KorAP: Find »[drukola/base=extrinsec & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...73 74 75 ...91 >

2,274 matches

Corola-website/Law/230017_a_231346

se pronunța, pe de o parte, asupra unor aspecte de ordin procedural ce se constituie în critici de neconstituționalitate extrinsecă, iar pe de altă parte, asupra criticilor de neconstituționalitate intrinsecă a legii supuse controlului. I. Raportat la critica de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea art. 1 alin. (4) și (5) coroborate cu dispozițiile art. 61 alin. (1) și ale art. 114 din Constituție privind adoptarea legilor prin procedura angajării răspunderii Guvernului, Curtea constată următoarele: 1. Legea supusă examinării Curții Constituționale a

DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/230017_a_231346]
art. 15 alin. (1) și al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Constată că obiecția de neconstituționalitate referitoare la Legea educației naționale, fundamentată pe critici de neconstituționalitate extrinseci, este inadmisibilă. 2. Constată că dispozițiile art. 45 alin. (5), (6), (7) și (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) și c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin

DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/230017_a_231346]
pe care le-am formulat în opiniile separate la deciziile Curții Constituționale pronunțate în materia Legii educației naționale, în dezacord cu opinia majoritară, considerăm că Legea educației naționale este neconstituțională, iar sesizarea de neconstituționalitate trebuia admisă, pentru motivele de neconstituționalitate extrinsecă. Neconstituționalitatea extrinsecă rezultă, în primul rând, din perpetuarea viciilor de neconstituționalitate constatate prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 19 ianuarie 2010. Constatând neconstituționalitatea Legii

DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/230017_a_231346]
le-am formulat în opiniile separate la deciziile Curții Constituționale pronunțate în materia Legii educației naționale, în dezacord cu opinia majoritară, considerăm că Legea educației naționale este neconstituțională, iar sesizarea de neconstituționalitate trebuia admisă, pentru motivele de neconstituționalitate extrinsecă. Neconstituționalitatea extrinsecă rezultă, în primul rând, din perpetuarea viciilor de neconstituționalitate constatate prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 19 ianuarie 2010. Constatând neconstituționalitatea Legii educației, adoptată

DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/230017_a_231346]
își mențin valabilitatea, cu atât mai mult, cu cât noua Lege a educației naționale a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, în timp ce proiectul de lege, având același inițiator, se afla în proces de legiferare, la Senat, în calitate de Cameră decizională. Neconstituționalitatea extrinsecă rezultă, în al doilea rând, și din perpetuarea viciilor de neconstituționalitate constatate prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010. Prin această decizie

DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/230017_a_231346]
Corola-website/Law/229287_a_230616

a ordonanțelor de urgență. Totodată, sunt considerate a fi încălcate prevederile art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene [fostul art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene]. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: I. Critica de neconstituționalitate extrinsecă formulată este neîntemeiată; astfel, Curtea observă că preexistența unui act obligatoriu emis la nivelul Uniunii Europene nu este o condiție obligatorie pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență, din contră, spre exemplu, măsurile naționale necesare pentru implementarea unei directive trebuie de

DECIZIE nr. 1.599 din 9 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 4 lit. a) şi art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229287_a_230616]
Corola-website/Law/232993_a_234322

Ion Roibu, Silviu Leonard Vlădescu, Eugen Ciorbaru, Nicu Cioroiu, Ion Rusu și Petre Dungan în cauze având ca obiect soluționarea unor conflicte de muncă, respectiv anularea unor acte administrative. În motivarea excepției de neconstituționalitate, din punctul de vedere al neconstituționalității extrinseci, se arată că Legea nr. 329/2009 încalcă art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, întrucât, cuprinzând reglementări de natura legii organice, nu putea fi adoptată pe calea angajării răspunderii Guvernului decât dacă moțiunea de cenzură depusă de opoziție

DECIZIE nr. 409 din 7 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-22, art. 23 şi art. 25 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232993_a_234322]
elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față în raport cu dispozițiile legale contestate. Distinct de cele sus-menționate, Curtea reține că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate extrinsecă din moment ce așa-zisele motive de neconstituționalitate contrazic chiar textul art. 113 alin .(1) din Constituție, potrivit căruia adoptarea unei moțiuni de cenzură se face "cu votul majorității deputaților și senatorilor", și nu cu vreo altă majoritate. Curtea constată că, prin

DECIZIE nr. 409 din 7 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-22, art. 23 şi art. 25 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232993_a_234322]
Corola-website/Law/232507_a_233836

