întîlnesc din nou. Trebuie să fie o mișcare sălbatică atunci cînd se întîmplă un astfel de lucru, un moment de extaz atît de mare că timpul se oprește din nou. Uneori mă gîndesc că David și cu mine eram două astfel de particule. Nici măcar nu știu dacă-mi amintesc bine povestea și dacă această căutare a celeilalte jumătăți are vreo legătură
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
103 O alegorie cu anonimul provincial / 107 Viața operei și viața cealaltă, aceea de la bere / 111 Boneta de partid / 115 La taifasul european / 119 O ficțiune anapoda / 123 Partea a doua. TĂIETURI DIN ZIARE / 127 Învățământul între agonia specializării și extazul salarial (I) / 129 Învățământul între agonia specializării și extazul salarial (II) / 133 Politica fostei Securități în anul 1990 (I) / 137 Politica fostei Securități în anul 1990 (II) / 145 Descentralizarea angajamentului public / 155 Câteva dintre principiile Memorandumului în dezbatere publică / 161
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
și viața cealaltă, aceea de la bere / 111 Boneta de partid / 115 La taifasul european / 119 O ficțiune anapoda / 123 Partea a doua. TĂIETURI DIN ZIARE / 127 Învățământul între agonia specializării și extazul salarial (I) / 129 Învățământul între agonia specializării și extazul salarial (II) / 133 Politica fostei Securități în anul 1990 (I) / 137 Politica fostei Securități în anul 1990 (II) / 145 Descentralizarea angajamentului public / 155 Câteva dintre principiile Memorandumului în dezbatere publică / 161 Un gest pur teatral... / 171 Informatorii lor și ai
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
proaspăt periat, cu pantaloni proaspăt călcați, toți, cum zic, stând ei acolo, în rândurile acelea frumos aranjate, și privind la steaua singurătății cu ochi păgâni și plini de suferinți. Partea a doua Tăieturi din ziare Învățământul între agonia specializării și extazul salarial (I) În preajma unor posibile greve în mediile didactice a venit vremea să încercăm să privim dincolo de sloganurile demagogice, hilare deja, de felul "învățământul prioritate națională". Suntem de acord că există problema constrângerilor bugetare și că sectorul educației este cel
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
era mereu același: teoria ca teoria, dar pe noi, nu-i așa, practica ne omoară. Această zicală proletcultistă nu mai ține: stăm rău la teorie și de aceea nici cu practica nu ieșim la liman. Învățământul între agonia specializării și extazul salarial (II) Așadar, în mare parte, "lumea dascălilor" nu este pregătită pentru reformă. Este adevărat, pe de altă parte, că și ministerul este la fel. Altfel nu se poate explica inexistența unei politici coerente de pregătire profesională, dar și civică
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
ordinului. - Întocmai, zise Gosseyn. Secoh păru tulburat, iar Gosseyn spera că în mintea lui se forma imaginea a tot ce va însemna revelația publică a convertirii prințului moștenitor Ashargin la religia lui dragă. Avea el viziunea unei galaxii întregi în extaz în fața imaginii videofonice a criptei zeului Adormit? Așa spera Gosseyn. Secoh puse jos furculița și cuțitul și-și așeză mâinile pe masă. Arătau fine și sensibile, dar aveau în ele și fermitate. Zise în sfârșit cu amabilitate: - Băiatul meu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
fierar. „E gineri-miu“, mi-a spus el, „noaptea cântă la local, la București, acum face ezecicii...“. După un timp, sunetele s-au stins și în ușa colibei s-a ivit Bach în pijama vărgată, era mai tânăr, părea livid, extazul îi împăienjenise ochii, se clătina beat de muzică, îmi părea rău că tace, aș fi vrut să i aud cuvintele, să aud ce se poate spune în starea aceea; atunci s-a repezit din porumb o fetiță de vreo doi-trei
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ordinului. - Întocmai, zise Gosseyn. Secoh păru tulburat, iar Gosseyn spera că în mintea lui se forma imaginea a tot ce va însemna revelația publică a convertirii prințului moștenitor Ashargin la religia lui dragă. Avea el viziunea unei galaxii întregi în extaz în fața imaginii videofonice a criptei zeului Adormit? Așa spera Gosseyn. Secoh puse jos furculița și cuțitul și-și așeză mâinile pe masă. Arătau fine și sensibile, dar aveau în ele și fermitate. Zise în sfârșit cu amabilitate: - Băiatul meu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
încumetându-se mai departe decât oricând înainte, dădu peste două jivine uriașe, solzoase, încleștate într-o luptă sângeroasă. Când substanța vitală a jivinei învinse începu să-i curgă prin trupul inform, Anabis simți o bucurie necunoscută până atunci, un adevărat extaz prilejuit de imensa cantitate de energie absorbită. În câteva ore, în timp ce învingătorul își devora prada încă fremătătoare, Anabis crescu de milioane de ori. În ziua și în noaptea următoare substanța lui învălui întreaga lume a junglei. Anabis se întinse peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
aibă putere să vorbească deslușit. Îi preveni însă că la unii muribunzi clipa de luciditate e în tăcere deplină, numai ochii vorbesc, la alții e cu vorbe greu de înțeles, înșelător logice, la unii cu țipete sfâșietoare, la alții cu extaz. Și le povesti câteva cazuri, între care cel mai încurajator fusese, acum câteva zile, al unei femei care înainte de-a muri spusese că vede o lumină mare și că-și ia zborul spre ea, apoi își dăduse ultima suflare
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ingres a mamei sale, țiganca din Gibraltar, ca și atingerea marinarului din Cornwall. Ce zbor lung voi avea, murmură Corto, admirându-și hipnotizat noul său trup, ce seamănă cu al zeilor pe care vrăji toarele din Bahia îi adoră, în extazul lor. Ce zbor lung voi avea, și Corto zâmbește, abandonându-se acestei noi stări a existenței sale, iar sunetele care se coboară din cer îl îmbracă în foșnetul lor discret, ca într-un giulgiu de ape.
