12,837 matches
-
Mircea Badea a reacționat la un articol apărut în ziarul Click, în care se spune că omul de televiziune i-a luat iubitei sale o geantă în valoare de 4000 de lei. Moderatorul nu s-a ferit de cuvinte, postând pe blogul personal: ”Click, jură-te pe mă-ta. Pe câcații ăștia mitomani îi mai cumpăra cineva?” Dacă unele vedete și-au lustruit ghetuțele de cu seară pentru a primi cadouri de la Moș Niculae, altele și-au
Mircea Badea reacționează la un articol apărut în Click: Jură-te pe mă-ta! () [Corola-journal/Journalistic/67930_a_69255]
-
100.000 cazuri de cancer (34%) sunt în relație cauză efect cu tabagismul, alimentația săracă în fructe și legume, consumul de alcool și excesului de greutate. Experții spun că dacă vom renunța la stilul nesănătos de viață, nu vom fi feriți în mod necesar de cancer, dar șansele de a nu avea această boală cresc semnificativ.
Stilul de viaţă nesănătos duce la apariţia cancerului () [Corola-journal/Journalistic/67952_a_69277]
-
criptică a realului produce enigmatice conexiuni, cu un prezumat cifru angelic: "mereu cineva / schimbă sensul lucrurilor în grădina / lui Dumnezeu // te apleci să culegi o tulpină / și ea se preface în piatră / în palmele tale / trudești să o duci în locul ferit / unde îngerii ar putea să-i dezlege / misterul/ un alfabet ce se îmbină / doar în adîncuri / o risipă de texte / peisajul luminat rece / e de o candelă // și tu cu inima la vedere / te apropii" (Peisaj). Dar pietatea nu e
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
dezangajări, ale unei dizarmonii tot mai apăsătoare. Are loc așadar un aggiornamento al formulei poetice ce a constituit punctul de pornire. De la ezitare, tergiversare, impulsuri subiectiv-obiective, răsfrîngeri ale unor structuri absconse ce "vibrează în fundaluri" ("un singur gest te-ar feri / de somnolentele spații/ dar pînă să-l faci / se lasă noaptea de-a binelea"), se petrece tranziția spre un disconfort mai consistent, spre acidele experiențe ale spaimei: "mă îmbăt cu miresmele fricii" (Carte deschisă). Sau: "cu lănci smulse din labirint
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
oameni la Revoluție, printre altele, și pentru ca noi să avem dreptul de a merge la vot. Faptul că cineva este trimis în instanță pentru că a cerut oamenilor să meargă la vot este, de fapt, un proces al democrației. Dacă, Doamne Ferește!, eu sunt condamnat, cel care conduce campania electorală ar trebuie să fie condamnat". Traian Băsescu și "lovitura de stat "de la referendum Liviu Dragnea a spus că ceea ce a făcut Traian Băsescu la referendum a fost un lucru teribil. "Cel care
Liviu Dragnea și dosarul referendumului: Traian Băsescu insistă pe ideea de lovitură de stat pentru a-și spăla rușinea obrazului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78943_a_80268]
-
stomacul, ficatul, rinichii și inima - ele sînt victimele chimioterapiei"; "magneziul [...] provoacă o diaree (ușoară)"; "trebuie să ai grijă cu somnul... Ar trebui să-ți faci obiceiul să dormi puțin peste zi... Creierul trebuie menajat; și încă o dată-ți spun, trebuie ferit de soare". Pentru depresia lui Relu, îi trimite antidepresive obținute printr-un "prieten doctor", îl încurajează să-i ceară orice, pentru că el are acum și bani, și "doctori prieteni", dar îl avertizează asupra varietății antidepresivelor și asupra efectelor lor secundare
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
pompos! - își dă avizul și girează, cu alte cuvinte, o metodă de cretinizare și de îndobitocire în masă a copiilor noștri. Mi se părea că băiatul meu, care trăiește în secolul douăzeci și unu, într-o țară liberă din Europa, va fi ferit de șabloane de mentalitate, de șabloane lingvistice, de formule stupide și goale, de limbajul de lemn, de îndoctrinările cumplite la care am fost supuși noi. Destui am avut noroc de învățători și profesori formidabili care ne-au salvat, numai ei
Cui i-e frică de manuale? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7903_a_9228]
-
Din cărți culegi multă înțelepciune și, la dreptul vorbind, nu ești numai așa, o vacă de muls pentru fiecare". Mamaie (re)confirmă ceea ce bunicul scriitorului, David Creangă din Pipirig, știa: cartea îți aduce mîngîiere și înțelepciune, te deșteaptă și te ferește de nebunie; lipsa de carte, năcăfale multe. Vorbele din tren și cele din cartea lui Ion Creangă sînt, într-o altă ordine, cel mai bun comentariu la concluziile unui studiu mereu actual al Institutului Național de Științe ale Educației, intitulat
Raport despre starea cărții by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7420_a_8745]
-
