3,915 matches
-
monde (Crearea lumii). Acum ne propune o adevărată epopee cosmică, o pasionantă fabulație despre originile lumii, Univers, Timp, Dumnezeu, Natură, căreia i-a dat un titlu "furat" dintr-o poezie a lui Aragon, C'est une chose étrange à la fin que le monde (De fapt, lumea e o chestie stranie), apărută în 2010 la editura Robert Laffont. Insolenta erudiție plurivalentă a lui Jean d'Ormesson nu încetează să ne uimească și să ne încînte. Ca și autorul însuși, jovial, deschis
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în întreaga sa ființă, cum nu mai cunoscuse pînă atunci. Fizic și intelectual, Marc se îndrăgostește pentru prima dată, asumîndu-și riscuri pe care le evitase în aventurile sale anterioare. Un aer de Philippe Roth, dar cu mituri și tabuuri luate fin în răspăr și cu o subtilă psihologie desfășurată în elipse, ce întreține o atmosferă de suspans de cea mai bună calitate. Singura grijă majoră a profesorului pare a fi aceea de a-și ține aventurile departe de ochii neîngăduitori ai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Nothomb, Amélie, Le Voyage d'hiver, Albin Michel, 2009 * Nothomb, Amélie, Barbe bleue, Albin Michel, 2012 * Nothomb, Amélie, La Nostalgie heureuse, Albin Michel, 2013 * Oksanen, Sofi, Purge, Paris, Stock, 2010 * D'Ormesson, Jean, C'est une chose étrange à la fin que le monde, Paris, Robert Laffont, 2012 * Orsenna, Erik, Longtemps, Paris, Fayard, 1999 * Petrescu, Cornelia, Les Ecorces d'orange, Paris, Mon Petit Editeur, 2010 * Petrescu, Cornelia, Cercul lui Simion, Iași, Junimea, 2010 * Pireyre, Emmanuelle, Féerie générale, Paris, Ed. de l
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
blestemată. Eseu de economie generală, trad. și postfață de Bogdan Ghiu, Editura Institutul European, Iași, 1994. BAUDRILLARD, Jean, "Modernité", în Encyclopædia Universalis, Éditeur à Paris, 1988, vol. 12, pp. 424-426. BAUDRILLARD, Jean, À l'ombre des majorités silencieuses ou la fin du social suivi de L'extase du socialisme, Denoël/Gonthier, Paris, 1982. BAUDRILLARD, Jean, America, trad. de Alina Beiu Deșliu, Editura Albatros, București, 1994. BAUDRILLARD, Jean, Celălalt prin sine însuși, trad. de Ciprian Mihali, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o absurdă mișcare browniană. Nu este vorba de așa ceva, o asemenea perspectivă ni se pare afectată de reprezentarea paradisiacă a unei societăți "organice" pierdute". Lyotard face aici trimitere la lucrarea lui Baudrillard À l'ombre des majorités silencieuses ou la fin du social. 428 Jean-François Lyotard, Economia libidinală, trad. de Magdalena Mărculescu-Cojocea, Editura Pandora, Târgoviște, 2001, p. 113. 429 Barry Sandywell, "Forget Baudrillard?", p. 134. 430 Jean Baudrillard, Pour une critique de l'économie politique du signe, p. 229. 431 Jean
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Magdalena Mărculescu-Cojocea, Editura Pandora, Târgoviște, 2001, p. 113. 429 Barry Sandywell, "Forget Baudrillard?", p. 134. 430 Jean Baudrillard, Pour une critique de l'économie politique du signe, p. 229. 431 Jean Baudrillard, À l'ombre des majorités silencieuses ou la fin du social suivi de L'extase du socialisme, Denoël/Gonthier, Paris, 1982, pp. 62-63. 432 Jean Baudrillard, L'échange symbolique et la mort, p. 20. 433 Un exemplu în acest sens: "Trebuie să descoperim evenimentul modernității sau postmodernității (puțin contează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Înțelege psihologia gimnastelor, optimist, capabil de a sugestiona realist eievele sale. Calm, echilibrat, stăpân pe sine, rezistent !a emoții și stres, capabil să nu trădeze stările psihice puternice, bun pedagog și părinte pentru toate sportivele sale, capabil să le modeleze, fin observator, amabil, energic, curajos, meticulos, sistematic, spirit creator. Așa cum individualizarea este o necesitate absoiută În pregătirea gimnastelor, ea este prezentă și În comportarea și manifestările fiecărui antrenor, deoarece fiecare este un unicat, fiecare lucrează numai ca el și deci și
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
Emil Brumaru , Sfîșietor, cu trîmbița-i cu fluturi, în curți interioare, unde-ți scuturi Pernele moi și părul stors ca mierea. Și oriflama-i zbuciumată-n vîntul Fin ondulat și-n darn, al nimănui: Mai pîlpîie aoreola lui De aur înc-o clipă pe pămîntul Pe care-l părăsește, trist și frel; Vai, nu mai are ce să ocrotească de cînd ți-s scoși, albi, sînii în crenel Și
Același înger tulbură tăcerea by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8574_a_9899]
-
România? Casa mea de pe malul mărețului fluviu St. Laurent nu mai este bună? Mulți romani visează să emigreze În Canada și eu mă Întorc În România?, În țara unde este... așa și pe dincolo - știți ce vreau să spun, nu? Finul meu Ion Gheralia, oltean din Tunarii Vechi, prieten de nădejde, a găsit la aceste Întrebări chiar un răspuns plin de umor și fără echivoc : Nașului meu i s-a urât cu viața bună din Canada, de aia se Întoarce la
