8,147 matches
-
toate premisele pentru a avea succes. Atunci mult noroc. Iain e amuzat la culme. — Pot să-ți dau un sfat? În locul tău, eu aș Începe deja să-mi caut de lucru. Mă sforțez să zîmbesc, apoi mă uit pe geam, fierbînd de nervi. O să-i arăt eu lui. The Look poate fi un mare succes. N-are nevoie decît de... Mă rog, În primul rînd, are nevoie de clienți. Mașina trage lîngă trotuar, iar șoferul În livrea coboară să-mi deschidă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Nu vreau decît să-i spun două cuvinte, atît... — Domnul Kovitz este În... tr-o ședință, spune Carol. Însă nu vă faceți griji, am să-i transmit mesajul dumneavoastră, doamnă Broom. Vă mulțumim pentru telefon. Îmi Închide În nas. Închid mobilul, fierbînd de mînie. N-o să-i transmită nimic, așa-i? Nici măcar nu mi-a cerut numărul de telefon! — Și zi așa, spune Jasmine, care nu m-a scăpat nici o clipă din ochi. SÎnteți prieteni la cataramă, parcă așa ziceai, nu? Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
viața și profesia lui. Cred că putem foarte bine să lăsăm În urma noastră nu știu ce flirt insignifiant de demult, nu ești de aceeași părere? — N-am vrut decît să zic că... Înțelegi foarte bine! O să-și bage nasul unde nu-i fierbe oala. GÎndul ăsta mi-a trecut și mie prin cap, recunosc. Însă de ce ar fi mai rău să-și bage ea nasul decît domnul Braine? Sinceră să fiu, eu nici acum nu m-am obișnuit cu ideea ca va trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
alte domenii: să invităm medici, sociologi, să invităm oameni care se ocupă de părțile teoretice ale acestor noțiuni, să vedem care este părerea lor. Să invităm un economist, să vedem care este situația noastră În prelungirea respectivelor noțiuni. Altfel vom fierbe la nesfârșit În euforia Înșelătoare a sucului nostru propriu. Corin Braga: Nu știu, poate totuși ar trebui lucrat aici, Între noi, până când anarhetipul iese din stadiul de șantier, Încât să avem un punct de plecare pe care să-l putem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
țara publicase încă înainte de război o serie de volume conținând articole politice: O seamă de cuvinte (1908), Însemnările unui trecător. Crâmpeie din zbuciumările de la noi (1911), Strigăte în pustiu. Cuvinte din Ardeal într-o țară neutrală (1915). Următoarele, Mustul care fierbe (1927), Precursori (1930) și Discursuri, publicat postum (1942), vor reflecta curba descendentă a orientării sale ideologice din ultimii ani de viață. Comentând acest aspect, G. Călinescu îl caracterizează pe G. astfel: „foarte bun orator de mase, știind să stârnească toate
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
1911; Din umbra zidurilor, București, 1913; Domnul notar, București, 1914; Strigăte în pustiu. Cuvinte din Ardeal într-o țară neutrală, București, 1915; Poezii alese, București, 1915; Cântece fără țară, București, 1916; Două morminte, București, 1916; Poezii, București, 1924; Mustul care fierbe, București, 1927; ed. îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1992; Meșterul Manole, București, 1928; Precursori, cu un portret de Camil Ressu, București, 1930; ed. îngr. și introd. I. D. Bălan, București, 1989; Din larg, București, 1939; Poezii, București, 1941; Discursuri, București
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
romanele lui William Faulkner (unul dintre prozatorii lui preferați). Nimic din romanul social festivist nu există în proza densă, economic croită și minuțios șlefuită. Spovedania, Adolescent sau OZN au ca decor lumea măruntă, periferică, ternă a celorlalți optzeciști, unde totul fierbe la foc mocnit, cu flacără mică. Este lumea mizeră, sordidă, lipsită de orizont, adeseori abrutizată a satului transilvan postbelic, unde se macină destine de intelectuali blazați. O deviere notabilă în raport cu norma epică de acum este bucata care dă și titlul
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
privim înainte, cu groază privim înapoi”, Odată) , eul resimte vertijul trecerii, al efemerității și insignifianței individului („noi suntem o fărâmă din Totu-mprăștiat”, o sintagmă antinomică pentru „Marele Tot”). Ulterior percepțiile negative (unele doar reflexe livrești) se atenuează, și în plachetele Fierbea az-noapte marea... (1933), Nopți pontice (1937) - reluate, împreună cu alte poezii din periodice sau inedite, în volumul Nopți pontice (1969) - privirea poetului contemplă mai calmă realitatea, în special schimbătorul peisaj marin. În Poemul creațiunii (1942) S. renunță la întrebările fără răspuns
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