coadă. Amănuntul acesta nu trebuie să ne descurajeze, întrucît profilul autorului ne face să închidem ochii asupra defectelor de structură ale cărții. Căci Bourdieu are o calitate pentru care merită tot respectul, și asta în pofida epidemiei marxiste de care, neputîndu-se feri, s-a molipsit ca de o rîie subînțeleasă a epocii: calitatea de a se fi rupt de conformismul academic francez, întorcîndu-i spatele și înconjurîndu-se cu pelicula izolatoare a unei viziuni sociologice. Spirit incomod, alergic la mode și pe deasupra imun la
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
știu dacă pot veni, nu știu dacă mă lasă Gabi. M.S: Băi, veniți toți, că nu-i de glumit. Nu lăsați totul pe Bela. Gică, eu zic că e bine să-și depună dosarele încă unul sau doi pentru că, ferească Dumnezeu, nu se știe ce se întâmplă cu procesul vostru. G.P.: Ce să se întâmple, bre? Procurorul îmi cere pedeapsă cu suspendare. Gata, s-a terminat, vedeți doar ca statutul FRF să fie în regulă cu suspendarea asta! M.S.: Am
Dragomir a publicat stenograme bombă despre Sandu și Popescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74326_a_75651]
-
întrebat Ťpe ce bazăť puteau să pună rușii laba pe noi, a început marea hărțuială. Căreia avea să-i urmeze marea vînătoare de Ťrepatriabiliť". Numai omenia șefului de post din comuna de pe Valea Sebeșului unde se refugiase familia memorialistului o ferește să ia drumul întoarcerii; căci aceasta i-ar fi fost soarta dacă omul providențial "nu ne-ar fi trimis vorbă să dispărem din sat, ca să poată raporta că ne-a pierdut urma". Dar spaima că ar putea fi chemați la
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
însă mult în trecut, acolo unde domnea întunericul și unde orice supoziție era la fel de verosimilă ca alta. Nu e greu de ghicit pentru ce a ales Odobescu istoria artei și arheologia: l-a atras cîmpul larg oferit improvizației. S-a ferit însă ca de foc să devină istoric ori lingvist, precum Hasdeu, adică specialist în discipline perfect constituite și pentru care ar fi fost nevoie de ani de studiu asiduu. Or, Odobescu nu avea nici timp, nici dispoziție pentru așa ceva. Tot
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
l ochise dom Caludi. Ca să nu-și piardă slujbele la primărie, tătărașii s-au dus să-l aștepte noaptea cu lațurile lîngă casa Chelului și acolo l-au prins, în timp ce suspina după Neli. Leuțu nici măcar n-a încercat să se ferească de juvățurile lor, de parcă îi așteptase. De-abia după ce s-a simțit prins în laț, a început să mîrîie a rău, apoi să latre cu spume la gură. În loc să se liniștească atunci cînd hingheruții l-au mai slăbit din gîtuitură
Leuțu lui Neli by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7443_a_8768]
-
mecanismelor psihologiei oamenilor și comunităților pe care aceștia le constituie oricînd în istorie și oriunde în societățile totalitare, trecute și viitoare; cei din politică sînt la fel ("de ce este în sufletul lor e mai bine să te temi, să te ferești", spune un personaj care a avut de-a face cu Instituția), șefii de peste tot se regăsesc în aceleași amănunte semnificative (preferă, de exemplu, camere fără ferestre sau cu ferestre acoperite de draperii groase și nu becul de plafon, ci lampa
Strînsoarea de oțel a fricii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7451_a_8776]
-
Cine vrea fapte mari, să se adune. Abia-n constrângere-l vezi pe maestru Și libertatea doar prin legi ni-e dată. Nemesis Când molimi bântuie mulțimi, e bine Prevăzător să fugi din calea lor. Și eu adesea m-am ferit, șovăitor, Iar influențe nu s-au prins de mine. Deși Amor belșug mi-a fost să-ncline, n-am vrut să mă ocup de el adeseori. La fel, cu lăcrămații n-am dat zor Chiar prinse-n patru versuri sau
Johann Wolfgang Goethe - Arte poetice by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7463_a_8788]
-
și el, mii desfată Și sunt mii care-l mustră. Deci trăiește, scrie-nainte! 46. Meserie voioasă e scrisul, dar cam scumpă îmi pare; Pe măsură ce cartea tot crește, țechinii tot scad. 54. Vremuri nebune-am trăit și nu m-am ferit niciodată Să mă port nebunește, tocmai cum vremea cerea. 92. "Cum trăiești?" "Doar trăiesc! Și de-ar fi anii sute Într-o viață de om, pe mâine ca azi mi-aș dori". Din Xenii (Goethe și Schiller 2)) l Haideți
Johann Wolfgang Goethe - Arte poetice by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7463_a_8788]
-
ce cade din sacul / tras peste napul copoiului hămesit, // bravo, frate, ai hăpăit / blidul cu linte, / zeama cromatică" (Zeama cromatică). Bardul face figura unui Stan Pățitul care s-a decis a călca pe tărîmul imaginarului. De obîrșie rurală, Ion Davideanu se ferește însă a evoca memoria satului într-un ton jălalnic, leneș elegiac, ci o pune la contribuție în duhul poeticii d-sale de replieri, de circumspecții, de neîncredere generalizată, atît în privința viitorului, cît și a trecutului. Iluziile sunt sugrumate în contul
