4,149 matches
-
en. pharmacodynamics); fascio- "fâșie, fascicul" (cf. lat. fascia, -ae s.f. "fașă, fâșie"): cf. med. fascie (cf. lat. fascia); feo- "brun, întunecat" (cf. gr.φαίος, -ά, -όν "închis, gri"): med. ro. feocromocitom (cf. fr. phéochromocytome; en. pheochromocytoma); fet(o)-/ feti- "embrion, făt" (cf. lat. foetus,-us s.m. "făt, copil"): med. ro. fetoscopie (cf. fr. foetoscopie s.f.; f(o)etoscopy); filo-, filie "trib, neam, specie, rasă" (cf. gr.φΰλον,-ου s.n. "rasă, trib, specie"): med. ro. filogeneză (cf. fr. phylogenèse; en. phylogeny); fistulo-
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lat. fascia, -ae s.f. "fașă, fâșie"): cf. med. fascie (cf. lat. fascia); feo- "brun, întunecat" (cf. gr.φαίος, -ά, -όν "închis, gri"): med. ro. feocromocitom (cf. fr. phéochromocytome; en. pheochromocytoma); fet(o)-/ feti- "embrion, făt" (cf. lat. foetus,-us s.m. "făt, copil"): med. ro. fetoscopie (cf. fr. foetoscopie s.f.; f(o)etoscopy); filo-, filie "trib, neam, specie, rasă" (cf. gr.φΰλον,-ου s.n. "rasă, trib, specie"): med. ro. filogeneză (cf. fr. phylogenèse; en. phylogeny); fistulo- "fistulă" (cf. lat. fistula, -ae s.f.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lume prunci frumoși și vânjoși, care să devină vajnicii ostași ai zilei de mâine. În acest scop, după cum explică profesorul Adolphe Pinard, inventatorul puericulturii, era necesar ca tinerele femei să aibă o sănătate înfloritoare și o constituție robustă, deoarece vigoarea fătului se formează încă din timpul vieții prenatale. Prin urmare, sub îndrumarea medicilor, igiena avansează cu pași repezi. Toaleta intimă este mai frecventă. Practicarea sportului începe să progreseze. În mediile înstărite, băieți și fete deopotrivă se apucă de tenis, gimnastică, echitație
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în alte zone ale lumii, de la Tibet și China, până la Bulgaria, Franța sau România. O bună parte dintre respondenți cunosc faptul că principala cale de transmitere este cea sexuală, dar și că transmiterea se poate face de la mamă la copil (făt). O altă caracteristică a percepțiilor colective africane se referă la femeie. Aceasta este considerată frecvent ca principal vector al SIDA, de aici și atitudinea cvasigeneralizată de culpabilizare a acesteia. Deși mulți sunt cei care cunosc mijloacele de prevenție, puțini sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
prezentă la 34,4%-25,6% dintre elevi și la 15,6% -2,8% dintre părinți și profesori. Dintre căile reale de transmitere a HIV, cea mai slabă cunoaștere o au utilizarea „instrumentarului medical nesterilizat” și „transmiterea de la mamă la făt”, atât la elevi, cât și la părinți și profesori; cea mai bună cunoaștere o au „contactul cu sânge infectat” și „contactul sexual neprotejat”. Este important de insistat de aceea în demersurile informative și educative ale diverșilor factori implicați, tocmai pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
informative și educative ale diverșilor factori implicați, tocmai pe elementele mai puțin cunoscute și stăpânite, dar cu un potențial ridicat de contaminare, cum este cazul utilizării unui instrumentar medical nesterilizat sau sterilizat superficial și chiar al transmiterii de la mamă la făt. Comportamentele care sfidează uneori inconștiența, ale unor femei purtătoare de virus dar care totuși își expun viitorul copil la infectare, trebuie de asemenea evitate sau reduse numeric prin vectori informativi, educativi eficienți. În acest caz particular, probabil că medicii sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
decât eficientă dacă vom compara ponderile cunoașterii corecte de la începutul studiului cu cele de la finalul său. Grafic 2. Creșterea gradului de cunoaștere corectă între cele două etape ale studiului (cunoaștere corectă: sânge infectat (1), contact sexual (4), de la mamă la făt (7) și instrumentar medical nesterilizat (9)) Elevi FIGURA Părinți FIGURA Profesori FIGURA Dacă în cele expuse mai înainte au fost comentate căile sigure de infectare cu HIV (risc maximum și gradul de cunoaștere a lor de către elevi, profesori, părinți), în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
care este expus riscului nu este și vinovat pentru aceasta și nu poate fi, cu alte cuvinte, acuzat de iresponsabilitate individuală (este cazul copiilor care sunt infectați, fie prin neglijența personalului medical, fie prin inconștiența părinților - transmiterea de la mamă la făt). Această din urmă anomalie este confirmată de statisticile naționale ale României, care relevă o pondere foarte mare a copiilor înregistrați cu HIV. Astfel, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății și Familiei, la 1 decembrie 2003, numărul bolnavilor de HIV/SIDA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
