3,694 matches
-
respectul persoanei, convivialitatea, politețea, pudoarea. Suntem dincolo de transgresiune, de „lumea pe dos” și de alte asemenea manifestări: avem sărbători cuminți și curate, sărbătoarea light aliniindu-se la valorile de fond ale ordinii cotidiene. Din principiul excesului în cursul vechilor demonstrații festive nu mai păstrăm decât un palid simulacru: până și extracotidianul a devenit doar o formă a hegemoniei cotidianului. În sărbătoarea dionisiacă trebuiau trezite toate simțurile, iar rațiunea era răsturnată cu capul în jos prin anularea tuturor interdicțiilor. Dar astăzi? Homo
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
bucuria specifică pe care aceasta o procură 37, mai amintesc de vechile forme de exces. Beției simțurilor și cheltuielilor transgresive le-au urmat bucuria cuminte a plimbării, a privitului, a pierderii în mulțime. Este ora petrecerilor „super” sau conviviale: nebunia festivă a cedat locul rațiunii distractive. Carnavalul era momentul veseliei „de sărbătoare”, a râsului general, nestăvilit 38, manifestat prin bufonerii și insulte gratuite, batjocuri și glume, parodii și travestiri ale vieții obișnuite. Acest râs popular și colectiv s-a cam epuizat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
se „civilizează” în cursul acestui marș forțat al individualizării reflexive a moravurilor. Râsul cât te ține gura, râsul puternic, nestăpânit, care se exprimă cu tot corpul, a devenit tot mai rar, într-atât a ajuns de sinonim cu vulgaritatea. Lumea festivă s-a scuturat, în mare parte, de vechiul său caracter debordant de veselie. Astăzi, cineva nu prea mai caută să amuze, să facă farse, să-și bată joc de alții, să comită vreo nerușinare în public. Oamenii merg, ascultă orchestre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de speculație a rațiunii și de pozitivitatea negativului. Plenitudinea exaltată de timpurile consumeriste nu ține de o gândire dialectică: ea este euforică și instantaneistă, exclusiv pozitivă și ludică. Discursul profetic a fost preluat de consacrarea prezentului hedonist vehiculat de mitologiile festive ale obiectelor și divertismentelor. Fapt care nu împiedică nicidecum ca secolul XX să fie însoțit de o profundă criză a religiei laice a progresului. Apărută în secolele XVIII-XIX, negarea ideii de progres câștigă în intensitate în urma celor două războaie mondiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cu obiectivitate. Mă opresc la un moment grăitor de implicare în viața spirituală a comunei. La Ziua de Înălțarea Domnului este un ritual de a merge în Cimitirul Eroilor, la monument, pentru a se prezenta o slujbă religioasă, un moment festiv din partea copiilor, organizat de școală și preot și o masă comună când fiecare aduce acolo ce are mai bun și specific fiecărei gospodării și se așează pe mese de unde servește fiecare. La începutul anilor 80 tatăl meu a avut ideea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
multe ori acest joc superstițios. Când eram de cinci ani, mămica mi-a cumpărat tăbliță, condei și un abecedar și m-a învățat să scriu și să citesc. La șase ani am fost înscris în clasa I-a. În ziua festivă, a deschiderii „cursurilor” am fost pregătit special. Am fost spălat, schimbată îmbrăcămintea, am fost încălțat și așteptam să merg la școală. De acasă vedeam școala și vedeam că nimeni nu este venit. M-am plictisit așteptând, și așa îmbrăcat ca
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
zi a fost sfințită troița Înălțată de Societatea „Ginta Latină” lângă biserica Constantin și Elena din Iași. Cu prilejul aniversării a 73 ani de la Unirea Basarabiei cu Țara, la 27 martie, tot la Muzeul Unirii a avut loc o adunare festivă. Vorbitorii au reliefat rolul pe care l-au avut unioniștii de frunte: Pan Halippa, C-tin Stere, Ion Inculeț, Al. Marghiloman, Ion Pelivan. În ziua de 28 martie, În sala Casei Universitarilor s-au ținut două conferințe: Anularea pactului Molotov
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu tema: Situația Învățământului și culturii la românii sud dunăreni. 23-IV Festivalul pe poezie la Uzdin-Voevodina „Drumuri de spice” 25-26-IV Participarea la Simpozionul sub egida Vetrei Bănățene: Totul pentru Patrie. 13-V La școala generală nr. 3, Într-un cadru festiv asigurat de directorul școlii, Prof. E. Maximiuc, s-a Înmânat Diploma de Onoare prințului Dimitrie Sturza (Elveția) și preotului Radu Mironovici (Germania Baden Baden). 12-V Înmânarea Diplomei de Membru de Onoare Prof. George Uscătescu (Spania), la un ceremonial oferit