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
ispășitor pentru tot ceea ce merge rău în lume. Globalizarea piețelor de capital Multe guverne blamează fenomenul globalizării, înt rucât ele își dau seama că statele și guvernele își diminuează pu ter ea și autoritatea în fața nestăvilitei creșteri a influenței piețelor fin anc iare, a fluxurilor internațio nale de capital, care creează o rețea globală d e c onexiuni financiare. Rețe lele astfel formate se întrepătrund și interacț ion ează, definind o structură evolutivă care impune atât constrângeri, cât și pu tere
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
da naștere la interpretări privin d n ecunoașterea sau neînțele gerea domeniului cercetat. Privită în esența sa , g lobalizarea financiară apare ca un proces complex, cu evoluții și rezultate con tradictorii, având atât be neficii, cât și riscuri. În timp ce piețele fin anc iare globale joacă un rol esențial în distribuirea mondială a capitalului, ele fac acest lucru într-un mod care poate fluxurilor de capital, prin utilizarea unor ins tru mente financiare riscante, este î schimbările intervenite în mediul financiar global
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ropene, aspect reglementat de Tratatul de la Ma ast richt. Liberalizarea piețelor de capital, ca urmare a eli minării treptate a ob stacolelor impuse circulației devizelor și a ca pit alului reprezintă un alt uriaș pas înainte, în vederea formării unor piețe fin anc iare globale. Astfel, a crescut posibilitatea obținerii de capital, în special, pentru firmele multinaționale, înregistrându-se, totodată, o reducere a costurilor tranzacționale (de exemplu, transferul veniturilor în străinătate, dezvoltarea unor relații de existența de relații conflictuale î ; apariția structurilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
au obținut numeroase benefi cii de pe urma atragerii investitorilor străini. Reglementarea la nivel global rămâne o posibilitate teoretică, care suferă, însă, de așa numita problemă “free rider”, de vreme ce va exista mereu cel puțin o jurisdicție care să vrea să accepte piețele fin anc iare offshore. Teoria determinismului tehnologic consideră, de as emenea, că glo balizarea financiară contemporană este diferită de cea de dinainte de 1914. Atunci, costurile relativ ridicate și întârzier ile în comunicarea informațiilor, slaba dezvoltare a piețelor financiare și a ser
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
altor tranzacții financiare. Finanțare a d ezvoltării economice, cât și a extinderii afacerilor nu se mai bazează atât de mu lt pe creditele bancare în noua etapă a globalizării economice. În ultimul deceniu, dezvoltarea pie țelor financiare și globalizarea fluxurilor fin anc iare au influențat activitatea băncilor care au făcut eforturi pentru a se ada pta noilor condiții. Progresul tehnic, inovațiile financiare, procesul de dere gle mentare au creat noi posibilități concu rența nvestiționale pe piețele monetare și financiare , c eea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mai timpur ii bănci internaționale au luat ființă în Veneția. Înainte de secolul al XIX lea, orizontul geografic al finanțelor interna ționale era relativ limitat față de ceea ce ave a s ă urmeze la acea vreme, băn cile italiene folosind diferite instrumente fin anc iare pentru a finanța atât co merțul, cât și guvernele din zona mediteraneană , i ar pe măsură ce comerțul s a dezvoltat în Europa, inovațiile financiare s au răspândit, spre nord, prin scrisori de credit dezvoltate la Târgurile din Cha mpagne
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
determinant al globalizării finan cia re îl constituie libera lizarea piețelor financiare în unele țări nou i ndu strializate (din Asia de Sud Est, în special). Acest proces de liberalizare a f ost determinat, la rândul său, precum și de interesul marilor conglomerate fin anc iare occidentale de a valorifica noi oportunități de investiții. Unele țări, ca S.U.A., Marea Britanie, Germ ania etc., le-au cerut țărilor nou industrializate să-și deschidă piețele financiare în cadrul unor negocieri bilaterale sau multilaterale. Liberalizarea a produs numeroase modificări
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cerut țărilor nou industrializate să-și deschidă piețele financiare în cadrul unor negocieri bilaterale sau multilaterale. Liberalizarea a produs numeroase modificări în strategia și dimensi unile agenților pieței financiare. Astfel, ca u rmare a reducerii veniturilor din comisioane, intermediarii de pe piețele fin anc iare au adoptat o strategie de diversificare, oferindu le clienților o gamă mult mai largă de produse și servicii financiare, precum și trecerea de la a cti vități de intermediere la ope rațiuni pe cont și risc propriu. Totodată, în u