și tălmăcirile în franceză ale unor capodopere folclorice - Miorița, Meșterul Manole - sau culte - Luceafărul (tipărită în revista pariziană „Revue de l’ACILECE”, 1972), precum și alte versiuni după Vasile Alecsandri, Perpessicius ș.a., rămase în periodice. SCRIERI: Flori de mare, Constanța, 1928; Fierbea az-noapte marea..., București, 1933; Basmul zmeilor, București, 1934; Regina, Cernăuți, 1935; Feerie, Cernăuți, 1936; Furtuna, Cernăuți, 1937; Întâia sărutare, Cernăuți, 1937; Nopți pontice, București, 1937; Credința marelui voievod Mihai, Cernăuți, 1939; 6 iunie, Cernăuți, 1939; Fata de împărat, București, 1941
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
Cernăuți, 1939; 6 iunie, Cernăuți, 1939; Fata de împărat, București, 1941; Poemul creațiunii, București, 1942; Iluzia, București, 1944; Ovidius, București, 1958; Nopți pontice, pref. Șerban Cioculescu, București, 1969; Basmul zmeilor, București, 1969. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 170-171; Nicolae Roșu, „Fierbea az-noapte marea”, CRE, 1933, 2 011; D. Stoicescu, Poezii de Grigore Sălceanu, „Analele Dobrogei”, 1932-1933, 151-158; N. Iorga, Poezie de ieri și de totdeauna, „Cuget clar (Noul Sămănător)”, 1937, 20; Tudose Dracea, Poezia lui Grigore Sălceanu, „România de la mare”, 1938
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
ascensional. Tradiționalist în atitudine, tematică și limbaj, poetul refuză totuși bucolicul sau spiritualizarea în manieră gândiristă. Natura, satul, oamenii, cu ritualurile, dar mai ales cu suferințele lor de chinuiți ai pământului - toate au o frumusețe frustă și aspră, colțuroasă: brazdele „fierb în gura sapei”, boii au „sângerat în jug”, solul e „mușcat” de unelte, pastelistul are „aripile înecate-n sânge”, lumina lunii cade-n „țăndări”, satul doarme „somn de metal”, în noaptea cu „păr de smoală” tăcerea dă un „chiot de
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
consens prematur sau aparent. De altfel, fapt pe care l-am mai subliniat, întărirea coeziunii grupului prin tehnici de spargere a gheții, spre exemplu, poate fi un bun factor stimulativ pentru îndeplinirea acestei a patra reguli. 5) Lăsarea ideilor să „fiarbă la foc mic”. Ideea trebuie să germineze, să aibă posibilitatea să fie explorată în toate laturile sale semnificative și să-și dezvolte perspective relaționale cât mai variate. Această perioadă de „incubare” conduce la o maturizare și la o exploatare majoră
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Era fără paișpe minute. Sava se uita la ceas înnebunit. Și ăia, dinăuntru, care habar n-aveau; să facă ceva, să se miște, să dea vreun semn că, în fine, se va deschide ușa mîntuitoare. Nimic. Fără șapte minute. Coada fierbe, scandalizată... Voci răzlețe protestează că așa e-n Rusia, nimenea nu muncește, toți chiulesc și stau de pomană, - huoooo!... Sava, cu spatele întors, atent la ușă, îmi traducea cu promptitudine argoul revoluției... La fără două minute, poarta raiului încă ședea
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
din Buhara Își procură o anume cantitate de tărâțe de grâu care, după ce sunt cernute și spălate de șapte ori, urmează a fi frământate În apă, pentru ca În cele din urmă lichidul să fie strecurat. Apa filtrată este pusă la fiert până se Înjumătățește, iar ulterior se adaugă usturoi și ulei de migdale. Se consumă când s-a răcit puțin. După cum mi-au spus colegii de breaslă din Buhara, usturoiul servește la Îndepărtarea spiritelor malefice. Medicii europeni ar putea Învăța de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
necesar totuși ca acești artiști să fie stăpânii corpului și organismului lor și să posede o putere asupra mușchilor mai mare decât În mod obișnuit 248. Cu greu am putea Înghiți o macaroană 249 ceva mai lungă, dacă nu e fiartă și Înmuiată cu unt etc., pentru a o face acceptabilă. E totuși probabil ca ei să-și fi pierdut simțul gustului, iar mușchii gâtului pot fi Într-atât de relaxați, Încât lunga panglică de pânză nu Întâlnește nici o rezistență În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sporește efectul. Câteodată, În loc să folosească băutura din iarbă de cânepă, folosesc un unt care conține părți efective din plantă. În prepararea acestuia, iau părți egale de iarbă de cânepă curățată și unt, la care se adaugă puțină apă, și se fierb Împreună până când apa este complet absorbită. Cât timp amestecul e cald, se presează printr-o pânză rară Într-un vas plin cu apă rece; acest unt, care e de culoare verde, poate fi spălat din nou, fie cu apă proaspătă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
