2,832 matches
-
copiilor. SCRIERI: Oglindă stranie, Chișinău, 1993; În palat la Verde Împărat, Chișinău, 1993; Insomnii, Chișinău, 1994; Oră de anatomie, Chișinău, 1995; Doi lei, Chișinău, 1996; Ploaie la plus infinit, Chișinău, 1996; Cântec de-nceput, Chișinău, 1997; Contur, Chișinău, 1997; Fulgul fermecat, Chișinău, 1997; Motanul navigator, Chișinău, 1997; Alfabetul vesel, Chișinău, 1998; Insula Madagascar, Chișinău, 1999; Zece frați neastâmpărați, Chișinău, 1999; Cioburi de cristal, Chișinău, 2000; Desprindere inutilă, Timișoara, 2000; Songuri de buzunar, Chișinău, 2000; Animale sentimentale, Timișoara, 2001; Apropo, Chișinău, 2001
ŢURCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290304_a_291633]
-
1992; Experiența libertății, București, 1994; Discursul anilor ’90, București, 1997; Educație târzie, I-II, București, 1998-1999; Jurnal indirect, București, 2002; Fetița, Iași, 2003. Antologii: Gândirea românească în epoca pașoptistă (1830-1860), I-II, București, 1969 (în colaborare cu Paul Cornea); Palatul fermecat. Antologia poemului românesc în proză, pref. edit., București, 1984; Arte poetice. Romantismul, coordonator Angela Ion, introd. Romul Munteanu, București, 1982 (în colaborare); Al. Macedonski, Cartea de aur, pref. edit., București, 1986; Antologia poeziei portugheze, tr. Dan Caragea, pref. edit., București
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
din anii de liceu, publicând în 1968 în revista școlară „Manuscrise”. Debutul propriu-zis se produce în 1972 la „Astra”, iar cel editorial odată cu prezența în volumul colectiv Caietul debutanților (1978), tipărit de Editura Albatros. Prima plachetă personală este Rondelul orei fermecate, apărută în 1995. Mai colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Orizont”, „Transilvania”, „Îndrumătorul cultural”, „Viața românească”, „Saeculum”, „Glasul națiunii” (Chișinău), „Dorul” (Danemarca), la Radio România Cultural ș.a. A făcut parte din redacția revistei „Cronica Fundațiilor”, editată de Fundația Internațională pentru Cultură
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
un conținut alcătuit în exclusivitate din rondeluri, ceea ce era un adevărat act de curaj, remarcat ca atare de comentatori. Un act de curaj care comporta riscuri, poemele cu formă fixă producând aproape inevitabil impresia monotoniei, a repetării mecanice. Rondelul orei fermecate învederează totuși câteva atribute esențiale: „o poezie a intuiției fulgurante, uneori atroce, dar cel mai adesea discrete, de o discreție care estompează deopotrivă și disperări, și entuziasme”, ca și „un remarcabil simț al ritmului”, datorită căruia „poeta strunește admirabil materia
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
cămașă fără cusătură ? / Și unde, flacără limpede să ard ?// Suflete al meu sunet de lumină / Vino peste moarte, vino peste vină !// Nu-mi ajung nici mie, golul meu să-l umplu,// Uriașule Orb, suflete al meu!” (Necuprindere) . SCRIERI: Rondelul orei fermecate, pref. Marcel Duță, postfață Cezar Baltag, București, 1995; Nimic pentru vamă, Timișoara, 1997; Arzând anotimpuri, postfață Petre Popescu-Gogan, Timișoara, 1998; Dintr-o iubire, pref. Cezar Baltag, Timișoara, 2001. Ediții: Grigore T. Popa, Reforma spiritului, București, 2002 (în colaborare cu Petre
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
iubire, București, 1965; În spațiu și timp, I-IV, Cluj, 1970-1987; Lumea poveștilor, cu ilustrații de Clelia Ottone și Sorin Obreja, București, 1972; Ghicitori, ghicitori, cu desene de Burschi, București, 1973; Cartea de toate zilele unui an, Cluj-Napoca, 1984; Copil fermecat, cu ilustrații de Octav Grigorescu, București, 1984; Succes moral, București, 1985; Monolog asimetric, București, 1988; Obraze și măști, București, 1995; Casa de sub stejari, București, 1999. Repere bibliografice: Sextil Pușcariu, Raport, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LIX, 1938-1939; Horia Stanca