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
sau salcia. Aceste tradiții nu au nimic în comun cu spiritul creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele. De asemenea, exista și obiceiul ca părinții îi lovească pe copii cu nuielușa de salcie când veneau de la biserică, pentru a crește sănătoși și înțelepți
Ce reprezintă salcia, unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79585_a_80910]
-
Afecțiunea părinților, factorul critic în dezvoltarea copiilor Conducătorul cercetării, dr. Miguelina German, spune că ”teoria afecțiunii” presupune că această căldură, dar și dragostea părintească reprezintă factorii critici în producerea fericirii și siguranței copiilor. Convingerea că părinții lor îi iubesc îi ferește pe copii de respingeri, chiar dacă sunt pedepsiți fizic, mai spune ea, și disciplina mai aspră nu conduce automat la un comportament antisocial. Asociațiile de părinți răspund însă că lovitul subminează relația de încredere reciprocă dintre un copil și tutorele acestuia
Părinții își pot bate copiii, dacă cei mici se simt iubiți, spun cercetătorii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79656_a_80981]
-
domenii diferite". Spre a trage următoarea concluzie: "Structuralismul sănătos practicat nu aduce un mesaj, nu deține cheia cu care se pot deschide toate broaștele, nu are pretenția de a formula o nouă concepție despre lume și nici măcar despre om, se ferește să elaboreze o terapeutică sau o filosofie". Pretenția structurii de a accede la "esență", la "entelehie" n-ar putea fi justificată, căci știința s-a dovedit perpetuu incapabilă a defini fenomenul "în sine" și totodată inaptă a elucida creația artistică
Amurgul metodelor (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7971_a_9296]
-
le rezolve. Sunt proiecte care au ambiții în profunzime, afectează fără excepție viața fiecărui cetățean. Se confirmă că răspunsurile corecte se dau doar la întrebări bine puse, iar acestea sunt de ce, cum, pentru cine facem regionalizarea. Răspunsul corect ne poate feri de riscurile reale pe care un astfel de proiect îl reprezintă și ne poate da șansa de a-i folosi oportunitățile. Riscurile le simte, le vede toată lumea. Primul este activarea sau reactivarea vechiului blestem al formelor fără fond. Dacă vom
Regionalizarea României: Costuri zero, propuneri de regiuni noi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79761_a_81086]
-
prerogativă a celor doi autori este că nu locuiesc în țară. Dacă ar fi stat în cazanul în clocot al vanităților românești, li s-ar fi trîntit repede capacul oalei de presiune în cap. Așa însă, așezați în America și feriți de nisipurile mișcătoare ale scenei culturale de aici, ei se bucură de două atuuri grație cărora, dacă vor ști să le păstreze, vor deveni vocile vigilenței noastre naționale. Primul atu este că nu pot fi șantajați. Cu excepția etichetelor ideologice, nu
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
zice și originalul cercetat de acest, mediocru, nu spun, însă, exact, Tălălău... Versiunea adevărată: - Toți oamenii șezând la masă Beau din cur, dar nunul mare Dârlosul ura și bea dîn picioare!... E ce spune și Erudițianul: că poetul "s-a ferit a pune cuvântul de rușine bea din cur, cum zice tot poporul, zicând fără haz... a bea șezând. Iată autocenzura! Și mai zicem că cenzura... Nunta se încinge, fără popă, fără religie, care mai mult încurcă. Ascultând cântările, specialiștii de la
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]
-
bana face parte din categoria termenilor pe care nu-i vom găsi prea curînd în dicționarele generale; poate că nici nu se vor fixa, pentru că, de fapt, pot fi traduși extrem de ușor. (Ceea ce uneori chiar se întâmplă: "Cum mă pot feri de dezactivarea/banarea contului", blogoree.ro; "Blocarea (banarea) conturilor", forum.travian.ro). Preluarea formelor englezești se explică în aceste cazuri, dincolo de comoditate, din nevoia de expresivitate și de marcare a apartenenței la grup sau la generație. În cazul dat, cred
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
specialiștilor și normelor europene de a purta centuri de siguranță, suprviețuitorii tragediei din Muntenegru au fost, în primul rând, cei care nu purtau centuri. "A intrat în parapetul ăla. A fost o mașină oprită pe care a ocolit-o, a ferit un copil care era pe partea cealaltă și a pierdut controlul, s-a balansat și a intrat prin grilajul de la pod. Eram cam al patrulea scaun pe partea cealaltă a șoferului. Că de-aia am și scăpat. Am sărit, ne-
Mărturia unei victime a accidentului din Muntenegru by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78310_a_79635]