12,882 matches
-
este citit și astăzi că un inspirator. Scrierile sale au fraze îngrijit echilibrate, ritmate, cu imagini pe care un literat ar putea fi invidios. În strădania să (care a fost a întregii sale epoci) de a împăca elanurile credinței cu filozofia și-a legat numele de anticii redescoperiți (în principal de Aristotel, Platon și neoplatonici) prin filozofii arabi elenizanți (Ibn Șină, Ibn Farabi), dar și de nume precum Augustin, Sf. Thoma, Boethius, Bernard de Clarivaux, Hugo de Saint Victor și Dionisie
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
cu textul latin citibil în paralel (în ediția Vlăduțescu era la sfarsitul cărții, ceea ce îl făcea mai greu consultabil), cu note și comentarii bine documentate care însoțesc fiecare punct obscur. Sunt sigură că domnul profesor Vlăduțescu, ale cărui cursuri de filozofie greacă și medievală au orientat atâtea generații, se bucură că există în continuare interes pentru Bonaventura. Dacă traducerea să purta amprenta lecturilor de limba franceză și de teologie ortodoxă, curgând într- o limbă română „pe înțelesul tuturor”, mai degrabă hermeneutica
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
niciodată desăvârșită; if you can’ț make it right, you have to make it better. Dar acest „mai bine” diferă pe masura nu doar a talentului, ci și a științei fiecăruia. Sunt întru totul de acord cu traducerea exactă a filozofiei medievale, care e, în fond, știința. Totuși, să nu uităm că uneori e vorba de texte pentru care nu numai informația comunicată, ci și stilul, nu doar criteriul științific, ci și cel estetic au jucat un rol important. Sunt texte
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
în lume - din scrierile lui Al-Kindi, ale Fraților Purității, din tratatele farabiene și avicenniene (evident, ideea e plotiniană, dar haină teologic-filozofică a fost dată de falasifa). Drumul intelectului spre Dumnezeu era loc comun în scrierile acestora. Nevoia de împletire a filozofiei și religiei a făcut obiectul unor discuții de câteva secole (vezi pe această temă Tahafut al-falasifa de al-Ghazali și, pește sute de ani, riposta lui Averroes, Tahafut al-tahafut). Ideea că fericirea (să’ada) e una cu mântuirea e amplu comentată
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
serafic. Desigur, filozoful musulman a făcut tot posibilul să-și îmbrace meditația într-o haină acceptată de teologia islamică, după cum Thoma d’Aquino sau Bonaventura adaugă mereu referințe la Mântuitor sau citate biblice pentru a convinge că e vorba de „filozofie creștină”. Dar atât datul coranic cât și cel biblic se hranesc din marile texte grecești, îmbogățite cu o nouă problematică și un nou vocabular. Pe scurt: a traduce un text medieval, indiferent din ce limbă, presupune un oarecare talent literar
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
diferite nuanțe, diferite curente de dreapta. Într-un interviu celebru din 1984, Thatcher a spus că nu există ceva numit societate. Avem individul, a cărui libertate trebuie apărată și statul. Între acești poli nu a enimic. Ea a avut o filozofie politică riguroasă, cu care nu putem fi de acord. A încercat să elimine toate formele de solidaritate tradiționale, de la cele care acționau în Marea Britanie din feudalism, până la cele moderne, introduse după război. A divizat națiunea, cu efecte care merg în
Daniel Barbu: Liderii PDL și-o asumă pe Thatcher din ignoranță. Thatcher nu poate fi o eroină pentru liberali by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/38145_a_39470]
-
ghinionul tău! Era de confesiune metodistă, și poate asta și-a pus amprenta asupra fiolozofiei: dacă ești menit să ai succes, așa a vrut Dumnezeu, dacă nu , asta e, nu putem interveni. Evident că nu putem îmbrățișa o astfel de filozofie, avem rădăcini istorice, iar în România sunt numeroase rețele de solidaritate socială, de la familie până la marile sisteme de pensii, asigurări, protecție socială. Trăim în acest sistem din 1920, așa că nu dau șanse thatcherismului la noi. -PDL și-a asumat politicile
Daniel Barbu: Liderii PDL și-o asumă pe Thatcher din ignoranță. Thatcher nu poate fi o eroină pentru liberali by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/38145_a_39470]
-
facem ziduri înalte. Ele ne despart de drumuri, dar nu de hăul de sub noi și de deasupra noastră."* Cu o admirabilă demnitate în suferință, mult încercata țărancă închipuită de Marin Bucur sfârșește prin a exprima în monologul ei interior o filozofie a dăinuirii în fața oricăror vicisitudini ale destinului, sintetizând reacția spirituală a unui întreg popor: „Noi n-avem case de dus în spinare. Trebuie să rămânem lângă ele. Să le păzim să nu se prevale. Ne clătinăm unii lângă ceilalți, dar
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