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
Bărăgan, București, 1914; Farniente, București, 1916; Taina cea mare, București, 1916; Hagi-Minciună, București, 1917; De dragul lor..., București, 1918; Excursiunea învățătorilor ardeleni în vechiul Regat (8-24 august 1921), Cluj, 1921; Vraja cântecului, București, 1923; Într-o țară, departe, București, 1925; Oglinda fermecată, București, 1925; Din lumea lor, București, 1926; Floarea din poveste, București, 1926; Măscărici, București, 1933; Cântec de sirenă, București, 1934; O ulcică la taica, București, [1935]; Congresul păpușilor, București, [1938]; Pici și pitcoace, București, [1938]; Când se deschide cerul, București
PORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
Amantul doamnei Chatterley, București, 1991; Virginia Woolf, Spre far, pref. Vera Călin, București, 1972; John Galsworthy, Sfârșit de capitol, I-III, București, 1972-1973; Edgar Rice Burroughs, Tarzan, București, 1973; Charles Dickens, Poveste despre două orașe, București, 1973, Osul de pește fermecat, București, 1975; Amos Tutuola, Jungla fantomelor, pref. trad., București, 1974; Maurice Baring, Daphne Adeane, București, 1975; Anthony Bloomfield, Răzbunarea, București, 1976; Aldous Huxley, Și restul e tăcere, pref. Marian Popa, București, 1977; Saul Bellow, Darul lui Humboldt, pref. Dan Grigorescu
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
douăzeci și cinci de ani față de cel de-al treilea (Moine, 1944), pun în lumină o maturizare a expresiei poetice, într-o transcriere sugestivă a tablourilor de atmosferă: „Frunze galbene cad, bruma cade/ Peste umbrele toamnei mereu./ Florile-s risipite, nomade,/ Cuvintele, fermecat minereu”; „Prietene, vinul atunci era amar/ Și Ana, Maria, nu mai erau cu noi,/ Vinul în culori de chihlimbar/ Urca neînvinse luminile prin ploi” (Era o toamnă amară). Fascinația plecării, incluzând și presimțirea marii treceri, cu reminiscențe din spiritul lui
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
Concursul Național de Dramaturgie „Camil Petrescu”; Premiul Uniunii Scriitorilor) nu sunt altceva decât transpuneri în registru dramatic după povestiri din volumul Eclipsa. P. realizează și câteva adaptări ale unor povești scrise de Frații Grimm (Crăiasa albinelor, Lupul și vulpea, Prințul fermecat), H. Chr. Andersen (Hainele împăratului), Ion Creangă (Povestea unui om leneș) și James Reeves (Tom Degețel). SCRIERI: Grădina de vară, București, 1989; Eclipsa, București, 1993; Farsa, București, 1994; Primăvara la bufet, București, 1995; Într-o după-amiază de vineri, București, 1997
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
Versuri, București, 1996; G. Topîrceanu, Versuri și proză, București, 2001. Antologii: Poezia de dragoste, I-II, București, 2002; Neostenita mare. Lirică marină, București, 2002. Traduceri: Ondřej Sekora, Furnicelul Ferda, București, 1965 (în colaborare cu Theodor Dobrițoiu Alexandru); Maurice Carême, Cheița fermecată - La Clef enchantée, ed. bilingvă, București, 1979 (în colaborare cu Aurel Tita). Repere bibliografice: Omagiu. Tudor Opriș - 50 de ani de activitate didactică și scriitoricească. Regăsiri, București, 1999; Micu, Ist. lit., 747; Dicț. scriit. rom., III, 536-537; Iuliu Rațiu, O
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
E.P. Kiriliuk, Taras Șevcenko, marele poet ucrainean democrat-revoluționar, București, 1955 (în colaborare cu Eleonora Mircea); V. E. Evgheniev-Maximov, Drumul de creație al lui N.A. Nekrasov, București, 1956 (în colaborare cu N. Stoian și D. Năstase); Howard Fast, Tony și portița fermecată, București, 1956 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Erich Auerbach, Mimesis, pref. Romul Munteanu, București, 1967; Georg Christoph Lichtenberg, Aforisme, București, 1970; Friedrich Hölderlin, Poezii, București, 1971 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș și Virgil Nemoianu). Repere bibliografice: Căprariu, Jurnal, 92-97
