5,941 matches
-
sufletele, celălalt fiind trecut prin cele lumești. Baletul se încheiase. Apoi se întorcea acasă și nimeni nu și-ar fi putut închipui singurătatea lui și nu ar fi criticat-o. Într-o zi, unul dintre directorii Uzinei veni să solicite favoarea de a fi primit la Castel. Protocol, schimb de cărți de vizită, plecăciuni, pălăria scoasă. Este primit. Directorul acesta era un belgian gras și surâzător, cu favoriți roșcați și ondulați, scund și îndesat, îmbrăcat ca un gentleman dintr-un roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
privește ceasul, un pic pieziș, dar îndeajuns de lent pentru a-i lăsa celuilalt destul timp ca să-l vadă. Directorul înțelege, tușește, pune ceașca pe masă, tușește din nou, ia ceașca, și până la urmă se avântă: are să-i ceară o favoare, dar nu știe dacă să îndrăznească, ezită, de fapt se teme să nu fie inoportun, poate chiar grosolan... Totuși, se aruncă în sfârșit în apă: Castelul e mare, foarte mare, și are dependințe, anume căsuța din parc, nelocuită, dar cochetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Trăise Într-un oraș mare și, din acest punct de vedere, avea un ușor avantaj. Dar Înțelegea poza lui - era doar una din zecile de convenții caracteristice unei asemenea situații. Amory Își dădea seama că se bucura acum de această favoare deosebită fiindcă fata fusese pregătită să atace: știa că ea Își alesese cea mai valoroasă pradă accesibilă și că va trebui să-și Îmbunătățească șansele dacă nu voia să piardă avantajul. Așa că au continuat cu infinită viclenie, care i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
foarte săracă, locuiește la Philadelphia? Nu cred că v-ați cunoscut, dar aș dori s-o vizitezi, de dragul meu. După mine, este o femeie admirabilă, cam de vârsta ta. Amory a oftat și s-a hotărât să meargă, ca o favoare pentru Monsignor. CLARA Era imemorială... Amory nu era destul de bun pentru Clara, Clara cea cu părul unduios, de aur, dar nici un bărbat nu era. Bunătatea ei era cu mult superioară moralei prozaice a femeilor ce caută soț, diferită de literatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
care marele maestru, directorul teatrului, juca un rolișor ca să fie alături de actorii lui. Îmi aduc aminte amănunte extrem de ciudate. Intrarea la teatru nu era o problemă, aveam legitimația de la Lecoq și asta îmi dădea dreptul să pot solicita bilete de favoare. Nu au făcut prea mare caz de chestia asta; chiar dacă era multă lume, m-au lăsat să intru. Am pătruns într-o sală fastuoasă, elegantă, era cald, era frumos. Teatrul era rotund, se și numea Theatre du Rond Point și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Am, la urma urmelor mai erau două ceasuri până la întâmplare. Mă uit cu alți ochi la oameni, pe haidamacul de mai înainte nici nu-l mai bag în seamă, vine cucoana după ceva vreme și-mi dă un bilet de favoare la hulubărie, cu indicația că Brook mă așteaptă după spectacol. N-am izbutit prea des să amețesc o femeie, dar de data asta mi-a mers la fix. Sala era fantastică. Zdruncina din temelii tot ceea ce știam eu despre teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
cu fața curată. — Acuzațiile de viol sună interesant, i-am zis. Ce s-a întâmplat? — Nu există dovezi. Victimele au fost fie speriate, fie cumpărate. Vedeți dumneavoastră, Streicher este un om foarte bogat. Pe lângă ceea ce câștigă în calitate de guvernator districtual, vânzând favoruri și slujbe, face o avere din ziarul ăla nenorocit al lui. Are un tiraj de jumătate de milion, ceea ce la 30 de pfenigi exemplarul se ridică la 150 000 de mărci pe săptămână. Korsch scoase un fluierat. — Și asta fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ceea ce la 30 de pfenigi exemplarul se ridică la 150 000 de mărci pe săptămână. Korsch scoase un fluierat. — Și asta fără a pune la socoteală ce obține din publicitate. O, da, Streicher poate cumpăra pentru sine o grămadă de favoruri. Ceva mai serios decât învinuirile de viol? — Vreți să spuneți dacă a omorât pe cineva? — Da. — Păi, nu punem la socoteală linșările câte unui evreu ici-colo. Lui Streicher îi place să organizeze când și când câte un pogrom frumușel. Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
din cap: — Era prea speriată ca să zică prea multe. Aveam cu mine doi polițai în uniformă și cred că ei au speriat-o. — Poți să o condamni? A crezut probabil că ai de gând să o arestezi pentru oferire de favoruri sexuale sau ceva. Totuși, trebuie să fie o fată deșteaptă dacă este la un Gymnasium. Poate că ar vorbi, dacă părinții ei ar fi cu ea și dacă n-ar fi de față prostovani ca tine. Tu ce crezi? — Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
