5,557 matches
-
împărțit în medie și extremă rație atunci când întregul se raportează la segmentul mai mare așa cum segmentul mai mare de raportează la cel mai mic”. Cu alte cuvinte, dacă AC/CB=AB/AC atunci segmentul a fost împărțit în medie și extremă rație sau într-o „Secțiune de Aur”. Această denumire, ca și cea de „Număr de Aur” sau „Raport de Aur” a primit-o în sec. XIX. În literatura matematică de specialitate simbolul obișnuit pentru Secțiunea de Aur este litera grecească
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
mai mic, CB, este 1 unitate, iar lungimea lui AC este de x unități. Dacă raportul dintre x și 1 este același cu raportul dintre x+1 (lungimea segmentului AB) și x, atunci segmentul a fost împărțit în medie și extremă rație. De aici putem afla cu ușurință valoarea x a Secțiunii de Aur. Din definiția mediei și extremei rații, de unde obținem sau ecuația de gradul doi, cu soluțiile. Soluția pozitivă 1,6180339887 ne dă valoarea Secțiunii de Aur. Acest număr
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
în abordarea dificultăților cu care se confruntă clientul. Consilierea se află într-un raport de tip asociativ cu psihoterapia, raport care poate ajunge până la identitate, conform anumitor autori. Din perspectiva unui continuum între consiliere și psihoterapie, ne putem imagina la extremele intervalului, o zonă specifică fiecărui domeniu, dar și o zonă de confluență între cele două domenii in regiunea mediană. Astfel, procesul de consiliere poate trece într-unul de psihoterapie, iar cel de psihoterapie, poate conține elemente specifice consilierii. VI.2
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
creștin și liberal”, cel german, adică marxismul, se proclamă „științific”, dar Karl Marx nu ar fi în esență decât un „Bismarck popular”. Entuziasmul filogalic al tânărului eseist trebuie judecat în contextul istoric în care spiritul umanist pierdea teren în fața ofensivei extremelor politice totalitare. Având în vedere ceea ce a urmat (invadarea Franței de către Hitler), pledoaria primește replica de o ironie groasă a istoriei. O replică suportată de autorul însuși: sub regimul comunist preocupările lui se schimbă radical, obstaculând dramatic vocația eseisticii filosofice
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
T. era în clasa a șaptea liceală, arată un deosebit apetit pentru dificile lecturi fundamentale (de pildă, pentru teoria bergsoniană a comicului), pătrundere și subtilitate, calități ce vor fi potențate pe durata studiilor universitare. În condițiile acutizării confruntărilor politice dintre extremele dreaptă și stângă, tânărul gazetar va adera la cea din urmă, la ale cărei periodice va scrie. Poziția sa e marxizantă, dar sub o influență venită dinspre pariziana „la rive gauche”. În acest sens, criticul contrapune romancierilor „descompunerii contemporane” (L.
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
slobodă și duhovnicească»” - este pusă în practică prin atacuri dure la adresa unor persoane și realități politice, sociale, culturale, între care și gruparea Criterion. Este oripilat de ideologia și de practicile legionare („prostie și violență de brută”, „școala demonismului”), de ascensiunea extremei drepte europene (Mussolini - „gorila cu cască și mască”, Hitler - „bestia blondă”), care ducea o politică de „barbarizare în masă”. Constatând ineficiența unei astfel de lupte, se axează pe promovarea spiritului ortodox, mai întâi în rubrica „Picături din apa vie”, apoi
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
împreună cu Sorin Pavel, Ioan Crăciunel, Gheorghe Tite, Nicolae Tatu și Petre Ercuță, Manifestul revoluției naționale. În 1938 își începe colaborarea la „Cuvântul”, în care va figura cu articole prolegionare. Pentru acestea, ca și pentru funcțiile avute în perioada guvernării de extremă dreapta, în 1948 va fi închis (fără proces) la Ocnele Mari, apoi la Jilava. Eliberat în 1953, este arestat din nou în 1956, sub acuzația de uneltire contra ordinii sociale. Va fi condamnat la zece ani de închisoare, însă în urma
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
4-6 [apărut în 1991]; Lucian Chișu, Fluxul și refluxul memoriei, L, 1992, 16; Alex. Ștefănescu, Viața ca operă, RL, 1992, 23; Diana Adamek „Mircea Eliade”, TR, 1992, 32; Virgil Leon, Petre Țuțea, APF, 1992, 12; Horia Stanca, Petre Țuțea între extreme, APF, 1992, 12; Dorin Popa, Convorbiri euharistice, Iași, 1992, 11-45; Radu Preda, Jurnal cu Petre Țuțea, București, 1992; ed. Sibiu, 2002; Dumitru Trancă, Clubul pensionarilor. File din dosarul Petre Țuțea..., București, [1992]; Ultimul Socrate: Petre Țuțea, București, 1992; Z. Ornea
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