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
categorii sociale. Există mai multe fire narative, îmbinând realismul romanului de aventuri (istoric) cu cel al eposului (fantastic) folcloric: o poveste de dragoste, între zugravul de biserici Fancu și Filica, fata Popei Șapcă, aventurile lui Fancu în căutarea unei sticle fermecate, în care se pot vedea alte lumi (dintre „aventurile” sale: prizonieratul pe insula Ada-Kaleh, dispariția finală, poate chiar „în sticlă” după părerea Filicăi etc.), povestea maleficului „lup singuratic” Liucimir, istoria cetei de haiduci a lui Iancu Coruia (acesta, după moarte
NIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
1961, Cugulya, öreganyó fia [Țugulea], București, 1963, Vitéz öcskös meg az aranyalmák [Prâslea cel voinic și merele de aur], București, 1967, Tüder Ilona [Ileana Cosânzeana], București, 1970, A tizenkét királykisasszony meg a varázskastély [Cele douăsprezece fete de împărat și castelul fermecat], București, 1972, Mesék [Basme], București, 1987; Aurel Mihale, Utak és sorsok [Destin], București, 1962; Theodor Constantin, A lila ruhas hölgy [Doamna în mov], București, 1966; G. Călinescu, Horatius, a libertimus fiú [Horațiu, fiul libertului], București, 1968; Șerban Cioculescu, Ion Luca
KEREKES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
București, 1981; Dansez cu tine, Craiova, 1981; Aradul în legende și povestiri, București, 1982; Din rădăcini de legendă și baladă, Iași, 1982; Călătoriile lui Făt-Frumos, Iași, 1985; Vântul suflă liber peste câmpuri, Craiova, 1986; Lumini din vremuri, Craiova, 1987; Căciula fermecată, Craiova, 1989; Portretul dragostei, Iași, 1989. Traduceri: Ruth Lissai, Sol, nota fugară, București, 1959; Cum a ajuns lupul cântăreț. Povești populare săsești (din Transilvania), București, 1962 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Waldemar Bonsels, Albina Maia și aventurile ei, București, 1966
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
nouă mame, Sibiu, 1885; Lumea proștilor, Sibiu, 1886; Țara noastră, Sibiu, 1894; Zarandul și Munții Apuseni ai Transilvaniei, Sibiu, 1898; În Panteon. Mormintele marilor noștri bărbați de la 1848-1849, Sibiu, 1901; Nichita Balica, Sibiu, 1904; Găsitul. Punga cu noroc și căciula fermecată (în colaborare cu Emil V. Degan), Sibiu, 1904; Ulisse, regele din Ithaca, Sibiu, 1905; Edip, nenorocitul rege din Teba și alte întâmplări din vechime, Sibiu, 1906; Șir nesfîrșit... Un mic capitol din viața foilor române din Ungaria, Sibiu, 1906; An
MOLDOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
pe care nu-l înțeleg, tradus după originalul german” ai căror textieri sunt Nietzsche și Heidegger. Hibridul nihilism „euroatlantic” - „un nihilism fără abis” - ratează mai ales din cauza absenței unor trăsături indispensabile ale receptorului, în primul rând lipsa dimensiunii tragice: „Pe fermecatul tărâm american sentimentul tragicului nu-și prea află locul”. Tocqueville însuși observase acest lucru, încă din anii 1830. Ironia istoriei face ca nici astăzi americanii să nu poată citi cu adevărat cel de-al doilea volum al Democrației în America
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se opinteau ca niște apucați, pînă cînd auziră porunca mult așteptată: Ă Ridică-te, Tashtego! Atinge-o! Harponul fu lansat. Ă înapoi peste tot! Oamenii vîsliră înapoi; în aceeași clipă, ceva fierbinte trecu șuierînd pe lîngă încheieturile tuturor: era saula fermecată. Cu o clipă înainte, Stubb o mai răsucise de două ori în jurul tamburului, de unde, din pricina rapidității sporite cu care se desfășura saula, țîșnea acum un fum albăstrui, de culoarea cînepii, amestecîndu-se cu fumul statornic al pipei sale. Saula se desfășura
