3,967 matches
-
Căința, de-ar mai fi în acest timp, nu-și mai are măcar o minimă valoare... să spui că te poate liniști - nici vorbă! Concret? Nu am știut că acest plagiator, incoruptibil de coruptibil ce poate fi (după cum râde singur, felicitându-se că 'ha-ha, ''sunt acuzat de plagiat, pentru că am pus bibliografia la sfârșit...), și-a strâns pe langă scaunul din care ’guvernează’ mulți alții că el, în mod special rudele ce și le-a pus în posturi cheie pentru a
ŞI MULTE ALTE LIPSURI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369112_a_370441]
-
care le-am menționat mai sus, la doamna Doina Drăguț. Consider că prin această revenire la materialul intitulat VIRTUTEA LITERARĂ, am reușit să vă informez corect și complet cu privire la principalul subiect luat în discuție. Pe de altă parte, doresc să felicit, cu toată sinceritatea și solidaritatea, pe cei trei nominalizați de LSR, cu ocazia primirii acestei înalte distincții! Cititorilor mei dragi, le prezint scuze pentru informarea fracționată, în etape, cu privire la același eveniment! Îmi fac „mea culpa” pentru că nu m-am informat
VIRTUTEA LITERARĂ LA CRAIOVA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369254_a_370583]
-
pentru că nu m-am informat operativ, din mai multe surse, pe care să le verific la timp, prin comparație, pentru a stabili veridicitatea datelor obținute! Aș putea justifica prin conținutul oarecum confuz din adresa înaintată domnului Negulescu... „Cu acest prilej felicităm colectivul de redacție al revistei în frunte cu...”, conținut din care nu se putea înțelege că urmează și acordarea distincției la care facem vorbire... Dar, să lăsăm Cezarului ce este al Cezarului! La revedere și pe curând, dragi prieteni! Îmi
VIRTUTEA LITERARĂ LA CRAIOVA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369254_a_370583]
-
Buzău Lucrările, copleșitoare ca număr și frumusețe, au demonstrat că tânăra generație îl iubește și îl slăvește pe Dumnezeu,făcându-l părtaș vieții lor. „ Noi suntem Biserica atunci când împreună ne rugăm și ne împărtășim de la un singur Potir” patriarhul Kiril. Felicităm elevii și cadrele didactice implicate în acest concurs dar și echipa de dascăli organizatori!( consilier educativ, înv. Gabriela Munteanu) Referință Bibliografică: CONCURS INTERJUDEȚEAN DUMNEZEU, BISERICA ȘI EU EDIȚIA I, HILIȘEU-HORIA, BOTOȘANI 2016 / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CONCURS INTERJUDEȚEAN DUMNEZEU, BISERICA ȘI EU EDIȚIA I, HILIȘEU-HORIA, BOTOȘANI 2016 de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374140_a_375469]
-
Miresii, a debutat cu alocuțiunea directorului Școlii Gimnaziale din localitate, prof. Mirela Brezuică, care a urat succes atât elevilor, cât și cadrelor didactice prin intermediul cărora are loc procesul educațional. A citit pe fețele micilor școlari setea de cunoaștere, i-a felicitat pentru asta și a intonat, alături de toți cei prezenți, câteva strofe din imnul țării noastre. De asemenea, sursa citată, a subliniat părinților prezenți la festivitate, cât este de important menținerea parteneriatului ce există între ei și școală, deoarece vizează un
CLINCHET NOU DE CLOPOŢEL ÎN ŞCOLILE DIN TOATĂ ŢARA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362172_a_363501]
-
doina „Drumu-i lung, pe el ma duc” și o melodie superbă din zona Siriului - „Cărăruie, cărăruie”. După cum vedeți, tânărul Iulian Ștefan Pavel este și un talentat poet, despre care veți mai auzi în viitor, moment prielnic pentru mine a-l felicita și să-i urez succes atât ca solist de muzică populară, cât și în domeniul scrisului, poezii cât mai frumoase.A consemnat Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu, membru în juriul Festivalului Tinereții - Mangalia 2014 juriului PANSELUȚA DIN GRĂDINĂ Dealuri multe, -mpădurite, pline