acțiunea rasistă a lui Hitler? (1933), Stânga sau dreapta (1934), Vreți dictatura? De ce? Cu cine? (1934), Dictatură și democrație (1936). Regimurile dictatoriale sunt respinse principial, în anii 1933-1935 atitudinea antinazistă a V. fiind mai radicală chiar decât a multor periodice de extremă stânga. Fenomenele politice sunt abordate însă și prin specii situate la frontiera cu literatura: reportaj, viață romanțată, eseu. Reportajul își face de timpuriu intrarea în sumar prin însemnările de călătorie ale lui Al. Sahia (în Palestina) și George I. Duca
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
lui Ion Vinea („Revista Fundațiilor Regale”, 1937), intuiește tonalitatea justă pentru a releva semnificațiile de adâncime într-o formulare pe cât de paradoxală, pe atât de sugestivă: poet de avangardă, V. este un scriitor clasic; poziționat în centrul mișcării literare, reprezintă extremele sale turbionare. În fapt, intransigența Manifestului activist către tinerime, ca și detașarea ironică a poemelor Un căscat în amurg sau Doleanțe nu sunt, în perspectiva mai amplă a modernismului ca individualism raționalist și revoltă antitradiționalistă, decât urmarea logică a aceleiași
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Disprețuiesc politica și se feresc „să cadă” (cum zice tot Cioran) în istorie. Vor face totuși politică (și nu cea mai inspirată) și se vor amesteca (imprudent, cu consecințe catastrofale pentru ei) în istorie. Unii vor trece de la stânga la extremă dreapta (Petre Țuțea), alții vor evolua spre stânga (Petre Pandrea) și aproape toți vor suferi rigorile istoriei și injustițiile politicii. V. nu include politicul printre rosturile generației sale. Ironie a soartei, dintre toți criterioniștii el va plăti cel mai greu
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
filosofică, dar și cu o egală apetență pentru viață și pentru bucuriile ei foarte diverse, oarecum în contrast cu „idealismul” lui de concepție. În generația sa a fost spiritul cel mai „așezat”, fără a fi însă și neutral; el se situează între extreme - Cioran și Pandrea -, o atitudine în care se instalează firesc, fără a se lăsa ispitit de excesele celorlalți (sau chiar de cele ale unui Petre Țuțea și Belu Zilber). El era cel mai „burghez” dintre ei, menit parcă altui destin
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
cuvinte. Problema comunicării dintre două persoane (mai ales între părinte și copil) este una pe cât de delicată și dificil de realizat, pe atât de importantă. În general, atitudinile care pot decurge din situații de acest gen se situează între două extreme: atitudine agresivă: „Ești un nerecunoscător!”, „Nu ți-e rușine de ce ai făcut?”, „Habar nu ai ce înseamnă muncă!”... E bine de știut că acest tip de afirmații nu încurajează comunicarea. Dimpotrivă, atunci când ne adresăm unui copil în acest mod, indiferent
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
mică, de capitalul european. Dimpotrivă, Rusia a apelat la susținerea politică pentru a-și proteja capitaliștii autohtoni și a intervenit politic pentru a bloca, de fiecare dată, efortul capitalului occidental de a prelua controlul asupra marilor companii rusești. Între aceste extreme, între Germania de Est, care s-a predat fără rezerve Germaniei Occidentale, și Rusia, care a forțat prin mijloace politice retragerea capitalului occidental, România s-a aflat la mijloc. Nu în sensul că ar fi reprezentat o miză a competiției
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu sunt întotdeauna clare, ci mai degrabă variabile, astfel că putem vorbi despre un continuum al unor dimensiuni discursive variate ale căror combinații produc specificitatea interviurilor furnizate de reprezentanții celor trei categorii. Mai concret, liderii sunt plasați la una dintre extremele acestui continuum, iar membrii inactivi la celălalt capăt, în timp ce membrii activi se situează undeva, la mijloc, manifestând în discurs caracteristici ale ambelor categorii extreme. Voi detalia această caracterizare în rândurile care urmează. În primul rând, discursurile reflectă măsuri diferite ale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
teoretice a făcut ca răspunsurile acestui demers să contureze o paletă largă de soluții, cel puțin la nivelul teoriei, mergând de la acceptarea inegalităților de orice tip - în virtutea libertăților și a drepturilor - până la urmărirea distribuirii egale a rezultatelor obținute. Între aceste extreme, teoreticienii au argumentat importanța justeței distribuției la startul și la finalul procesului productiv/distributiv sau doar în funcție de un set de criterii (considerate importante), care să ofere tuturor posibilitatea de a participa la acest proces, urmând a fi recompensați în funcție de meritele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Majoritatea țărilor africane și cele din America Latină au valori ale indicelui Gini care depășesc 50,0. Venitul de care dispune segmentul celor mai săraci dintre locuitorii unei țări este în unele situații sub 1% din totalul veniturilor disponibile, în timp ce la extrema bogată se pot aglomera chiar și peste 40% dintre veniturile/cheltuielile disponibile/realizate la nivel național. În cazul țărilor dezvoltate promotoare ale paradigmei liberale ponderea cheltuielilor realizate de cei mai săraci 10% se situează între 2 și 2,5 procente
