4,586 matches
-
să se întîmple, aceasta impune ideea de localizare. Atîta timp cît "unde?" nu este prezent este imposibil să pui ceva în mișcare, să creezi aventura. Localizarea este fundamentul povestirii. G. Grivel, p. 104 Verbalizarea datelor referențiale ale enunțului (fie el fictiv sau nu) se face, la nivelul textului, prin intermediul descrierilor 7 care, într-o povestire, încadrează secvențe narative sau le alternează. (35) Se întoarseră la Yonville pe malul apei. În timpul căldurilor, apa scăzînd, lăsa goale pînă-n temelii, zidurile grădinilor care aveau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ales timpul unui eveniment, precum și circumstanțele în care acesta are loc" (p. 424); c) prozopografia: "descriere ce are drept obiect imaginea, corpul, trăsăturile, calitățile fizice, sau doar exterioare, atitudinea, felul de a se mișca al unei ființe animate, reale sau fictive, adică pur și simplu imaginate" (p. 425); d) etopeea: "descriere ce are drept obiect moravurile, caracterele, viciile, virtuțile, talentele, defectele, în fine, trăsăturile morale, pozitive sau negative, ale unui personaj real sau fictiv" (p. 427); e) portretul: cu această categorie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mișca al unei ființe animate, reale sau fictive, adică pur și simplu imaginate" (p. 425); d) etopeea: "descriere ce are drept obiect moravurile, caracterele, viciile, virtuțile, talentele, defectele, în fine, trăsăturile morale, pozitive sau negative, ale unui personaj real sau fictiv" (p. 427); e) portretul: cu această categorie, Fontanier are în vedere asocierea punctelor (c) și (d): "este descrierea atît morală, cît și fizică a unei ființe umane, reale sau fictive" (p. 428); f) paralela: "constă în existența a două descrieri
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
trăsăturile morale, pozitive sau negative, ale unui personaj real sau fictiv" (p. 427); e) portretul: cu această categorie, Fontanier are în vedere asocierea punctelor (c) și (d): "este descrierea atît morală, cît și fizică a unei ființe umane, reale sau fictive" (p. 428); f) paralela: "constă în existența a două descrieri, fie consecutive, fie intersectate, prin care se face asocierea, sub raport fizic sau moral, a două obiecte cărora li se arată asemănările sau deosebirile"; g) tabloul: "anumite descrieri animate de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care, în aceeași măsură, pun în relație nu doar o denumire și o expansiune-definiție, ci în expansiunea-definiție așază și nomenclatura și predicatele: În aceste două ultime descrieri, fie că e vorba de un loc real (15) sau de un personaj fictiv (20), poate fi dezvoltată o nomenclatură de bază: hiponimele arhilexemului corp: picioare, bust, cap etc., de exemplu. Numai că de fiecare dată se pune problema încheierii acestei liste: un manual de medicină, de exemplu, va dezvolta o nomenclatură pe cît
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tratamentul cognitiv al unui text sau al unei simple secvențe descriptive. Se pun probleme de memorare, de înțelegere, de (re)producere, ca și în cazul povestirii. Scheme preconstruite, stocate în memoria pe termen lung și legate de cunoașterea lumii (lumea fictivă a benzilor desenate, din exemplul următor), ce ne permit să-i recunoaștem pe Popeye și Olive pornind de la detalii (părți) alese drept indicii caracteristice: (22) Pipa și brațul bine făcut, un ochi acoperit și rînjetul din colțul gurii: iată-l
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
stelelor (20). S-a văzut că introducerea drept temă-titlu, la începutul secvenței descriptive, a hiperonimului "creatură" și a izotopiei "forma unui stomac bolnav, în delir" determină, o dată cu reprezentarea așteptată (normală) a ceea ce rămîne totuși un cap, așteptarea descrierii unei lumi fictive în care pot fi permise tot felul de libertăți. Un automobil, un castel, o faleză, Popeye, Olive Oyl, ca și capul unei creaturi vag antropomorfe de roman științifico-fantastic presupun un ansamblu de elemente (definiție expansiune) previzibile și ordonate în scheme
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tot timpul acestei călătorii [...]. Elev de clasa a V-a EXERCIȚIUL B.9. Prin scrierea unei povestiri științifico-fantastice elevii de clasa a V-a vor face ca pămîntenii să aterizeze pe o planetă necunoscută: Demersuri: 1) Pregătirea creării unei lumi fictive sub aspect științific, în special, prin întrebări la care vor trebui să răspundă înainte de a începe să scrie. Caracteristicile peisajului planetei, flora, fauna, așezările urbane. Indicii care să arate prezența unor ființe inteligente, în această lume. Caracteristicile locuitorilor? Moduri de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din eroinele din literatură? Sau poate invers să dorești, citind o carte, să întâlnești un personaj feminin asemănător unuia real? Ori să împrumuți acelui personaj chipul unei femei cunoscute? Liviu Antonesei: Cred că ultima versiune e valabilă. În câteva personaje, fictive de altfel în ansamblu, din povestirile mele cuprinse în Check Point Charlie, am introdus elemente din femei pe care le-am cunoscut. Pe câteva le-am și numit pe numele lor, chiar dacă adesea povestea era născocită ori era legată de