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
culme, ai ochii măriți, nările se dilată, adulmeci și vrei să se întîmple ceva măreț, înfricoșător. Dar n-a fost totdeauna astfel. Altădată furtunile mă lăsau indiferent sau chiar mă agasau. Nici nu știam că pot tulbura pe cineva până la extaz și când spun asta mă gândesc la o dimineață anume. Pătura alunecase de pe mine, simțeam răcoarea dimineții la picioare, îmi era chiar frig, ceea ce era anormal în pragul verii, dar stăteam mai departe cu ochii ațintiți în tavan, fără să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
otrăvesc, îl coclesc și care te pătrund cu umezeala lor până la oase, ca o boală; pe de altă parte, fiindcă mă preocupa femeia pe care o văzusem de la fereastră. Aș fi vrut să-l întreb pe Dinu ce e cu extazele stârnite de furtună, dar la ora aceea el stătea probabil cu punga de medicamente alături, de teama astmului, într-o doară, mai mult ca să văd ce spun, le-am povestit bătrânilor scena. Nu s-au arătat impresionați, cum mă așteptam
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
prozei, ci în cel al poeziei, semn al unui dar și a unei înzestrări anume, la un nivel mai înalt. Piesa cu pricina, un fel de baladă a unei mari iubiri, m-a impresionat prin volum și calitate. Sub titlul „Extaz și agonie” am avut bucuria rară să citesc și să recitesc 115 versuri care m-au impresionat prin frumusețea și mai ales prin imensa cantitate de simțire cu ajutorul căreia își dezvăluie o mare iubire, ridicându-l la extaz, dar și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Sub titlul „Extaz și agonie” am avut bucuria rară să citesc și să recitesc 115 versuri care m-au impresionat prin frumusețea și mai ales prin imensa cantitate de simțire cu ajutorul căreia își dezvăluie o mare iubire, ridicându-l la extaz, dar și la o enormă suferință prin trădarea sentimentelor sale cele mai pure - ajungând la agonie. Apropierea celor două cuvinte cu sens contrar - antonime - sugerează artistic trăirea din plin a acelei stări din plină tinerețe care nu se uită și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
totul altă intensitate. Cea mai potrivită comparație, îi era rușine să admită, ar fi fost cu momentul în care, ca un băiat timid de șaisprezece ani, și-a pierdut virginitatea cu Orna, o frumusețe de nouăsprezece ani din kibbutzul lui. Extazul care se trezea în el acum era exploziv, exact cum fusese atunci. Eu, Avraam, fiul lui Terah... Voia cu disperare să afle ce scria, dar simțea ceva în gât, ca o greutate de plumb. Dacă se înșela? Dacă era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ruga la Sfânta Maria și pentru mine, puiule. — O, Doamne! oftă Ignatius. — Cred că-i frumos că te rogi, copile. Mă întrebam ce tot faci închis acolo to’ timpu’. Pleacă, te rog! țipă Ignatius. Faci să se aleagă praful de extazul meu religios. Săltând viguros pe pat, așa cum stătea culcat pe o parte, Ignatius simți un râgâit formându-i-se în gât. Dar când deschise plin de speranță gura, nu scoase decât un mic sughiț. Totuși, salturile avuseseră un oarecare efect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pentru tata mi se păreau pe cît de firești, pe atît de obligatorii. Cea dintîi persoană pe care am cunoscut-o, destul de tîrziu, de altfel, care nu dădea pe dinafară de admirație pentru tatăl meu și nici nu cădea În extaz În fața lui Dumnezeu am fost eu Însumi. Dar mi-a trebuit ceva timp. Așa suna Începutul cărții lui. „Cum stai cu cartea?“, Îl Întrebau prietenii. Răspundea că o va termina curînd. Trecuseră deja ani buni de cînd credea că Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
dator să accepte acest lucru sau să se resemneze, dar e nevoit să treacă prin asta; François era gata să primească cele mai negre viziuni ale lumii, cu condiția să nu-l Împiedice să se scoale din pat. CÎt privește extazele à la Spinoza - a te bucura pe cît posibil de ce Îți oferă viața -, comunicarea directă cu Viața universală, avea să vadă mai tîrziu, În cursul zilei. I-ar fi plăcut să descopere, cînd deschidea ochii, un grup de fete unduindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]