cu atâta acribie, încât decid că am citit destul. Nu vreau deloc să spun că ideile lui Cioran ar trebui neglijate, ca fiind numai pretexte pentru a-și etala stilul. Vreau doar să spun că el nu este autorul unei filozofii, ci a unei continue expresii de sine, prin mijlocirea unor idei - chiar dacă ce conțin ele nu e lipsit de interes. Problema este însă că cititorului neavertizat asupra specificului literaturii, ce scrie el poate să-i apară ca filozofie și poate
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
autorul unei filozofii, ci a unei continue expresii de sine, prin mijlocirea unor idei - chiar dacă ce conțin ele nu e lipsit de interes. Problema este însă că cititorului neavertizat asupra specificului literaturii, ce scrie el poate să-i apară ca filozofie și poate fi tentat să și-o asume. Când îl citești pe Dostoievski, știi că ai de-a face cu un roman. De aceea, demonii lui sunt numai edificatori, nu și periculoși. Citindu-l inadecvat pe Cioran, poți să cazi
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
Răzvan Andrei Problema unei distincții între filozofie și literatură nu e nouă. Dimpotrivă, ea funcționează implicit ori de câte ori avem înainte un autor. Dar, dacă tradiția ne-a băgat în cap că, de exemplu, Aristotel e filozof și Proust romancier (literat), în cazul altor autori ca Nietzsche, Derrida sau
Filozofie sau literatură? by Răzvan Andrei () [Corola-journal/Journalistic/3784_a_5109]
-
că, de exemplu, Aristotel e filozof și Proust romancier (literat), în cazul altor autori ca Nietzsche, Derrida sau Cioran distincția își pierde puterea, încurcându-ne. Cărțile celor din urmă pot fi găsite pe rafturile librăriilor sau în biblioteci la secțiunea „Filozofie” mai mult din inerție. Pe scurt, distincția de care am amintit are la bază o anumită presupoziție metafizică: filozofii caută adevărul, în vreme ce literații (romancierii și poeții, mai exact) tind să-l ascundă sau, mai degrabă, să creeze altele noi. Altfel
Filozofie sau literatură? by Răzvan Andrei () [Corola-journal/Journalistic/3784_a_5109]
-
Ei o fac pentru că sunt scriitori, oameni pentru care cuvintele și sunetele lor, muzica lor și imaginile pe care le pot naște sunt tot ce au. Iar în lumina acestei viziuni, nu mai putem trasa granițe atât de ușor între filozofie, literatură și orice altceva se ocupă cu cuvintele.
Filozofie sau literatură? by Răzvan Andrei () [Corola-journal/Journalistic/3784_a_5109]
-
ionvoicu Poate fi considerat Iisus ca fiind de Stânga? Adepții săi susțineau împărțirea averilor la săraci, iar creștinismul a fost, la început, religia celor defavorizați. Curentele politice de Dreapta îl revendică, de asemenea. Care este răspunsul unui teolog? Doctorul în filozofie Ionuț Vulpescu, deputat PSD, a scris pentru un editorial pe această temă. Potrivit dr. Vulpescu, toate revoluțiile ca și toate loviturile de stat, toate reformele și toate restaurațiile au fost făcute sub pretexte decupate din Evanghelii și cu pretenția urmării
Iisus a fost de Stânga sau de Dreapta? by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37892_a_39217]
-
căci nici în fața morții autorul nu-și abandonează hedonismul. Proverbele pe care și le notează la răstimpuri sunt din categoria celor care făceau deliciul lui Iordache Golescu („se sperie calul de bășina lui” și altele asemenea). Nimic gnomic cu adevărat. Filozofia vinului e cultivată chiar și de-a lungul întinsei perioade de abstinență, fiindcă rezidă mai ales în tacla și convivialitate. E de reținut paragraful în care e relatată o petrecere pascală perfect sobră (în sens etimologic). Chiar și fără alcool
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
de muncă”, a declarat Andreea Paul pentru DC News. Rothbard, inamicul impozitării Murray Newton Rothbard a contribuit la definirea libertarianismul modern și popularizat o formă de piață liberă numită anarho-capitalism. A scris peste zeci de cărți pe subiecte de economie, filozofie si istorie și este considerat una dintre cele mai importante figuri din mișcarea libertariană americană. El a argumentat că impozitarea reprezintă furt coercitiv la scară mare, și un monopol coercitiv de forță ce interzice achiziția voluntară a serviciilor judiciare și
Andreea Paul: Ascundeți-vă portofelele, sunteți pe cale să fiți jefuiți by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/36343_a_37668]
-
în traducere, sunetul, ritmul, cursivitatea, în ciuda unor scăpări de sintaxă, pe alocuri) - reprezintă unul dintre cele mai bune titluri recompensate cu Premiul Goncourt, din ultimii ani. Scriitorul, originar din Corsica, unde a locuit multă vreme și a fost profesor de filozofie la liceu (în prezent e profesor la Liceul francez „Louis Massignon” din Abu Dhabi), este în mod deliberat un marginal care, deși născut la Paris, a ales - asemenea protagonistului cărții, tânărul student Matthieu - să locuiască departe de Capitală și de dezbaterile