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în diferite situații de viață ceea ce a învățat. El se bazează pe ideea că se poate învăța nu numai din experiența directă, ci și din cea simulată. A simula este similar cu a mima, a imita, a reproduce în mod fictiv situații, acțiuni sau fapte. Scopul este de a-i pune pe elevi în ipostaze care nu le sunt familiare, tocmai pentru a i ajuta să înțeleagă situațiile respective și pe alte persoane care au puncte de vedere, responsabilități, interese, preocupări
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
s-au referit la Iulia Maior, fiica lui Augustus cu Scribonia, care ar fi fost slăvită sub pseudonimul Corina (Tristia IV, 10, 59-60) în ciclul de poeme Amores. Dar Ovidiu însuși, în Tristia (II, 339-340), declara că este un nume fictiv, nu real. Sidonius Apollinaris 4 trece peste precizarea poetului și scrie că sub acest nume se află Iulia Maior. Totuși, Ovidiu publicase cartea Amores în anul 25 a. Chr., prima ediție 5, și în anul 20 a. Chr., ediția secundă
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
al luptei împotriva tiraniei, e îmbogățit și de însușiri morale într-atât de înălțătoare încât îl transformă într-un adevărat simbol al eroului care luptă pentru libertate. Această aureolă de erou se răsfrânge destul de mult asupra destinatarului ovidian, real sau fictiv, și, în același timp, asupra orientării politice a lui Ovidiu. În Pontica, I, I, Ovidiu îi cere prietenului Brutus să găzduiască în bibliotecă ale sale libelli peregrini 243. Locul acestui nou sosit ar putea fi acolo unde stătea Ars amatoria
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
partidele burgheze" care spoliaseră poporul și înăbușiseră, invariabil "în sânge", revolta maselor. Un caz clasic este cel al mitologiei referitoare la răscoala din 1907: imaginea dramatică inventată de Zaharia Stancu în romanul Desculț intens studiat la școală -, în episodul, absolut fictiv, al țăranilor care culeg via cu botniță, se bucură de o resurgență cu totul neașteptată: cifrele, de mult falsificate deja de propaganda socialistă cei "11000 de țărani împușcați", în realitate câteva sute -, sunt repetate cu o convingere de nezdruncinat, dar
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
doar prin voința oamenilor. În loc să ia în considerare convulsiile și masacrele pe care Franța avea să le cunoască în curînd, această elită acceptă himerele propuse de niște visători. Acești iluminați de salon par să fie primii susținători ai unei științe fictive, întemeiată pe vulgarizarea științei, greșit înțeleasă, pe doctrine esoterice pripite, pe spiritualitate inițiatică ieftină și pe o necunoaștere totală a faptelor economice, ca și a principiilor ce se pot deduce din ele. Unii propun, ca Dubois de Crancé, care redescoperă
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
concentrare ritual-ceremonială din desfășurarea Paparudei”. După terminarea acestei secvențe de spectacol ritualic, paparudele sunt „dăruite”, de obicei, cu alimente, în vreme ce la Caloian se fac pomeni exact ca la mort. Mihai Pop insista asupra caracterului profund funerar al acestui obicei: „Înmormîntarea fictivă, ne spune autorul, se făcea după toată rînduiala tradițională. Un copil juca rolul preotului, un altul rolul dascălului, cu bocitoare și cădelnițare, înainte de a fi lăsat în apă. În unele locuri era așezat într-o mică cutie de scîndură în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe erou de a pune mîna pe baltag. Se presupune că Păstorul era pregătit pentru ambele situații. În rolul de „omul cu baltagul”, l-am întrezărit deja în două ipostaze, în chip de Nechifor Lipan și de Gheorghiță. Par roluri fictive, dar credibile, întrucît pot fi reconstituite punct cu punct cu fragmente autentice din viața oieritului. Cealaltă secvență, și ultima, se află tot în prelungirea altora anterioare. Ea face parte din același scenariu. Dacă dă impresia de inedit, și așa stau
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pentru tragicii greci și, mai mult, pentru filosofia modernă, existențialistă), nevoit să întîmpine moartea prea devreme. Așa și este, dovadă că mentalul folcloric a încercat să găsească o soluție reparatorie, adică i s-a înscenat dalbului de pribeag o nuntă fictivă și festivistă. Se alătură ambiguități meșteșugite și convenții poetice, justificate fie de „specificul” textului folcloric (în cazul Mioriței: colind-cîntec-baladă, „amestec de genuri”), fie de exigențele construcției romanești (Sadoveanu). Anonimul a decis că este mai profitabil, pentru calitatea emoției și sensibilizarea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la studiul mentalităților. Atunci cînd vorbim de opinie publică astăzi, ne raportăm în mod spontan la publicarea unor calcule făcute pe o serie de răspunsuri la întrebări precise și finalizate pe cele mai diverse teme, chiar dacă este vorba de personaje fictive, de medicamente sau țări care nu există, în anchete realizate cu ajutorul chestionarelor pe lîngă eșantioane reprezentative ale unei anumite populații. Construcția și lectura acestor rezultate extrem de amestecate, rapid inactuale sau prea puțin valabile prin însuși modul lor de construcție și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
