3,956 matches
-
s-o văd și pe asta. Să trăiești Marandă și să fii sănătoasă! Maranda, plângând, strângea la piept puiul de om pe care Dochița i l-a așezat în brațe. Să ai grijă, Toadere, că Dumnezeu ți-a dat un fecior după dorința și așteptarea ta. Să-i mulțămești zi și noapte - l-a îndemnat Dochița. Așa voi face, să nu ai nici o îndoială. Din acea zi, Toaibă pleca la lucru, dar gândul îi rămânea acasă. Vinerea abia aștepta să ia
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-se mereu pe scaun. Nu-i venea în cap cum să înceapă scrisoarea. Voia să-i spună lui Trestie atâtea! Dar cum? „Dragă frate, Întâi vreau să-ți spun că suntem sănătoși cu toții. Chiar așa; cu toții. Adică eu, Maranda și feciorul nostru - că de vreo trei săptămâni s-o îndurat Dumnezeu și ne-o dat un fecior... I-am pus numele - și asta eu am vrut-o - Gruia! Mâine-poimâine l-oi auzi strigând tată și mamă. Suntem tare bucuroși, dragă frate
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
spună lui Trestie atâtea! Dar cum? „Dragă frate, Întâi vreau să-ți spun că suntem sănătoși cu toții. Chiar așa; cu toții. Adică eu, Maranda și feciorul nostru - că de vreo trei săptămâni s-o îndurat Dumnezeu și ne-o dat un fecior... I-am pus numele - și asta eu am vrut-o - Gruia! Mâine-poimâine l-oi auzi strigând tată și mamă. Suntem tare bucuroși, dragă frate! Eu lucrez la gară, unde am ajuns chiar șăf pe o echipă ce încarcă vagoane. Aș
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
gară, unde am ajuns chiar șăf pe o echipă ce încarcă vagoane. Aș dori să aflu și despre tine cum o duci și ce mai faci? Ce fac ai tăi? Sunt sănătoși? De când tot aștept să mă chemi la nunta feciorului a început să-mi albească capul și mustața... Da’ a veni ea și ziua ceea! Dragă frățioare, îți doresc sănătate ție și la ai tăi. Poate pui și tu mâna pe condei și îmi scrii măcar două vorbe, să știu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
aș împotrivi eu, care nu am prea multă școală? Nu-i nevoie de cine știe câtă carte ca să gândești cum trebuie. 166 Bine, Gruia, tată. Bine. Da’ mamei Maranda nu-i spunem noutatea? Și apoi Dochiței, care te iubește de parcă ai fi feciorul ei?! Cum să nu le spunem, tată? Numai să se întoarcă din țarină. Da, da. Mama Maranda s-o dus s-o ajute la tăiat niște păpușoi, că ea sărmana îi bătrână și neputincioasă. Mătușii Dochița am să-i spun
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și să te minunezi! Ia să aud și eu, Gruia, mamă. Lui Gruia îi plăcea felul lui taică-său de a trezi curiozitatea Marandei și de aceea a tăcut, să vadă până unde merge discuția. Da’ ce crezi tu că feciorul ista al tău se dă așa ușor la vorbă? Trebuie să-l rogi frumos și să aștepți apoi până îți iese părul prin căciulă. Și atunci încă dacă vrea îți spune, dacă nu, la Sfântu’ Așteaptă... Hă hă hă! Păi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Ai spus, dragul tatii, daaa’... 171 Apoi abia când am citit-o de jos în sus am văzut că ultimul nume de pe listă era Toaibă Gruia! Adică la numărul unu al tabelului celor reușiți eram înscris eu! Cum? Tu, Gruia, feciorul nostru de aici din satul ista ai reușit primul? Ei. Se mai întâmplă și minuni. Mai degrabă eu cred că n-au avut pe cine să pună la numărul unu și m-au pus pe mine... Le-a plăcut numele
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cușmele. Moș Carpen a deschis vorba: Să trăiești, Gruia, băiatul moșului, și bine ai venit înapoi în sat! Și nu oricum, ci ca doftor! Bine v-am găsit, oameni buni, și îți mulțumesc pentru urare, moș Carpen. Să vă trăiască feciorul, Toadere și Marandă, și să fie la fel ca voi - a încheiat vorba moșul... Mulțămim frumos pentru vorbele aiestea și grijă să nu duceți, fiindcă știm ce am crescut! - a răspuns Toaibă bombându-și pieptul ca în tinerețe... Gruia s-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
imaginea grădinii oamenilor primordiali, fiindcă La poarta grădinii / învârtind în aer o roată de foc / heruvimii perpetuează speranța, iar absența punctului, la final, este o posibilă promisiune a continuării și a mântuirii, când Într-o bună dimineață / Mă voi trezi fecior de-mpărat / Îmbrăcat în purpură și brocarte / Celesta caleașca va trage la scară / Să mă ducă sub streșini de cer / În străluminatul crepuscul. Străbătând spațiul biblic ori numai având reminiscențe biblice - biblica dumbravă, de pildă -, căutătorul trăiește, de fapt, întoarcerea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