înțeles asta mult mai târziu, că dacă așa procedau minerii, la fel o fac și intelectualii, poeții, uneori, termină asemenea escapade și în prezența recitalurilor, cum o făcea un Tudor George, glăsuind la București nu în sat la mine: „O, fătul-meu, deșteaptă-te din morți Fii demn de „personajul”care-l porți! Fii demn de gestul tău, de stirpea ta! Fii demn de bărbăția-ți! Sus! În șa! La bot-de-cal, mai toarnă-i tejghetare! Bețivii mor ca arborii-n picioare
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
i) hotarul Între Drăgușeni și Între Giurgești și de cătră alte moșii; numai unde s-or Înpreuna Drăgușenii cu Frănciucii, moșie dum(i)sale vel logofăt să nu hotărâț(i) până va trimite și dum(nealu)i vel log(o)făt vec(h)ilul dum(i)sale cu scrisorile dum(nealu)i, și atunce veți hotărî și despre Frănciuci, Iar de cătră alte moșii să le Îndreptaț(i) hotarul pe unde au umblat din v(e)ac, și de s-ar
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
trei bouri În dreptul acelor vec(h)i, unde să lovescu În capite Tatumireștii cu Drăgușenii, și s-au găsit o piatră hotar În coastă supt Hulmu În dreptul moși(e)i Șc(h)eia (a) dum(i)sale Toader log(o)făt ot vist(erie), și de acole la vali piste Bahnaculozii Mărunțeli, și tot În drept piste drum și p(r)intre Rădiul mai la vale, s-au aflat iar hotar vec(h)i și tot În dreptu la vale piste
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
am găsit bour, și au triimes dum(nealu)i la Eș dinpreun(ă) cu vec(h)ilul dum(i)sale stol(nicul) Vasile, și n(e)-au venit carte G(os)pod și răvașul dum(i)sali vel log(o)făt să rămâi neales pără s-or tâlni scrisorile dum(i)sale și atunce s-au răspunde. (Ve)le(a)t 7253 iunie 20 Al dum(i)tale pre(a) plecaț(i) Vasili Carpu biv vor(nic) glodnii. Toma Perjul. Văzind
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
la elementele grosiere, materiale, considerate esențiale în existența noastră efemeră. Care ar fi aceste elemente... esențiale? Încă din primele clipe ale vieții extrauterine, nou-născutul își concentrează atenția asupra lumii exterioare. Folosind simțurile primare ale pipăitului, gustului, mirosului, auzului și văzului fătul își începe aventura cunoașterii mediului înconjurător. Relația lui cu universul divin (dacă recunoaștem în el copilul lui Dumnezeu) din care tocmai a venit, întreruptă brusc prin tăierea cordonului ombilical, poate mai există la niște nivele subtile, dar... sunt inaccesibile nouă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
care au încurajat năzuința elevelor. Lăudabilă este disciplinarea juvenilei predilecții pentru (mai dificilul) miraj al creației. Îndrumarea înspre latura critică speculativă nu e mai puțin importantă. Foarte în notă mărunțișurile distractive: jocuri, șarade, paradoxuri etc. (prof. univ. Leca Morariu,Revista Făt Frumos nr.1, anul XVII,1942) * „... această tânără revistă dă impresia sufletului primăvăratec, a cărei însușire primordială este frăgezimea”... (C. Stelian în „Evenimentul zilei”, 12 aprilie,1942) ...”Liceul ortodox de fete „Elena Doamna” aduce prin publicația trimestrială Elena Doamna o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Leca Morariu, Eminescu (Note pentru o monografie). Cap. VII Elev; Gh. Bogdan - Duică și Leca Morariu, Multe și mărunte... Apare în 2-3 fascicole pe an. Se desface la abonați, nu se face schimb cu nici o publicație periodică. (din Bibliografie la Făt Frumos nr. 1/1931) * Buletinul oficial al Camerei de Comerț și de Industrie, Cernăuți redacția și administrația - Piața Vasile Alecsandri nr.6, realizat de Institutul de Arte Grafice și Editură „Glasul Bucovinei” , strada Iancu Flondor nr.33 - apărea trimestrial, în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
etc. * Făt-Frumos Făt-Frumos, revistă de literatură și folclor, apare în 1926, când „departe de vertiginosul colcăit metropolitan”, directorul ei, Leca Morariu, „în idilicul Pavilion II al Spitalului” de la Suceava tresălta la apariția plăpândului nr.1 din primul an al noului Făt bucovinean...” (format 16x23 cm). După ce „redactorul Fătului se descongestiona la 1927 de Junimea literară, Fătul frumos intră în anul III (1928) de existență” devenea revista destinată literaturii, artei, științei, vieții sociale, deziderate atât de dorite în întreaga Bucovină și România
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
folclor, apare în 1926, când „departe de vertiginosul colcăit metropolitan”, directorul ei, Leca Morariu, „în idilicul Pavilion II al Spitalului” de la Suceava tresălta la apariția plăpândului nr.1 din primul an al noului Făt bucovinean...” (format 16x23 cm). După ce „redactorul Fătului se descongestiona la 1927 de Junimea literară, Fătul frumos intră în anul III (1928) de existență” devenea revista destinată literaturii, artei, științei, vieții sociale, deziderate atât de dorite în întreaga Bucovină și România. Deși o revistă de provincie avea strânse