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
al cărei capăt matern e slobod, să se încurce în parîma de cînepă, încît puiul de balenă e prins ca-ntr-o capcană. Una din tainele cele mai intime ale mărilor părea să ni se dezvăluie astfel, pe acest lac fermecat. Vedeam în adînc împerechindu-se leviatanii cei tineri. Deși împresurate de spaime și perplexități fără număr, aceste făpturi misterioase din centrul apei își vedeau în voie, fără nici o teamă, de ocupațiile lor pașnice, ba chiar petreceau și se giugiuleau în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
semeț e Ahab; vulcanul acesta, e Ahab; pasărea aceasta vitează, neînduplecată și triumfătoare e tot Ahab, toți aceștia sînt Ahab. Iar acest ban rotund de aur, nu e decît un simbol al și sferei numite Pămînt care, aidoma unei oglinzi fermecate, îi pune fiecărui om în față propriu-i eu misterios. Mari suferințe și mici foloase îi așteaptă pe cei care-i cer lumii să le explice totul: lumea însăși nu se poate explica pe sine. Mi se pare că soarele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe Balena Albă, cînd înota atît de dumnezeiește. Cu fiecare val pe care-l despica și care, spălînd-o, i se revărsa pe cele două laturi strălucitoare, balena arunca parcă o vrajă în jurul ei. Nu-i de mirare că unii vînători, fermecați și ademeniți de atîta frumusețe senină, se încumetaseră s-o atace, pentru a descoperi, însă, curînd, că seninătatea aceea nu-i decît veșmîntul unui uragan funest! Calmă, ademenitor de calmă, luneci tu, balenă, sub ochii acelora care te privesc pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de pe catarge - un braț îndreptat în jos - Ahab știu că balena se scufundase; dar, fiind hotărît să se afle în preajma ei cînd va ieși iar la suprafață, își urmă drumul, cam de-a curmezișul vasului. Oamenii din echipaj tăceau, parcă fermecați, în vreme ce valurile izbeau din plin în prova ambarcațiunii. Ă Ciocăniți-mă, înfigeți-vă bine cuiele în mine, o valuri! Vîrîți-le pînă la floare! Loviți într-o ladă fără capac, iar eu nu pot avea nici sicriu, nici dric... Doar cînepa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și imaginile subliminale pure pe care le transmit sunt de bună calitate. Să studiem această problemă. Seducția subliminală a celor mai seducătoare persoane ne spune multe despre psihologia lor. Ea arată că pentru a plăcea trebuie să fim noi înșine fermecați! Este vorba aici despre un fenomen foarte subtil și de natură esențialmente subliminală. Fenomenul de contaminare emoțională Ideea că seducția este o tactică foarte rafinată, folosită de persoane deplin lucide care se năpustesc asupra prăzii lor... rămânând mereu perfect lucide
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
aceeași înălțime, aceeași greutate, aceeași talie și aproape aceeași culoare a ochilor. Amănunte care s-ar putea să-i scape cititorului, dar nu și lui Marlowe. În fine, faptul că trupul femeii înecate iese la suprafață tocmai când Marlowe contemplă fermecat peisajul indică slăbiciunea despre care vorbeam a construcției narative: Leneș, la marginea debarcaderului de lemn verde scufundat în apă, ceva se ivi din întuneric, ezită, se scufundă din nou. Acel ceva părea să semene foarte mult cu un braț de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în sens invers, sprijinindu-se de astă dată pe limba franceză. M. evocă un basm polonez în care o zână bună înștiințează perechea regală, dezolată că nu are copii, că pe râu va sosi o barcă ce duce un fruct fermecat în care se află un prunc. M. poate descrie acest fruct și-i poate spune numele în franceză (pêche - „piersică”) fără prea mare greutate. Îi este însă cu neputință să-și amintească denumirea în poloneză, cu toate că se străduiește din răsputeri
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]