TEFAN PAVEL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362219_a_363548]
-
RODICA ELENĂ LUPU, VICTORIA MILESCU, CONSTANTIN MIRONESCU, ISABELA BIANCA NEAGU, LĂURĂ NICULESCU, CRISTINA OPREA, ELISABETA PREDA, MUGUREL PUȘCAȘ, GEORGE ROCĂ, FILOTEEA BARBU STOIAN, ELENĂ TOMA, GEORGE TUDOR, FLORIN ANGHEL VEDEANU, în antologia de poezie ANAMAROL - “Simbioze lirice”, volumul 17. Îi felicit pe toți acești poeți, - chiar dacă unii sunt membrii ai Uniunii Scriitorilor din România, poeți consacrați iar alții debutanți - cărora le doresc succes urcând pe drumul strălucitor al creațiilor. Editor, Rodica Elenă LUPU Membră a Uniunii Scriitorilor din România http://cugetdeciexis
ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL, VOLUMUL 17 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378645_a_379974]
-
doina „ Drumu-i lung, pe el ma duc” și o melodie superbă din zona Siriului - „Cărăruie, cărăruie”. După cum vedeți, tânărul Iulian Ștefan Pavel este și un talentat poet, despre care veți mai auzi în viitor, moment prielnic pentru mine a-l felicita și să-i urez succes atât ca solist de muzică populară, cât și în domeniul scrisului, poezii cât mai frumoase. Referință Bibliografică: DESPRE MAMA, (Autor, elevul IULIAN ȘTEFAN PAVEL) / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1348, Anul
DESPRE MAMA, (AUTOR, ELEVUL IULIAN ŞTEFAN PAVEL) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377740_a_379069]
-
de izbeliște cu opera lor literară de o viață ? Câte foloase ar trage societatea noastră din relatările jurnaliștilor despre poticnelile sau izbânzile mersului ei ! Ștergem istoria sinuoasă a interminabilei tranziții post-decembriste fără să reținem din ea nimic util pentru viitorime? Felicităm conducerea UZPR pentru consecvența cu care a pregătit prima bătălie într-o cameră a parlamentului, parlament a cărui încredere aluneca periculos pe toboganul sondajelor de opinie a populației. Felicităm îndârjirea senatorului Haralambie Voichițoiu, devenită subit o dovadă irefutabilă că nu
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
tranziții post-decembriste fără să reținem din ea nimic util pentru viitorime? Felicităm conducerea UZPR pentru consecvența cu care a pregătit prima bătălie într-o cameră a parlamentului, parlament a cărui încredere aluneca periculos pe toboganul sondajelor de opinie a populației. Felicităm îndârjirea senatorului Haralambie Voichițoiu, devenită subit o dovadă irefutabilă că nu „toți parlamentarii sunt la fel”, că există și inițiative parlamentare care elimină neajunsurile și omisiunile sistemului legislativ ce șerpuiește de ani buni între interesele proprii sau de grup și
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
scumpe Dv. Aceleași doriri de bine tuturor prietenilor și cunoscuților comuni, în primul rând, familiei G. Ivănescu, pe care am pierdut-o din vedere în ultima vreme. Am primit prețioasa Dv. contribuție la cunoașterea lui Esop în cultura româna. Vă felicit din inimă și... la mai mare. Am rămas foarte plăcut surprins de prezentarea pe care ați făcut-o cărților mele și traducerii in limba italiană a poetului P. Cerna la Societatea de studii clasice din Iași. Vă mulțumesc călduros". În
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a hirotonisi un mitropolit ortodox se întrevăd în scrisorile lui Clement VI. La 17 octombrie 1345, papa îi transmite lui Ludovic de Anjou că valahii români trec la catolicism... Istoriografia română, fără a se bucura de efectele propagandei catolice, se felicită pentru atestarea de către papalitate a romanității românilor. În acest sens, Iorga afirmă cu forță că "în întregul stat valah nu există nici o îndoială că ortodoxia tradițională, legea românească nu ar întîlni nici o concurența". În Moldova, Lațcu, succesorul lui Bogdan, îmbrățișase