importantă. Sînteți de acord cu ultima măsură privitoare la un obiect X, luată de cutare sau cutare personalitate politică?'', ,,Veți continua să mîncați carne de vită în urma descoperirilor privitoare la ultimele cazuri de "vacă nebună" din Europa?'' iată două exemple fictive de întrebări tipice de sondaj. Se încearcă atunci o cuantificare a celor mai frecvente enunțuri prilejuite de un anumit eveniment, nou sau important din punct de vedere economico-politic, ce se construiește mental în timp ce este comentat de diverși actori. Rezultatele în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unei situații, așteptările și anticipările condiționează puternic îndeplinirea oricărei activități, inclusiv în timpul desfășurării ei. Cercetările lui Abric (1987) privitoare la influența imaginii partenerului asupra realizării unui joc precum dilema prizonierului ilustrează această funcție. Într-una din manipulări, subiecții sînt puși, fictiv, în competiție fie cu o mașină, fie cu o ființă umană. Sînt formalizate și trimise subiecților experienței două tipuri de răspunsuri la problemele ridicate de joc și atribuite partenerului fictiv (mașină sau ființă umană): un tip rigid (număr identic de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ilustrează această funcție. Într-una din manipulări, subiecții sînt puși, fictiv, în competiție fie cu o mașină, fie cu o ființă umană. Sînt formalizate și trimise subiecților experienței două tipuri de răspunsuri la problemele ridicate de joc și atribuite partenerului fictiv (mașină sau ființă umană): un tip rigid (număr identic de răspunsuri cooperative sau competitive repartizate la întîmplare) și celălalt adaptativ (răspunsul găsit de subiectul naiv îi este trimis în ecou, identic, de către partenerul său fictiv, deci de experimentatori). În acest
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de joc și atribuite partenerului fictiv (mașină sau ființă umană): un tip rigid (număr identic de răspunsuri cooperative sau competitive repartizate la întîmplare) și celălalt adaptativ (răspunsul găsit de subiectul naiv îi este trimis în ecou, identic, de către partenerul său fictiv, deci de experimentatori). În acest ultim caz, dacă subiectul experimentului are o reprezentare cooperativă a interacțiunii, îi va face față unui jucător elaborînd același tip de răspuns ca el. Oricare ar fi comportamentul lui, se va regăsi, fără să o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai accesibile; totuși, pe unele le-am păstrat, cu o notă bibliografică la sfîrșitul cărții. Exemplele provin din diferite nivele de elaborare estetică; nu numai din romane binecunoscute dar și din literatura pentru copii sau din jurnalism; există și exemple fictive. Ultimele constituie un fel de serie. Data apariției acestei cărți o situează în cadrul discuțiilor literare. Apare tîrziu, dacă o considerăm un rezultat al structuralismului. Venind după lucrările teoretice în vogă, antistructuraliste sau poststructuraliste, ea vizează integrarea diferitelor tipuri de teorii
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
După cum apărea din definiția textului narativ, aceste semne sînt produse de un agent care relatează, care "pronunță" semnele. Acest agent nu poate fi identificat cu scriitorul, pictorul sau regizorul. Mai curînd, scriitorul se retrage și își transferă atribuțiile unui vorbitor fictiv, unui agent cunoscut sub numele de narator. Dar naratorul nu relatează în mod continuu. De fiecare dată cînd vorbirea directă intervine în text, este ca și cum naratorul își transferă temporar funcția unuia dintre actori. Cînd descriem stratul textului este important să
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
text. De aceea noțiunea nu este specifică naratologiei, care are ca obiectiv, așa cum am specificat, aspectele narative ale unui text narativ. Cu toate acestea, noțiunea de narator cere poziționări suplimentare. Nu mă refer la un povestitor, la un "eu" vizibil, fictiv, ce intervine în povestire după bunul plac, sau care participă la acțiune în calitate de personaj. Un astfel de narator "vizibil" este o versiune particulară a naratorului, una din numeroasele posibilități de manifestare ale acestuia. În capitolul de față mă voi referi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]