Manda, Florina Ruxandra Jipa, Gheorghe Ciocan, Cristian-Sorin Dumitrescu, Eugeniu Radu Coclici, Mădălin-Ștefan Voicu, Florentin Gust Băloșin, Ciprian-Florin Luca și Sorin Ioan Roman. În ceea ce privește motivele de neconstituționalitate invocate, autorii obiecției de neconstituționalitate își grupează criticile în două categorii: critici de neconstituționalitate extrinsecă și, respectiv, critici de neconstituționalitate intrinsecă. I.1. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se constată că autorii obiecției reiau pe larg motivele care au stat la baza pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 asupra obiecției

DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232507_a_233836]
Florentin Gust Băloșin, Ciprian-Florin Luca și Sorin Ioan Roman. În ceea ce privește motivele de neconstituționalitate invocate, autorii obiecției de neconstituționalitate își grupează criticile în două categorii: critici de neconstituționalitate extrinsecă și, respectiv, critici de neconstituționalitate intrinsecă. I.1. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se constată că autorii obiecției reiau pe larg motivele care au stat la baza pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii educației naționale, raportându-le la situația Legii dialogului

DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232507_a_233836]
precum și Guvernului, pentru a comunică punctele lor de vedere. Președintele Senatului a transmis Curții Constituționale, cu Adresa nr. I371 din 2 mai 2011, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea de neconstituționalitate este întemeiată. În argumentarea neconstituționalității extrinseci a legii criticate, în esență, se arată că aceasta încalcă prevederile art. 114 din Constituție, întrucât decizia Guvernului de angajare a răspunderii pe legea criticată reprezintă un act de încălcare a competențelor constituționale ale Parlamentului care are drept finalitate eludarea

DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232507_a_233836]
că și aceste susțineri sunt întemeiate. Președintele Camerei Deputaților a transmis Curții Constituționale, cu Adresa nr. 51/1943 din 27 aprilie 2011, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată. În privința criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, sunt invocate considerentele care au stat la baza Deciziei nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010 , justificându-se astfel faptul că angajarea răspunderii Guvernului pe Legea dialogului social a respectat exigențele art. 114 din Constituție; se mai susține că principiul

DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232507_a_233836]
ci noțiunea generică de act normativ. Guvernul a transmis Curții Constituționale, cu Adresa nr. 5/2.635/EB din 28 aprilie 2011, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se arată că instituția angajării răspunderii Guvernului își găsește suport juridic în chiar cuprinsul Legii fundamentale, reprezentând o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi și care nu este supusă niciunei condiții, rămânând la aprecierea exclusivă a Guvernului oportunitatea

DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232507_a_233836]
îl constituie dispozițiile Legii dialogului social pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Camerei Deputaților și Senatului în ședința comună din 18 aprilie 2011. Din motivarea obiecției de neconstituționalitate se constată că aceasta vizează atât o critică de neconstituționalitate extrinsecă privind legea în ansamblul său, sub aspectul procedurii de adoptare, cât și o critică de neconstituționalitate intrinsecă ce privește, în special, art. 3 alin. (1) și (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Național Tripartit pentru

DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232507_a_233836]
de către Comitetul pentru libertate sindicală al Consiliului de Administrație al Biroului Internațional al Muncii. Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea urmează a se pronunța, pe de o parte, asupra unor aspecte de ordin procedural ce se constituie în critici de neconstituționalitate extrinsecă, iar, pe de altă parte, asupra criticilor de neconstituționalitate intrinsecă a legii supusă controlului. Înainte de a proceda la analiza propriu-zisă a obiecției de neconstituționalitate, Curtea constată că sesizarea formulată îndeplinește condițiile prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din

DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232507_a_233836]
că sesizarea formulată îndeplinește condițiile prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție sub aspectul titularilor dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată, potrivit listelor anexate, de un număr de 110 deputați. I. Cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se constată următoarele: 1. Prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011, sau Decizia nr. 383 din 23 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al

DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232507_a_233836]
al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) și al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi în privința criticilor de neconstituționalitate extrinsecă și cu unanimitate de voturi în privința criticilor de neconstituționalitate intrinsecă formulate, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Constată că dispozițiile Legii dialogului social, în ansamblul său, precum și, în special, ale art. 3 alin. (1) și (2), art. 4, art. 41 alin

DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232507_a_233836]
Corola-website/Law/240962_a_242291