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
maghiare ca Debrețin cum primarul și preotul au venit să-i mulțumească comandantului armatei române pentru că asigură ordinea în țară. Regele României, care a inspectat recent această regiune, a primit peste tot mulțumiri din partea tuturor claselor sociale, care i-au felicitat pe români că i-au păzit de anarhie. Ungariei nu i s-a dat suficient impresia că a fost învinsă. Dacă ar fi fost așa, am fi fost astăzi în relații de pace cu ea". O întreagă frustrare a unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tema afilierii la străinătate este omniprezentă ca și cum, din toate părțile, țării i-ar lipsi hotărîrea. Carol II, care face să tremure cancelariile occidentale, pretinde să-și însușească această decizie. Biserica ortodoxă se alătură inițiativelor regelui. Dedicată cruciadei anticomuniste, Biserica se felicită în 1936 pentru inițiativa ierarhiei din Ardeal care, întrunită la Sibiu, a hotărît trimiterea unei scrisori pastorale pentru a pune poporul în gardă împotriva relelor bolșevismului din România. La sfîrșitul lui decembrie 1937, Carol trebuie să aleagă. Rezultatele scrutinului din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe Grigore Gafencu la Afaceri Externe, acesta fiind fidel alianței cu democrațiile occidentale. Însă în 1939, el subscrie la un acord economic cu Reich-ul. Acest acord este rezultatul negocierilor care s-au intensificat începînd din decembrie 1937, în timp ce Berlinul se felicita să vadă că noile condiții politice facilitează contactele. Acordul recunoaște dominația Germaniei în economia românească, prevede un plan de dezvoltare a agriculturii, a pădurilor, a minelor și a comunicațiilor cu asistența Germaniei, cooperarea bancară și industrială. Guvernul român se angajează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
soției, concedierea șefului Statului-Major, generalul lacobici în favoarea generalului Șteflea. Antonescu nu face nici o mișcare: el vrea o angajare totală de partea Germaniei și rămîne convins că problema Transilvaniei va fi rezolvată de Hitler în favoarea românilor. Extrema dreaptă și Crainic se felicită pentru faptul că România și-a redresat imaginea în fața germanilor. Crainic merge chiar în Reich în primăvara lui 1942: "Deosebitele fapte ale soldaților noștri au atins sufletul german notează Crainic bucuros. Cînd am fost în Germania în primăvara lui 1942
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mental și decorul arhitectural sînt în plină mutație: lecția realismului socialist nutrește romanele anilor '50, cadrul urban se transformă. Colosalul stalinist se impune și la București, inseparabil de prioritatea acordată industrializării și spiritului stahanovist. Ideea depășirii este centrală: comuniștii se felicită, în 1961, pentru că producția industrială, numai a Bucureștiului, este cu 20% mai mare decît totalul producției industriale românești din anul 1938. Creșterea populației capitalei este de 18.555 locuitori pe an în medie, între anii 1956-1963. Aspectul social promovarea bunăstării
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noiembrie, o importantă delegație română condusă de Gheorghiu-Dej merge la Budapesta. Bodnăraș face parte din această delegație. Dej traversează orașul împreună cu doi tovarăși, Walter Roman și Mihai Beniuc. Românii primesc propunerea de a reorganiza forțele de securitate ungare. Dej este felicitat de Hrușciov: este un adevărat bolșevic. Nagy și fidelii săi găsesc un pseudorefugiu la Ambasada Iugoslaviei din Budapesta, apoi sînt primiți ca "musafiri" de către români fiind instalați la Snagov. Un vizitator insistent al lor se dovedește Walter Roman. Ce se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