asemenea cântec. Ajungând câte ceva și la urechile lui, regele a precizat, cu modestie Înu se știe cât de sinceră, nu se știe cât de falsăă: „Nu la mine se referă, ci la poporul meu”. Carol cel Mare a fost feciorul unui alt rege, Pepin cel Scurt, și al reginei Bertha. El s- a născut în anul 742. împreună cu fratele mai mic, Carloman, a primit de mic o educație care era la modă în acel timp: mai puțină știință de carte
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
reală. Pribegia tinerei familii a continuat. Ea s-a stabilit în orașul Sutri, într-o margine a așezării. Și, din nou, a intervenit legenda. Cică Roland a mers la școală la vârsta de patru ani. în paranteze fie spus, nici feciorii de regi, de împărați și de nobili nu pășeau pragul școlii la o asemenea vârstă. Numai că legenda rămâne legendă. Frumoasă. Tot legenda mai spune cum că Roland, care mai făcea unele treburi în pantalonași, era deștept foc Îceea ce
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
Tot legenda povestește că, până la urmă, Roland s-a înfățișat lui Carol cel Mare, însoțit fiind chiar de părinții lui. Scena descrisă în tradiția populară a fost cu adevărat teatrală. împăratul a încercat să-l lovească pe tatăl copilului, Milon Feciorul s-a băgat între cei doi și a parat lovitura. Ca prin minune, Carol și-a recăpătat calmul. S-a uitat lung, poate chiar cu admirație, la tânărul nepot. S-a uitat și la cumnat, dar cu o ură ceva
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
alt înaintaș al acestei celebre familii, cel din care aveau să se tragă celelalte vlăstare, a fost Enache Văcărescu, mare dregător în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. De altfel, acest Văcărescu a fost și el decapitat, la Constantinopol, împreună cu domnul și feciorii acestuia, tocmai pentru că ei își iubeau până la sacrificiu patria și poporul și nu voiau să renunțe la credința creștină în care se născuseră. Moștenind harul înaintașilor ei întru ale creației literare, Elena Văcărescu s-a afirmat repede în capitala Franței
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
un exemplu fericit, nu numai pentru faptul că, plecând de acasă, de la sat adică, a luat cu el și zestrea spirituală a acestuia. Așa cum o dovedește și în acest al doilea volum de versuri al său - „Rătăcind pe vechile cărări” - feciorul de țăran, devenit orășean de bună calitate, menține vie în atenția cititorilor săi imaginea, neidealizată, a baștinei, a spațiului în care s-a născut Veșnicia lui Lucian Blaga. Și o face la modul profund, aducerile-aminte reținând în prim-plan climatul
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
le spună: "Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din Scriptură, pe care le-ați auzit." 22. Și toți Îl vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har care ieșeau din gura Lui, și ziceau: Oare nu este acesta feciorul lui Iosif?" 23. Isus le-a zis: "Fără îndoială, Îmi veți spune zicala aceea: Doctore, vindecă-te pe tine însuți", și Îmi veți zice: "Fă și aici, în patria Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum." 24
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
telegarii ceia, să nu ieie vânt, că Iașul ista-i mare și Doamne ferește să nu faci vreo primejdie!” Cu zâmbetul pe buze, pasul a devenit deja mai ușor. Trec de Hanul Trei Sarmale, de unde parcă și aud întrebarea lui Costică, feciorul cel mare al Ecaterinei Luca - vestita hangiță - “Mamă, da’ care-i partea mea din toată moștenirea asta?” Răspunsul hangiței te lasă fără replică: “Măi băiete! Vezi tu drumul ista cât îi di lung șî cât îi di lat? Tăt îi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la baia de la Driano”, mă întrebam dacă nu-i un loc prin vreo mahala de a noastră. Dar când băcanul spune mai departe: “jos în Rumelia, în patria mea”, m-am liniștit. ― Irina, fata Frâncăi, cu soțul ei Strani, împreună cu feciorul ei Nastasie și cu nepotul ei Enachie nu par a fi din cei pe care îi dă bogăția afară din casă. Dar uite ce spun la 19 iunie 1664: “Scriem și mărturisim cu acest zapis al nostru, cum noi,... am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acele zapise precum că acel Vasile Sturza ar fi fost frate cu strămoșul nostru Matei Sturza și moșii ce au avut ea de pe părintele său Vasile Sturza aicea în țara Moldovei, le-au dat danie toate la Sfântul Mormânt, neavând feciori, care acele zapise mai nainte vreme nu s-au ivit până au trăit părinții, moșii noștri, ca să ne rămâie și nouă vreo lumină de înștiințare pentru părțile acei jupânese; iară acum, ivindu-se zapisele... și cerând... ca să dăm seamă la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