Creșterea și decăderea unei lumi by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3403_a_4728]
-
un roman cu mai multe straturi, întins pe mai multe generații, un roman scris întrun stil elegant și melancolic, care stă sub semnul unor citate din predicile Sfântului Augustin ținute la căderea Romei în fața credincioșilor înspăimântați. Având o licență în filozofie la Sorbona, Jérôme Ferrari își construiește micul roman în funcție de două referințe filozofice recurente: pe de o parte, Sfântul Augustin (filozof, dar și episcop creștin), iar pe de alta, Leibniz. Dacă cel de-al doilea e citat pentru ideea lui privitoare
Creșterea și decăderea unei lumi by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3403_a_4728]
-
este o surpriză plăcută în peisajul literar românesc. Autorul, Cristian Ardelean, este un avocat din Cluj de doar 24 de ani, bistrițean de origine. Aflu despre el de pe internet că în ultimul an de liceu a fost olimpic internațional la filozofie, obținând o mențiune. Se vede treaba că întâlnirea cu filozofia i-a folosit, căci felul în care se raportează el la lume ca autor de ficțiune este unul problematizant. Elementele realității nu sunt luate ca atare, ci puse în ecuație
Hazard by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3413_a_4738]
-
Ardelean, este un avocat din Cluj de doar 24 de ani, bistrițean de origine. Aflu despre el de pe internet că în ultimul an de liceu a fost olimpic internațional la filozofie, obținând o mențiune. Se vede treaba că întâlnirea cu filozofia i-a folosit, căci felul în care se raportează el la lume ca autor de ficțiune este unul problematizant. Elementele realității nu sunt luate ca atare, ci puse în ecuație pentru a căuta adevărul de dincolo de aparențe, ceea ce dă de la
Hazard by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3413_a_4738]
-
știi deloc!”. Ceea ce mă face să-mi spun că mă cam bârfesc tot vorbind de mediocritate. E ceva mai mult, ceva aproape mistic. Un soi de handicap. Prea se adună multe: îndemânare tehnică, ținere de minte, învățat limbi, științele exacte, filozofia analitică, orice fel de idee de la un nivel în sus... Și, à propos. Citesc cartea unui autor despre care nu-mi dau seama dacă e de o adâncime care îmi scapă sau de subtilitatea unui impostor. Telefon insolit de la o
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
Năsăudului, din Chiuza, fiu de preot, s-a născut în 1887. A copilărit la Rebrișoara, vatra Mureșenilor, unde tatăl său, preotul Anton Precup, s-a mutat ca slujitor al altarului. Studiază la Liceul grăniceresc din Năsăud și urmează Literele și Filozofia în Germania, la Leipzig. După terminarea studiilor universitare este o vreme profesor la liceul din Năsăud, iar după Marea Unire, profesor și director la Liceul „Petru Maior” din Gherla. „Etapa gherleană” a biografiei sale (1919-1940) este cea mai rodnică din
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
de public. Emisiunea provoacă un scandal uriaș, vânzările cresc. Dar când, în logica scandalului, Tarslaw e confruntat cu „modelul” său, la o dezbatere în cadrul unui târg de carte, mincinosul Brooks face figură bună - arătând că el crede cu ardoare în filozofia scrisului său, în vreme ce autenticul Tarslaw, nu. Faima ține cât ține minciuna. Secvența - și cartea, în sine - pune o problemă serioasă: aceea a (valorii) autenticității în postmodernitate, mai ales în contextul inflației de romane de succes și de seriale de televiziune
Rețeta succesului by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/3190_a_4515]
-
cuvinte. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a zis că Biserica și Universitatea au o vocație comună și a eplicat și de ce consideră acest lucru. Plecând de la relația dintre cunoașterea intelectuală sau informativă, și spiritualitatea existențială sau formativă, de la dialogul dintre știință, filozofie și teologie, Universitatea și Biserica au început să descopere vocația comună de-a promova cunoașterea științifică și cunoașterea spirituală în comuniune de valori ale umanității inteligente și înțelepte, care unifică diversitatea științelor la nivelul conștiinței responsabilității pentru demnitatea persoanei, calitatea
PF Daniel: Universitatea și Biserica au o vocație comună by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/31089_a_32414]
-
engleză, pe care o am, dar nu este completă, în zona începuturilor lui M[ircea] E[liade]. Am trimis articolul despre M[ircea] E[liade] la Iași, la „specialiștii” noștri, inclusiv lui O. Chețan care pregătește ceva la Revista de filozofie. Cu multe și bune gânduri, Adrian Marino [Lucian Stanciu, Strada Emil Gârleanu, nr. 21, București, IV, cod 72242; Adrian Marino, Strada Ràkozi, nr. 72, Cluj- Napoca]. * Cluj-Napoca, 11 sept[embrie] [19]77 Stimate d[omnu]le Stanciu, Vă rog să
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]