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
principal, a băncilor străine, pe piețele lo cal e, iar al doilea implică utiliza rea acestora atât de către creditori, cât și de in vestitorii locali. Acești inter mediari financiari sunt, de regulă, localizați în afara țării, un exemplu în ceea ce privește internaționalizarea serviciilor fin anc iare constituindu-l tranzac ționarea acțiunilor locale (certificate de depo zit ) la bursele internaționale de valori. Nivelul de internaționalizare al piețelor bursi ere este din ce în ce mai mare, iar o proporție însemnată a companiilor din țările dezvoltate și din cele în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
contului curent, întâlnite, de obicei, în cadrul economiilor în cur s de dezvoltare. Odată cu intensificarea procesului de integrare financiară, au loc in trări masive de fluxuri de capital, fapt ce sub lin iază profunzimea și comple xitatea piețelor financiare interne. Fluxurile fin anciare internaționale orientate către aceste țări, chiar dacă în volum mic, determină o disciplină de piață mai bună atât la nivel macroeconomic, cât și în domeniul financiar. Capitalul străin are capacitatea de a impune, î n m od efectiv, o asemenea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
rezerve și suficient capital sau nu dispune de cele mai bu ne stimulente, intrările și ieșirile ample de fluxuri de capital pot crea probleme grave în cadrul sectorului financiar. Concurența străină poate să influențeze, de asemenea, sub aspect negativ, activitatea intermediarilor fin anc iari locali. Întrucât crizele fi nanciare pot avea efecte devastatoare, uneori, ace astă opinie propune o re glementare adecvată și o supraveghere a sistemu lui financiar autohton, dar fără a face discrepanță între capitalul străin și capitalul autohton. Pentru
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
așadar, a fi subliniate, pe de o parte, nec esitatea reglementării pie țelor financiare și valutare naționale, cu scop ul evitării efectelor negative ale liberalizării asupra economiilor naționale, ia r, pe de altă parte, necesi tatea existenței unor organisme internaționale fin anciare care să asigure buna funcționare, reglementarea și controlul pi ețe i financiare mondiale. Deși țările europene dezvoltate au renunțat, în tr o oarecare măsură, la restricțiile de pe piața de capital abia în ani i 1970, în prezent, prin po
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
precum și în reconfigurarea sistemului financiar internațional. Deși FMI a făcut pași importanți în direcția modernizării și îmbunătățirii capacității sale de a gestiona crizele, mai sunt multe de făcut în direcția creșterii transparen ței și a dezvoltării unor noi facilități de fin anț are. Ca urmare a cercetării făcute în acest capitol, pu tem desprinde și for mula unele concluzii care să ne ajute să înțelegem mecanismul declanșării actualei crize financiare, a modului în care ele au afectat întregul sistem financiar mondial
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
referință. Ștefan BORBÉLY Mulțumiri Această modestă carte, pentru repetițiile și erorile căreia sunt singur responsabil, nu ar fi apărut niciodată dacă nu aș fi beneficiat de bunătatea și de sprijinul unor oameni dragi. Mulțumesc în primul rând familiei, apoi, desigur, finilor mei, Letiția, Camelia și Ionuț, cărora le și dedic volumul. Recunoștința mea se îndreaptă spre Miriam (primă cititoare, admirabilă, a acestor pagini), dar și spre Allie, Chris, Cosmin, Eli, Erika, Manu, Vera, redutabilul trio intelectual care a făcut deliciul mai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de Niculae Gheran și Nicolae Liu, studiu introductiv de Al. Piru. București: Ed. pentru Literatură, Ed. Minerva, 1968-1989. Regman, Cornel. Agârbiceanu și demonii. Studiu de tipologie literară. Pitești: Ed. Paralela 45, 2001. Reid, Julia. Robert Louis Stevenson, Science, and the Fin de Siècle. Houndmills, Basingstoke, Hampshire and New York: Palgrave Macmillan, 2006. Reschika, Richard. Introducere în opera lui Mircea Eliade. Traducere de Viorica Nișcov. București: Ed. Saeculum I.O., 2000. Rickels, Laurence A. The Vampire Lectures. Minneapolis and London: University of Minnesota
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
informatizare continuă. Economia hipertehnicizată include acum sistemele automatizate pe bază de informație digitală și analogică, roboți și alte mijloace care nu numai că înlocuiesc tot mai multe din organele, simțurile și mințile oamenilor naturali, dar execută mai repede și mai fin toate artefactele, menține parametrii instalațiilor, dozajul combinațiilor, diverse forme de supraveghere. Cele mai directe reacții culturale moderne la noile mijloace de muncă sunt exprimate destul de complex în literatura și cinematografia SF, cu o hermeneutică specifică, adesea ezoterică prin formele de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]