timp amestecul e cald, se presează printr-o pânză rară Într-un vas plin cu apă rece; acest unt, care e de culoare verde, poate fi spălat din nou, fie cu apă proaspătă, fie cu apă de trandafiri. Câteodată ei fierb o anumită cantitate de iarbă de cânepă curățată Într-un amestec pe jumătate apă, pe jumătate lapte, până se evaporă pe jumătate, după care se strecoară și se Încheagă. Apoi untul se separă În maniera obișnuită, și conține partea efectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care s-a dizolvat puțină sare, se face un aluat tare, pe care Îl pun pe o masă pentru jumătate de oră, iar apoi Îi adaugă puțin zahăr. În loc de zahăr am folosit cartofi dulci (Convolvus batatas), dacă era sezonul lor, fierbându-i, curățându-i, strivindu-i și amestecându-i cu aluatul. Acești cartofi Îi dau pâinii o aromă excelentă și o păstrează mai multă vreme moale și pufoasă. Pâinea e făcută franzele, cam trei la o livră, și e pusă la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o metodă de operare mai substanțială și mai eficientă. El administrează În acest scop un majoon (preparat 317) conținând, după cum mi-a spus, cinabru, Anacardium orientale și Nux vomica, laolaltă cu treizeci și cinci de mirodenii. E preparat după cum urmează: cinabrul se fierbe În unt, după care se adaugă Nux vomica, Anacardium și mirodeniile. Aceste ingrediente sunt apoi pisate sau frecate Împreună cu o cantitate suficientă de miere, așa Încât să formeze un amestec, proces care durează trei zile. Doza - luată de două ori pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
prin introducerea Într-un săculeț din pânză de in, Într-un vas umplut cu lapte proaspăt și fiert. Alunele sunt apoi curățate și tăiate, iar miezul scos și aruncat (fiind considerat otrăvitor); apoi sunt spălate, uscate, răzuite și mai apoi fierte În miere. Următoarele mirodenii, amestecate cu miere (o cantitate egală cu de două ori greutatea lor), sunt apoi adăugate ca să completeze amestecul, anume: piper (alb, negru, mare), scorțișoară, nucșoară, alune de betel, fistic, galang englezesc 318, myrobolan emblic, spikenard din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
stăm și noi o dată cu el cuminți de vorbă”. Incontestabile efecte poetice rezultă din notarea senzațiilor, diferențiate în funcție de anotimpuri. Iarba își „scormonește”, primăvara, „neliniștite drumuri prin hume cerzonate”, croind „întortocheate răscruci subpămîntene / De păpădii și brusturi și lobode uitate”. Toamna „zarea fierbe ca mustul/ Și întreaga lume are febre”. Uneori ochiul interior privește în trecut, spre timpuri voievodale, dar și spre altele, mai îndepărtate, în care viețuiau prin Bărăgan sciții, precum și spre veacurile în care strămoșii poetei „plecau [...] în toamnele tăcute, / Cu
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
Versuri, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1964, Versuri, București, 1974; Elisaveta Bagreana, Versuri alese, București, 1967; Nikolaus Lenau, Albigenzii, pref. Sevilla Baer-Răducanu, București, 1967; Pencio Slaveikov, Versuri alese, pref. Valentin Deșliu, București, 1967; Saiat-Nova, Regele trubadur, București, 1975; Hajdu Zoltán, Apă fiartă pentru lup, cu ilustrații de Andrassy Zoltán, București, 1975; Antologie de poezie bulgară de la începuturi până azi, îngr. trad. în colaborare cu Haralambie Grămescu, pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în colaborare); Victor Sivetidis, Cântece de leagăn pentru puii animalelor, cu
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
Opere, I-XII, introd. Paul Cornea, București, 1981-1992, Călătorii, postfața edit., București, 1987, Manoil. Elena, postfața edit., București, 1988, Legende istorice, pref. edit., București, 1993; George Coșbuc, Povestea unei coroane de oțel, pref. edit., București, 1992; Octavian Goga, Mustul care fierbe, pref. edit., București, 1992; I. A. Brătescu-Voinești, Opere, I, pref. Al. Piru, București, 1994; Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche, pref. edit., București, 1994; Petre Ispirescu, Legende sau Basmele românilor, pref. edit., București, 1994; Cezar Petrescu, Carlton, pref. edit., București
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
prea multe treburi, va trebui să mă ajutați și voi. Păpușile sunt de acord. 1. Ce mâncare a pregătit Georgiana pentru păpuși? 2. Însemnează cu x: *Georgiana este harnică leneșă * Păpușilor le place mâncarea nu le place mâncarea * Mâncarea se fierbe la aragaz. frigider. 21 3. Scrie denumirile obiectelor din bucătărie: ROMÂNIA Patria românilor este România. Capitala țării noastrte este orașul București. Poporul român iubește pacea și prietenia cu toate popoarele. Românii sunt harnici și pricepuți. Faptele românilor sunt cunoscute în
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
loc în care sunt ținute animalele săbatice dintrun circ. 3. Scrie cuvinte cu același înțeles (sinonime): viscol, tumbe, desprins, deprins, a se întrista, a se înveseli, 4. Precizează înțelesul cuvântului subliniat: Vasul plutea pe valurile pline. În vasul de inox fierbe ciorba. Hrana preparată în frunze circulă prin vase. speciale spre celelalte părți ale plantei. Din cauza bolii, vasele de sânge i s-au ascuns sub piele. (corabie, vapor, oală, cratiță, celule, canale speciale) 5. Scrie în fiecare comunicare cuvântul potrivit: În
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]