a arborelui grecesc: singurul lucru care contează este valoarea; metoda cere și presupune muncă, efort, suferință, chin; e vorba așadar de a viza țeluri înalte: a înfăptui isprăvi nobile și mărețe, a-i cinsti pe zei pentru a le obține favorurile, a merita afecțiunea prietenilor prin fapte adecvate, a câștiga stima cetății prin acte de bravură, a trudi pentru a merita niște recompense, a deprinde arta războiului pentru a avea dreptul la libertate, a-ți căli trupul pentru ca el să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
apoi mai există și acea dedicație către Memmius, care ne permite, din nefericire, să descoperim că Aristotel are dreptate în tragica lui constatare despre prietenie... Căci Lucrețiu scrie aceste mii de versuri numai pentru Memmius, Caius Memmius Gemellus, copleșit de favorurile zeiței Venus, dacă e să-l credem pe filosof. Ilustru descendent al unei familii aristocratice, interpelat de vreo douăsprezece ori în text - de unsprezece ori, ca să fim exacți -, binecuvântat o dată cu epitetul „glorios” îca și Venus și Epicur!), personajul pare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
înnoda cu Asachi, Alecsandri, Bolintineanu și Conachi înseamnă a pacta cu accidentalul și particularul. Formele revelate ale poeziei stau mai departe, în suvenirea unei umanități clare: a Greciei, chenar ingenuu și rar, ocolind o mare. Intuiția acelui suflet e o favoare a zeilor. Excesul de umanism o întunecă. Voiajurile arheologice o amână. După așteptări, Barrés recunoscu în fine sufletul rătăcitor al Greciei deasupra insulei Delos, ștergîndu-se ca un oval de soare. Keats, neștiutor de greacă, avea preștiința Greciei. În acest Delos
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ceea ce arar se întâmplă cu poeții prezentului. Face excepție accidental, spre exemplu, doar atunci când ispita unei zile de iarnă îi dă ghes să treacă hotarul cutumei: “Ninge.../ Ne cuprinde/ feeria/ steluțelor zglobii/ care se zbenguie/ în jurul nostru/ făcându-ne o favoare/ uluitoare,/ fără nicio trucare./ Noi/ le aplaudăm/ în doi.” (“Ninge”); sau, pentru a formula un jurământ iubitei, etapizat cronologic: “La început - / o zi,/ o săptămână,/ o luna, apoi - / un an,/ acum - o veșnicie/ sunt gata,/ iubito,/ să te port/ ca
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
vrea, am vrea Prea Sfinte, Spuse ea îmbujorată, Ca să ne pețim bărbații, Într-un an, măcar odată! La această mare vorbă Lumea toat-a amuțit, Numai Sfântu-nvârtea cheia De la Porți și-a mustăcit: - Fie! a răspuns el, hâtrul, Vă fac o favoare vouă: Să pețiți, iaca, bărbații Doar în faur, douăș’nouă! Auzind această veste Fetele s-au bucurat Că de-acum deschisă-i calea De pețit și măritat. Și cu chiote plecară Știrea-n sat să o vestească, Fără ca să stea
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
decât frânate de precaritatea mijloacelor materiale, și-au ocupat cu autoritate locul binemeritat din loja de onoare a culturii universale. Așadar, o situație materială bună poate fi socotită cel mult ca o posibilitate în plus pentru împlinirea celor hărăzite de favoarea divină, nicidecum ca o condiție impusă destinului. *** Vorbeam mai sus de cele două linii de forță ale guvernanților români - incompetența și corupția, pe care sărăcia triumfătoare rulează nestânjenită înspre ruina totală a țării. Și în regimul bolșevic erau, har Domnului
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
profesor, apoi ... vei putea decide când te afli în preajma lui ... Dacă tu nu-l vrei, zău că m-ar bate gândul pe mine, numai că mie nu mi-ar da voie soțul meu dacă i-aș cere o astfel de favoare, mai ales că eu nu am nici o înclinație spre muzică. Cu tine e altceva. Ție nu-ți refuză nimic niciodată bărbatul tău, așa că nu ar da nimic de bănuit. Tentată zilnic, un gând a început să-i încolțească în minte
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
Moș Crăciun era impresionat. Multe dintre scrisorile venite de pe întreg Pământul, din toate colțurile lumii exprimau aceeași dorință. Chiar daca majoritatea oamenilor nu se cunoșteau între ei. Copii, persoane de vârste diferite vroiau să le îndeplinească aceeași doleanță. Asta era in favoarea lui, dacă nu i-ar fii cerut imposibilul. Privea pierdut focul din cămin și de ore întregi stătea nemișcat. Orologiul bătea de miezul nopții. Abia atunci Moșul se urni de lângă foc. Avea întâlnire cu Cel de Sus. Doar El putea
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