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Press, Oxford. SAPRIN, 2000, Adjustment Debate Leaves World Bank behind, raport realizat de Comitetul Executiv SAPRIN pentru Social Watch, www.saprin.org/SocWatch 2000.htm. Schmögnerová, B., 2003, Policies for Achieving the Millennium Development Goals in the UNECE Region: Reducing Extreme Income Disparities, seminar UNECE, Geneva, HYPERLINK "http://www.unece.org/press/execsec /2003" www.unece.org/press/execsec /2003. Townsend, P., 2000, Prisoners of the Global Market: Social Polarisation and the Growth of Poverty, working paper nr. 25, Townsend Centre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tot cazul, de a denumi documentele de planificare mai degrabă strategii decât planuri de acțiune sau de măsuri. Așa cum menționam mai sus, două subobiective PNAinc nu sunt acoperite nici de o strategie și nici de un plan de acțiune. La extrema opusă, subobiectivul referitor la asigurarea accesului la apă potabilă și apă curentă a fost vizat de nouă documente distincte elaborate de patru instituții (MMGA, MTCT, MS și OPR). Urmează subobiectivul privind prevenirea traficului de persoane, a exploatării sexuale a copiilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de ocupare, asistarea copiilor aflați în situație de risc major în familie/comunitate și reducerea energică a criminalității și corupției, ca factori de sărăcie -, fiecare dintre acestea fiind vizat de 24-26 de programe sau proiecte implementate de trei-șase instituții. La extrema opusă, constituirea unui mecanism de suport financiar de urgență pentru situații individuale și colective de dezastru și creșterea investițiilor în educație și sănătate constituie subobiective în vederea atingerii cărora a fost implementat un singur program. De asemenea, un suport mai accentuat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
costul vieții; evitarea polarizării sociale excesive cu accent prioritar pe asigurarea pentru toți a unor venituri minime decente în raport cu venitul mediu; creșterea investițiilor în educație și sănătate, ca factori ai dezvoltării sociale; suport mai accentuat pentru familiile cu copii. La extrema opusă, 14 subobiective PNAinc sunt vizate de programe/proiecte cu portofolii solide de finanțare, construite prin combinarea tuturor tipurilor de surse considerate (bugetare, interne nebugetare, externe). Prin urmare, acestea sunt tratate ca priorități în procesul de integrare a României în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de interfață poate ocupa una sau mai multe adrese. Pentru a putea fi adresat există o logică de interfațare cu procesorul. Pe baza semnalelor de pe magistrală, aceasta recunoaște când este adresat circuitul (decodificator de adresă) și comandă registrul corespunzător. La extrema cealaltă există o logică de interfațare cu perifericul. Aceasta diferă de la periferic la periferic, de acesta lucru depinzând și complexitatea sa. Operațiile executate de aceste blocuri sunt de regulă ascunse procesorului (sincronizarea datelor, formatul lor, acționări electromecanice). Un modul I
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
automutilări sau chiar suicid. Dispoziția este frecvent disforică cu accese impulsive, necontrolate și apar majoritatea din următoarele simptome (DSM IV): 1. eforturi nebunești de a evita abandonul imaginar sau real; 2. relații interpersonale instabile și intense caracterizate de oscilarea Între extreme ale idealizării și subevaluării; 3. tulburări ale identității: instabilitatea imaginii de sine; 4. impulsivitate În cel puțin două domenii autodistrugătoare, de exemplu cheltuieli, sex, abuz de substanțe, șofat nebunesc, hrană; 5. comportament suicidar: gesturi, tratamente sau comportament de automutilare; 6
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
investigatiei s-a constatat că una din cele mai frecvente caracteristici psihice ale grupului studiat este instabilitatea emotivă acțională. Astfel, deținutul se prezintă ca : un instabil emotiv activ, un element care În reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate ( cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
observându-se și existența unor cazuri de excepție - QI - inteligență nivel superior Mediana, atât pentru reprezentare lotului studiat cât și pentru a lotului martor indică un procentaj mai mare de subiecți cu o inteligență medie (QI = 100) Lotul studiat prezintă extreme destul de variate pe o plajă mult mai mare ce indică o media a QI ului cu valori mai mici decât cea a lotului martor. Analizând această reprezentare grafică a ostilității se observă că : lotul martor prezintă un nivel al ostilității
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]