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
colcăit metropolitan”, directorul ei, Leca Morariu, „în idilicul Pavilion II al Spitalului” de la Suceava tresălta la apariția plăpândului nr.1 din primul an al noului Făt bucovinean...” (format 16x23 cm). După ce „redactorul Fătului se descongestiona la 1927 de Junimea literară, Fătul frumos intră în anul III (1928) de existență” devenea revista destinată literaturii, artei, științei, vieții sociale, deziderate atât de dorite în întreaga Bucovină și România. Deși o revistă de provincie avea strânse în paginile ei condeie de pretutindeni: Leca Morariu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
său Mircea Eliade... * Iconar, reapare sub egida Institutului Internațional privat de studii și cercetări științifice privind Bucovina și Basarabia, Rădăuți, strada Grănicerului nr.1A, la 1 aprilie 1995, director Mihai Pânzaru - Bucovina. * Încercări literare Încercări literare este apreciată ca fiind „fătul unui entuziasm studențesc” din perioada 1/13 februarie 1892 - 1/13 ianuarie 1893, când la aproape un deceniu după apusul Aurorei române apare la Cernăuți această revistă literară lunară (format 23x31 cm). Coordonată de studentul Constantin Berariu din Societatea Junimea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
subtitlul: revistă de literatură,artă, știință, modificat în 1935, în „revistă de literatură, critică și artă. Din ianuarie 1935, funcția de secretar de redacție revine lui Traian Chelaru, Leca Morariu „descongestionându-se la 1927 de Junimea Literară, ”cum spune el în Făt Frumos la împlinirea a 10 ani ai acestuia. * „Spre o activitate mai intensă” este editorialul semnat în numărul 1/1935 de Ion I. Nistor, directorul Junimii Literare, care crede că în anii din urmă revista a apărut în volume compacte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai multe în loc.” Sau cum spunea Dragoș Vicol în a sa poezie „L-am întâlnit pe tata, pribeag....: Ce faci, tată bun, tată drag ca lumina? Îmi mut lângă Dumnezeu bătrânețea și Bucovina...” Revigorată, redacția spunea: „Revista Bucovinei este un făt al războiului. Născută sub bubuitul de tun în ianuarie 1942, ea își continua activitatea din refugiul de la Timișoara și cu nr.1-2 pe ianuarie și februarie 1945 „pentru că, spunea ea, sunt glasuri care ne îndeamnă cu stăruință să continuăm.” În
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
voastre, într-o adunare de scriitori știți voi că acum 60 de ani, nu mai mult, a fi fost scriitor de meserie era o rușine? În provinciile și satele voastre, tatăl era silit să roșească pînă în albul ochilor că fătul lui pribeag începea, la București, să scrie versuri, în loc să fie șef de cabinet, trimis cu buchete de trandafiri și bilete la ibovnicele profesionale ale domnului ministru. Statul socialist are grijă de voi, de văduvele și de urmașii voștri, de odihna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pușcărie lucrul acesta înceta să mai fie un mister; se desfășura sub ochii tuturor, sub privirea complice a zeci de bărbați. Robert Cahuleanu își punea pătura în cap, se băga sub movila de paturi, se ghemuia pe cimentul celulei ca fătul în pîntecele mamei, rămînea nemișcat acolo ceasuri întregi. Cînd ieșea de la șerpărie așa se numea locul de sub pat -, poemul era gata. Îl recita prietenilor, aceștia îl memorau, ca în scurtă vreme, datorită pritocelilor din celule, să facă înconjurul închisorii. Peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
poate la sfârșitul vieții, nu pot să jur că am, că „am avut dreptate”. E adevărat că am „supraviețuit” și, mai ales, am avut rarul privilegiu de a supraviețui „În brațe cu o carte” - mă gândesc la originalul basm românesc Făt Frumos cu o carte În brațe născut. Ha, ha, știindu-mă puțin „nebun”, până la urmă „societatea” m-a lăsat În plata mea, nu-i așa, să mă descurc cu principiile mele „rigide și nesărate”, luate „de prin cărți”, „prost digerate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
-l poată face să deschidă bârlogul. Faci un mare serviciu mata fotografiind pe Ioan Botezătorul din Dolhești . Am făcut și eu acest lucru cu icoanele ctitoricești din Baia, biserica lui Petru Rareș și le-am publicat, pare-mi-se În „Făt Frumos” al lui Leca Morariu. Aștept cu plăcere și nerăbdare vizita valorosului meu prieten Dimitriu, căruia Îi voi da și portretul cel mare al Agathei Bârsescu. Pe cel mic cu dedicație specială Îl voi fotografia și-l voi trimite Muzeului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]