înregistrată” în mâna unora. În materie de împărțit ... dreptatea cerșită, funcțiile râvnite, pădurea rărită și apoi tăiată fără rânduială și pe „șnăpăneală” în beneficiul proprietarilor de drept sau de ocazie, pământul care prea ne înghesuie dar și (încă) ne suportă, favorurile tânjite ș.a. Cele din urmă, nu prea multe. Bune și-alea, ziceam, de cât deloc. După atâtea chingi și înfundare de rătăciți, sperioși și zgribuloși (sic!), (vorba poetului, ... frig/și ceață/iar s-arată soarele) iluziile solidarității „în bine” păreau
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
nou s-au înfruntat: ea ocupa, de o săptămână, camera pentru care avea el repartiție. Marin Preda a încercat să fie politicos, spunându-i că dacă preferă camera, el se poate duce în altă parte. Ea nu a acceptat, însă, favorurile și a început să-și adune lucrurile împrăștiate prin toată camera. Preda o privea fix, din cadrul ușii, stânjenindu-i mișcările, îndrăgostindu-se de ele. A doua zi, ieșind la plajă, Aurora a primit prima scrisoare de dragoste de la el: “Dar
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
cu „tocmeală”, fie cu „tratative”, însemnând acțiunea de a discuta un preț de negoț sau a trata căutând un numitor comun ori un compromis convenabil mai multor tabere, în vreme ce derogarea, însemnând excepția de la prevederile unui act normativ, se referă la favoarea suspendării unei obligații legislative, statutare, sau de cutumă. Dar, demonstram eu, oricât de diferite ar fi ele, supuse agresiunii unor manevre politice de proastă sau rău intenționată calitate, în realismul lucid al opiniei publice ajung să capete aceleași virtuți de
EXISTĂ UN SEMN DIVIN PENTRU CLASA POLITICĂ? (4) AGRESAREA ROMÂNILOR PRIN AGRESAREA SENSURILOR POLITICE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367802_a_369131]
-
doboară copaci, doar atât: - Bă, o rezolvi, că te sparg! Ieși!! Directorul ieși mergând de-a îndăratelea deoarece chestia cu spartul nu era vorbă în vânt fiindcă tocmai îl turnase, cu documente și fotografii, un nemernic, pentru niște foloase și favoruri mai speciale de la niște eleve bine pregătite pentru viață. Însă nici el nu ajunsese director de florile mărului ! - Cauciuc! Profesorul de gimnastică intră în biroul directorial săltând în pas gimnastic. Exercițiu nu glumă! Zâmbi cleios cu privirile fugind pe pereți
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
la lumină. Păstrat cu grijă din cine știe ce griji covârșitoare, libații, resentimente sau frustrări, neîmpliniri sau numai jumătăți de măsură, neexibate din pricini inexplicabile, poate metafizice și care așteaptă eventual să fie preschimbat în monedă de schimb pentru imagiinare și trecătoare favoruri, grade de confort sau comodități moral-profesionale și civice, cele din urmă gândite a fi adjudecate fariseic drept virtuți veritabile. Pentru a le folosi, cum biletele de indulgență din veacurile întunecate ale Inchiziției - întru izbăvirea cea mare și intrarea în grațiile
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366935_a_368264]
-
am tras și eu câteva șarje „cavalerești” și chiar câteva cadre cu „răspopitul” și regretatul Toma Caragiu, apoi m-am retras pentru că satisafacțiile erau ele mari, însă banii erau ăia care erau, doar cu puțină reputație nu-ți puteai permite favorurile și provocările vârstei în căutare de noi orizonturi! G. mă întreabă la telefon dacă am auzit de Leonardo. „Sigur, i-am răspuns, cine n-a auzit!? „Nu de da Vinci, creatorul renascentist italian, zice. „Altul nu știu, oh, ba da
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
Fisel bătu la ușa dirigintelui poștal, cu intenția să să se învoiască și să se ducă la un doctor. Își potrivi, desigur inutil, fularul și îi solicită șefului o învoire. - Du-te, du-te, se grăbi acesta să-i ofere favoarea. Ești într-adevăr palid și indispus. Auziți: „palid și indispus"! Nici un cuvânt despre barba de care fusese nedespărțit atâția ani... La policlinica, se așeză la rând, cât mai anonim posibil. Vreo doi îl salutară, vecina Malca și Ithak zarzavagiul de la
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
de oroare și zice cu voce pierdută Ancăi: - Continuă, nu mă asculta cum delirez! - Amicii dumitale... scuze, invitații dumitale sunt disperați și furioși că nu au putut duce la bun sfârșit mârșăviile lor și vă rog, făceți-mi o mică favoare și nu le spune-ți că eu v-am scos din mâna lor, lipsindu-i de distracție, ci că ați plecat singură, altfel ei se vor răzbuna pe mine și ai mei pentru că am dorit să vă salvăm crezând că
PETRECERE NEFASTĂ (3) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368497_a_369826]