și art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) privind obligațiile statului în economie, art. 136 privind proprietatea și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că autorul acesteia aduce atât critici de neconstituționalitate extrinseci, cât și critici de neconstituționalitate intrinseci prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 . Având în vedere acest aspect, Curtea va analiza mai întâi criticile de neconstituționalitate extrinseci și, ulterior, pe cele intrinseci. I. Curtea constată că adoptarea Ordonanței

DECIZIE nr. 169 din 28 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t), art. 14 alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi d), alin. (2) şi (3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/240962_a_242291]
ridicată, Curtea constată că autorul acesteia aduce atât critici de neconstituționalitate extrinseci, cât și critici de neconstituționalitate intrinseci prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 . Având în vedere acest aspect, Curtea va analiza mai întâi criticile de neconstituționalitate extrinseci și, ulterior, pe cele intrinseci. I. Curtea constată că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 a intervenit într-un context mai larg în care au fost promovate mai multe acte normative care au avut drept scop limitarea

DECIZIE nr. 169 din 28 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t), art. 14 alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi d), alin. (2) şi (3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/240962_a_242291]
Corola-website/Law/241589_a_242918

lumina jurisprudenței sale recente, și anume Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituționalitatea prevederilor legale criticate. II. În ce privește criticile de natură extrinsecă, referitoare la neconstituționalitatea procedurii de adoptare și promulgare a Legii nr. 118/2010 , și anume la nerespectarea termenului prevăzut pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra unei legi anterior promulgării, Curtea Constituțională a mai analizat o situație similară

DECIZIE nr. 365 din 24 aprilie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, în ansamblul său, şi, în special, a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din aceasta, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241589_a_242918]
Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, reținând, de principiu, următoarele: "Încălcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstituționalitate a legii, lege care a fost adoptată de către Parlament, din punct de vedere extrinsec, cu respectarea tuturor exigențelor de ordin constituțional. Promulgarea este un act ulterior adoptării legii și exterior voinței emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituționalitate în legătură cu acesta nu afectează constituționalitatea extrinsecă a legii." Față de criticile de neconstituționalitate privind încălcarea art. 146

DECIZIE nr. 365 din 24 aprilie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, în ansamblul său, şi, în special, a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din aceasta, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241589_a_242918]
care a fost adoptată de către Parlament, din punct de vedere extrinsec, cu respectarea tuturor exigențelor de ordin constituțional. Promulgarea este un act ulterior adoptării legii și exterior voinței emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituționalitate în legătură cu acesta nu afectează constituționalitatea extrinsecă a legii." Față de criticile de neconstituționalitate privind încălcarea art. 146 lit. a) și a art. 147 alin. (2) din Constituție din perspectiva nerespectării termenului acordat pentru sesizarea Curții Constituționale asupra neconstituționalității unei legi înainte de promulgare, Curtea observă faptul că niciunul

DECIZIE nr. 365 din 24 aprilie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, în ansamblul său, şi, în special, a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din aceasta, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241589_a_242918]
Corola-website/Law/241884_a_243213

2010, precum și obligația angajatorului la reîncadrarea personalului didactic cu salariul nediminuat prin efectele Legii nr. 118/2010 și ale Legii nr. 285/2010 . În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile Legii nr. 118/2010 sunt neconstituționale sub aspect extrinsec, întrucât adoptarea acesteia s-a făcut cu încălcare prevederilor legale referitoare la promulgarea legilor, respectiv a dispozițiilor art. 147 alin. (2) din Constituție, coroborate cu acele ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 și cu cele ale art. 133

DECIZIE nr. 250 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi a prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241884_a_243213]
art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul de proprietate și art. 1 - Protecția proprietății din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: I. Cu privire la constituționalitatea extrinsecă a textelor criticate, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, reținând că Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri

DECIZIE nr. 250 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi a prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241884_a_243213]
care a fost adoptată de către Parlament, cu respectarea tuturor exigențelor de ordin constituțional referitoare la procedura de legiferare. Promulgarea este un act ulterior adoptării legii și exterior voinței emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituționalitate în legătură cu acesta nu afectează constituționalitatea extrinsecă a legii. De altfel, Curtea a arătat că indiferent de forma de exercitare a controlului de constituționalitate pe cale a priori sau a posteriori, acesta se va putea realiza, întotdeauna, numai prin respectarea strictă a Legii nr. 47/1992 , republicată, precum și

DECIZIE nr. 250 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi a prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241884_a_243213]