instrumentul natural, chiar dacă dificil pentru că selecționează, al promovării. Tatăl, fiu de țăran, s-a dedicat combinatului, fiul său se consacră studiilor și bariera este depășită. Acei frumoși ani '60 au existat deci și nu au fost un mit. Puterea se felicită: investițiile sînt absolut reale la toate nivelurile educației. Formația tehnică în sectorul metalurgiei și construcțiilor mecanice este în mod special privilegiată: mai mult de 40% dintre studenți studiază în aceste domenii în 1950-1951 și proporția se menține la circa 30
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unde este invitat pentru un an în calitate de conferențiar. Generalul Vlad Iulian, șeful Securității, a crezut oare că va putea discredita astfel pe acest periculos opozant împingîndu-1 să plece și deschizîndu-i perspectiva unui exil aurit? La acea dată, regimul se putea felicita că s-a debarasat de Botez, care a rămas în Statele Unite. După Brucan, proiectul scrisorii este primit cu entuziasm: "La Washington, am găsit Departamentul de Stat entuziasmat de textul scrisorii și extrem de favorabil surprins de numele semnatarilor". Thomas Simmons, asistent
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ordine pur mecanice de lucruri, unde nici inteligență, nici merit, nici caracter nu mai valorează nimic și unde oarba întîmplare domnește, distribuind... cununi? Nu cununi; bani peșin, reversibili, pentru arta de-a calomnia și de a amăgi. {EminescuOpXI 109} Ne felicităm pentru epoca nouă în care intră România independentă și... vivat sequens! Mai sânt martiri lucrativi de recompensat. Ba, la dreptul vorbind, nu trebuie să-i fim încă mulțumitori d-lui C. A. Rosetti? Nu este Camera a sa, nu este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împrejurările, "Romînul" ne va da voie să facem și să mănținem deosebirea între țara lui Ștefan și a lui Mircea, din a cărei sâmbure născător a răsărit un codru de lauri, și între țara ofiliților și parfumaților caraghioși cari se felicită prin Paris cu comunarzii și-și petrec zilele dormind și nopțile prin Bal-Mabille. Nu e deosebire de țară și țară, ci de generație și generație; și, daca n-am avea speranță că poporul românesc își va veni în fire și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
între roșii noștri și cei din alte țări. La ai noștri li-e rușine să se mărturisească roșii - din cauze reversibile poate - pe când cei apuseni se fălesc cu principiile lor. Și-ntr-adevăr, când tânăra generație de "revoluționari români din Paris" au felicitat pe comunardul Henri Rochefort cu duioase vorbe de prieteșug ni s-a dat a înțelege că părintele, talpa, nu e răspunzător de aberațiunile sculelor de feciori. Nepermițîndu-ni-se a conchide de la așchie la trunchi, de la poamă la pom, de la turc la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o persoană de încredere și a partidului și a Coroanei; știm asemenea că abisurile dintre nație și tron se astupă adeseori c-un portofoliu ministerial; dar d. baron îndeosebi formează totuși un caz caracteristic de convertire politică și, daca ne felicităm că principiile solide izbutesc a face atât de iluștri prozeliți, ne e totuși permis a ne mira de-o transformare substanțială a cărei rațiune suficientă nu ne e îngăduit de-a o ști încă. Noi nu bănuim această schimbare de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a face atât de iluștri prozeliți, ne e totuși permis a ne mira de-o transformare substanțială a cărei rațiune suficientă nu ne e îngăduit de-a o ști încă. Noi nu bănuim această schimbare de opinii. Din contra, ne felicităm că încet încet spiritele mai mult ori mai puțin rebele încep a recunoaște că statele, departe de a fi un contract sinalagmatic, bazat pe stipulațiuni convenționale și capriții momentane, sânt din contra producte ale naturii, susceptibile de un tratament normal
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]