liniște are Mănăstirea din Țarină. ― Liniștea bietei mănăstiri a ținut cât apa în ciur. Doar după patru ani - adică la 1630 martie 20 - se trezește cu alți stăpâni pe cap. ― Cine îi face o asemenea bucurie, fiule? ― “Io Alexandru voievod, feciorul lui Radu (Mihnea) voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei” care spune că: “deoarece această mănăstire din Sozopole,... călcată de turci s-a pustiit cu totul” și că închină Mănăstirea din Țarină “cinstitei mănăstiri de la Chalke, lângă Constantinopol
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
au pus la cale sfințiile lor. “Adecă noi, egumenii de la sfintele m(ă)n(ă)stiri a Ierusalimului: Paisâie egumenul de la Galata, Melintie egumenul de la Barnovschi, Liontie egumenul de la Bârnova, făcut-am acesta zapis al nostru la mâna lui Gligorașco cizmariul feciorul lui Ilie cizmariul precum... i-am dat un loc de dughean(ă) lângă dugheana lui cari i-am dat mai înainte de-au făcut Cizmărie, cari loc iaste a svintii mănăstiri a Gălății, ca să-ș(i) facă dugheni cu cheltuiala
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Duh de pe actuala stradă Plopii fără soț. O noutate pe care abia acum o aflăm este faptul că acolo, în dealul Păunului, se aflau și varnițe (cuptoare unde se ardea piatra pentru var). ― Să vedem ce spune Grigore Ioan Calimah, feciorul lui Theodor Calimah, la 10 decembrie 1761. ― Apoi el confirmă cele hotărâte de tatăl său și adaugă: “Pentru dooăzeci liud(e) (oameni) strein(i) făr(ă) de bir în visterie ce ș-ar găsi pentru poslușaniia sfintii mănăstiri,... să aibă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de necunoscutele puteri invocate de “patrierșia” sa. ― Din câte îmi dau seama, părinte, “patrierșia” sa Hrisant nu lasă să-i scape nimic. Nu mai departe, la 18 martie 1714, confirmă un schimb făcut între mănăstirea Cetățuia cu Toader și Ștefan, feciorii lui Ion. Aceștia au făcut jalbă, arătând că au o parte din moșie împreună cu mănăstirea Cetățuia, la satul Drăgoiești. Conform mărturiei hotarnicilor, li s-a ales locul, dar... “Toader și Ștefan s-au rugat patrierșiei noastre că au în toți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
locul pe care a făcut casa era “pustiu de câtăva vreme, nefăcându nice un folos sfintei mănăstiri”, trebuie să dea “câte un bezmen de ceară pre tot anul la sfânta mănăstire”. Și asta cât va trăi el, “fămeia lui” și feciorii. După aceea, “să rămâie iară la m(ă)n(ă)stire locul și casăle”. ― Cred că ai băgat de seamă, fiule, că patriarhul, vrând să arate că este larg la inimă, îngăduie ca la nevoie Anton Arapul cât va trăi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Mariia fata Parascăi, care loc este aici în Ieși pre Ulița Rusască, unde se numește Chervăsărie lui Macarie”... Drept urmare, patrierșia sa blestemă pe oricine îi iese în cale din neamul bietei femei. Întâi pe Mariia și bărbatul său cu toți feciorii lor, apoi pe mahalagiii “care ni i-au arătat egumenul,... așijderea și asupra altor mahalagii”... Uite că egumenul este de folos “patrierșiei sale” totuși. Așa se face că bieții oameni nu știau nici cu spatele că blestemul cade asupra lor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nepriceput și leneș? Ce fată are să se lege la cap cu o astfel de podoabă? După ce s-a tot gândit gospodarul ce și cum să facă, după ce s-a sfătuit și cu gospodina, într-una din zile i- a zis feciorului: - Măi băiete, dragul tatii, pregătește tot ce trebuie, că mâine, în zori, ai să te duci la pădure, să aduci un car cu lemne. Că, uite, e toamnă, și ca mâine are să vină iarna. Iar soba, săraca, nu știe să
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]