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de Istorie și Civilizație Europeană a fost comemorat Procesul Memorandiștilor. Au expus În temă: dr. I. Saizu, Prof. C. Gh. Marinescu, acad. Șt. Pascu, Prof. V. Cristian, lect. D. Burghele, dr. V. Bejan. 30-V Ionel Humiță a Înmânat În cadrul festiv de la Primăria Municipiului, Diploma de Membru de Onoare profesorului George Emil Palade, laureat al premiului Nobel. 11-VI Redacția Curierul Ginata Latină, la comemorarea a 105 ani de la trecerea În neființă a lui M. Eminescu, a oferit la Muzeul Copou
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
dialect un calendar și difuzează trimestrial revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995, la Valdarsa s-a constituit „Soborul istro românilor” și „Asociația de amiciție italo română. În primăvara anului 1999, la Trieste a avut loc Într-un cadru festiv o reuniune a Asociației Culturale istroromâne „Andrei Glavina” prilejuită de vizita a două reprezentante ale istro românilor americani, Louise Belulovich și Roberta Belulovich, amândouă stabilite la New York Însă originare din satul istro-român Suchnevița. Ele nu au venit ca turiste, ci
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
atras opoziția politică a acestora. Unii boieri au fugit în Polonia. Înainte de a pleca la Constantinopol, în iunie 1551, pentru a cere sultanului micșorarea obligațiilor către Poartă, Ilie Rareș a convocat sfatul domnesc la Curtea din Huși, nu în sala festivă, ci... în grădina curții domnești, probabil pentru a da acestei întâlniri un caracter particular: „A adunat și a chemat pe toți boierii săi și pe toți câți erau mai de frunte și tot sfatul în grădina de la Huși (subl. ns
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alaiu, ca un om prost” (simplu, n.a.) . La 27 iunie/8 iulie, Dimitrie Cantemir a fost invitat de țar la sărbătoarea organizată, anual, în amintirea victoriei de la Poltava (1709), „fără să anticipeze înfrângerea ce va urma” (Nicolae Iorga). La masa festivă, după cum relatează Moreau de Brasey, au participat „M. S. țarul <care> stătea la capul mesei, având în dreapta sa pe domnul Moldovei și în stânga pe contele Golovkin: miniștii baronul Șafirov și Sava (Sava din Raguza, zis Raguzinski, despre care amintește Ion
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în artă. A.B.Poeții sunt timizi? Eu unul sunt. La o lansare de carte, la o întrunire, de orice natură ar fi, când nu sunt eu cel implicat, nu mă așez în prima bancă. Tot așa la o masă festivă nu mă așez în capul mesei, dacă nu sunt eu sărbătoritul.. Și nu neapărat din timiditate, ci și dintr-un fel de decență față de cei din jur. Dar nu cred că e vorba de o regulă generală. Unii stau în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
într-o lume bazată pe relații reciproc avantajoase între toate statele, în condiții de pace. Acestea erau gândurile mele, exprimate în momentul solemn al trecerii în noul an, în fața tuturor celor zece membri rezidenți ai Ambasadei României, aflați în jurul mesei festive, organizată în noaptea de revelion, în reședința șefului de misiune. Eram cu toți trei familii șase persoane mature, patru tineri, trei școlari la American Academy și o studentă la Facultatea de Filologie din București. În sinea mea eram mulțumit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
-l facă. Ele au fost primele care, în cursul anului 1991, s-au bucurat de ceremonia respectivă la Ambasada României din Republica Cipru. Hotărâsem ca ceremonia căsătoriei să se bucure de o atmosferă de aleasă sobrietate, să aibă un caracter festiv, să răspund pozitiv la dorința mirilor și a celor prezenți de a se fotografia lângă drapelul Țării, de a fotografia clădirea ambasadei și la alte dorințe inofensive, dar de un minunat sentiment patriotic. În anii 1992-1993, am oficiat mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
activități ilegale, sau ilicite cum se spune în termeni juridici. Nu erau ținuți să trândăvească în penitenciare, li se asigura hrană și dormit, ba mai confortabil de cât aveau acasă, pentru unii, deoarece primeau și permisii la sărbători, sau zile festive. Această clădire se aseamănă cu Casa Poporului, dar este de dimensiuni mai mici, adică de 280 m. lățime la fațadă, 260 m. pe laterale, 96 m. înălțime, iar cu antenă peste 105 m, suficient să stârnească invidia celor bolnavi cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
era chiar necesare,în special pentru zonele din Ardeal, unde populația este foarte eterogenă și cu idei diferite,care se simt și acum destul de frecvent în societatea noastră. Constituia un calvar și pregătirea subunităților pentru defilare, în vederea demonstrațiilor de zilele festive de 1 Mai sau 23 August,uneori pe temperaturi de 25-30 de grade, cu muncitorii ieșiți sau înainte de intrarea în schimb,unii care fusese în schimbul de noapte.Toate aceste canoane,pentru bieții muncitori, cât și pentru noi ofițerii,erau probleme
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
să luați parte la festivitățile organizate cu prilejul sărbătoririi Centenarului Școlii generale Filipeni care va avea loc în ziua de 27 noiembrie 1977, la Școala de reședință a comunei (satul Lunca). În ziua și data fixate, a avut loc adunarea festivă, moment emoționant de revedere și întâlnire, urmată de un program cultural-artistic, susținut de cadrele didactice, elevii și tinerii din localitate. între participanți, unii ajunși sus-susă în ierarhia socială, s-a aflat și Constantin (Costică) Vadanovici, dintr-o familie de sârbi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești”. Costică I. Vadanovici a scrisă cu prilejul Centenarului Școlii din Lunca și a întâlnirii cu fiii satului o poezie intitulată „Istoria și legendele pârâului Dunavăț”, pe care a prezentat-o în cadrul adunării festive. Despre întâlnirea cu fiii satului din 27 noiembrie 1977 s-a scrisă și în presa locală, ziarul „Steagul Roșu” din Bacău, din care aflăm că participanții își propuseseră să se întâlnească cu ocazia bicentenarului așezării Lunca, în 1984, întâlnire care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se consideră luncaș. Între oamenii evocați, care nu mai sunt demult, este amintit Toader Gurău, cel care „parcă umbla pe sus”, nu se murdărea pe opinci chiar dacă era glod. Sunt amintite familiile Romedea, Cucu, Pintilescu, Boca, Bârgăoanu, Ciobaniuc. La adunarea festivă s-au spusă multe cuvinte de apreciere asupra slujitorilor colii, locuitorilor, oficialităților, tot atunci s-a vorbit de o monografie a școlii și a comunei. X. 3 Vechi datini și obiceiuri care jaloneazș viața omului de la naștere pânăș la Marea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de a recomanda onoratului Congres primirea moțiunii de Unire, propusă de Dl Președinte. Președintele Congresului dă cuvântul d-lui Dr. Vasile Bodnarescu. Dl dr. Vasile Bodnarescu, membru al Congresului, constatând că moțiunea propusă de dl. președinte al Congresului, precum și discursul festiv al d-lui Dr. I. Nistor au fost aclamate de Congres cu cea mai vie însuflețire, crede că nu mai e nevoie să se continue discuțiunea asupra moțiunii și propune închiderea discuției. Președintele pune la vot propunerea formală a d-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
RFI, care le promite, în final, că-i va întâlni și la Paris. Câțiva scriitori - nu-i cunosc încă personal - au, deja, încă din această fază a călătoriei, când palmaresul nostru turistic nu adună decât două zile, în mare parte festive, petrecute la Lisabona, un aer de vedete mediatice. Își pun o mină serioasă în fața reporterilor, se lasă filmați la mese în vagonul-restaurant, cu țigara aprinsă între degete și cafeaua aburindă. Urmărindu-i de la distanță, poți crede că tocmai în acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
90 de metri, și este încununat cu o giruetă de 5 metri, reprezentându-l pe St. Michael omorând un dragon. Vizavi de Primărie se află fostul Palat Regal, care adăpostește muzeul orașului Bruxelles. În Grand-Place, se așterne la anumite ocazii festive un imens covor roșu-galben-verde, „țesut” din flori vii, care o transformă într-o poiană mirifică, de basm. Ulicioare înguste, aglomerate cu tarabe și mese lungi la care mănâncă o clientelă nesățioasă - e sâmbătă și e amiază -, încât trebuie să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
umple plantând mesteceni aduși din inima Rusiei. 25 iunie, duminică VASILE GÂRNEȚ: Mai multă lume e amărâtă, întristată de ceea ce vede la Kaliningrad. Richard Wagner nu-și poate reveni după șocul pe care l-a trăit în ajun, la „concertul” festiv de la catedrala în reparație, acolo unde se află și mormântul lui Kant. „E ca un tunel în timp aici. Lucruri pe care, greu ți le poți imagina astăzi... Serata muzicală a fost un fel de salată făcută la beție, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ne salută amabil în mai multe limbi. Spune, între altele, că proiectul Literatur Express ar trebui să fie un „eveniment declanșator”, care să genereze alte proiecte culturale într-o Europă tot mai unită. Thomas Wohlfahrt, „învingătorul” de ieri de la întâlnirea festivă, prilejuită de sosirea noastră în Berlin, este mai „tehnic” în discursul său, oferind detalii despre organizarea și finanțarea întregii întreprinderi. Multe obstacole, unele dintre ele revelate cu doar câteva săptămâni înainte de demararea proiectului („pornirea trenului”), când două orașe, Donostia (Spania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]