9,041 matches
-
didactice. Se evidențiază câteva coordonate generale ale actiunii educationale: - în primul rând, acțiunea educațională este ăn esență, o relație ăntre un subiect și un „obiect”, în care subiectul urmărește o schimbare, o transformare a obiectului în conformitate cu o anumită finalitate; - în al doilea rând, relația dintre subiect și obiect are caracteristica unei interacțiuni active și creative, este o relație socială și antropologică, la ambii poli aflându-se ființe umane; - în al treilea rând, acțiunea educațională este componentă a unui ansamblu
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
motive stimulatorii: lauda, încurajarea, aprecierea obiectivă, relații socio- afective tonice, respectul opiniei, organizarea logică și sistematică a informațiilor; motive inhibitive: situații contradictorii, teama de notă, blamul, pedeapsa, aprecierea subiectivă, indiferența, monotonia. - Motive adaptative - dezadaptative: caracterul lor polar este dat de: finalitățile formative ale procesului de învățământ, tipul și structura metodologiei educaționale, gradul de insatisfacție pe care-l provoacă în personalitatea elevului un anumit tip de relații educative. - Motivația înaltă, medie și redusă - funcție de gradul de angajare educațională a elevilor. B. În funcție de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
activității organelor de securitate. Complexitatea sarcinilor pe care le au de rezolvat organele de securitate și implicațiile politice ale acțiunilor ce le întreprind cer ca activitatea acestora să se afle permanent sub controlul și îndrumarea partidului, astfel încât prin conținutul și finalitatea lor să se integreze organic în politica sa, să se subordoneze intereselor poporului. Creșterea rolului conducător al partidului în toate domeniile construcției socialismului, ale vieții economice și sociale impune întărirea continuă și perfecționarea controlului și îndrumării de către partid a tuturor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
main test]. Vezi ÎNCERCARE HOTĂRÎTOARE. închidere narativă [narrative closure]. O concluzie care dă senzația că o narațiune sau o SECVENȚĂ narativă a ajuns la SFÎRȘIT și care îi oferă coerență și unitate ultimă, un sfîrșit creînd în destinatar sentimentul de finalitate și completitudine meritată. ¶Hamon 1975; Kermode 1967; Miller 1981; Smith 1968; Torgovnick 1981. Vezi și CODA. înlănțuire [enchainment]. Un mod de a combina TRIADE, în așa fel încît închiderea uneia coincide cu deschiderea alteia. Se poate spune că o narațiune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
temporal: se referă atît la un eveniment care a avut loc în 1769, cît și la o situație valabilă în 1804 și 1815 (cînd Napoleon era împărat), dar o descrie numai pe prima. Propozițiile narative circumstanțializate sînt semne importante ale finalității narațiunii. ¶Danto 1965. Vezi și SFÎRȘIT. propoziție narativă simplă [narrative proposition]. Vezi PROPOZIȚIE SIMPLĂ. propoziție restrînsă [restricted clause]. O propoziție al cărei SET DE DISLOCARE e mai mare decît acela al unei PROPOZIȚII NARATIVE, dar mai mic decît acela al
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Concluzii Prin natura sa, metodologia didactică este una din componentele cele mai dinamice și receptive înnoirii și modernizării. Orice schimbare în finalitățile sau în conținuturile educației produce reevaluări și înnoiri metodologice. Acest proces este cu atât mai vizibil în prezent când, în căutarea unei noi calități, învățământul în ansamblul său a intrat într-un accelerat proces de inovare. Metodologia didactică trebuie să
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3062]
-
V. Cristian, în „seria de eforturi sterile a istoriografiei noastre din preajma anului 1980”, prilejuită de amintitul congres mondial al istoricilor, serie completată nefericit de un tratat (compendiu) de Istoria românilor și de un altul de Istorie universală, cu aceeași discretă „finalitate”, ambele avându-l colaborator și pe Leonid Boicu, în schimb, la Iași a apărut atunci o frumoasă sinteză istorică, cu numele său aflat între inițiatorii și făptuitorii ei, spre a-i răsplăti astfel, măcar parțial, frustrările sau deziluziile generate de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
remarca în afara ordinei constituționale. G. G. Florescu optează și el pentru termenul de uniune personală, dar ține să sublinieze „dreptul statului național român de a purta relații internaționale pe plan de egalitate și de a folosi în mod corespunzător aceste finalități. Sistemul de organe specializate își are fundamentarea în însăși evoluția sa de stat cu caracter național, fără să mai apară ca necesară o abilitare a altor Puteri”. Perfect adevărat, dacă privim considerațiile prin prisma aspirațiilor naționale și a argumentelor de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îndeamnă condiția noastră de muncitori cu experiență limitați nu numai cronologic; viziunea maniheistă îi este cu desăvârșire străină. Aparent paradoxal, Al. Zub este un pragmatic, atent la idei și conduite ce converg spre crezuri avuabile în două cuvinte: istorie și finalitate (titlul uneia din cărțile sale), ideea de finalitate operând, din capul locului, ca cea mai viguroasă obsesie profesională. El subscrie la afirmația lui Lucian Blaga, potrivit căruia „există două realități a căror imensă, zdrobitoare greutate nu o simțim, dar fără de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu numai cronologic; viziunea maniheistă îi este cu desăvârșire străină. Aparent paradoxal, Al. Zub este un pragmatic, atent la idei și conduite ce converg spre crezuri avuabile în două cuvinte: istorie și finalitate (titlul uneia din cărțile sale), ideea de finalitate operând, din capul locului, ca cea mai viguroasă obsesie profesională. El subscrie la afirmația lui Lucian Blaga, potrivit căruia „există două realități a căror imensă, zdrobitoare greutate nu o simțim, dar fără de care nu putem trăi: aerul și istoria”, adăugând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai adâncă a procesualității, mai integră cu cât îmbrățișează un orizont mai întins, supunând la un examen comparatist un ansamblu mai mare de fapte, fără să omită evenimentele „timpului scurt”. Istoria se cuvine - spune el - să fie pragmatică, să aibă finalitate, altminteri ar eșua într-o „joacă pentru inițiați, o convenție, un lux pe care, în ansamblul ei, omenirea nu și-l poate îngădui”; cultura înseamnă „activism sobru și responsabil”. Preferințele lui Alexandru Zub înclină vizibil spre explorarea, întreprinsă cu voluptate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
punerea în practică a acestuia, în vederea aderării la Uniunea Europeană. Acest plan presupunea acțiuni care urmau a fi coordonate de către Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, iar Institutul Național de Statistică urmărea îndeplinirea acestor acțiuni prin intermediul unor indicatori statistici specifici. Proiectul avea finalitate în fluentizarea comunicării interne și externe, a schimbului de informații în vederea realizării unor analize pertinente și realiste a evoluției economiei românești. La data de 22 iulie 2003 au fost lansate, prin intermediul sistemului electronic de colectare a datelor statistice (SIGMA), accesibil
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
spălării banilor Directiva 97/5/ CE acoperă tranzacțiile transfrontaliere referitoare la liberalizarea creditelor externe mici (până la 50.000 EURO), stabilind și cerințele minime pentru a asigura un nivel adecvat de informare a clienților. Directiva 98/26/ CE se referă la finalitatea decontării în sistemele de plăți și valori mobiliare. Directiva 91/308/ CE, amendată de Directiva 2001/97/ CE are în vedere împiedicarea folosirii instituțiilor financiare și de credit în scopul spălării veniturilor provenite din activități criminale. Instituții componente ale Delegației
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Europene la data de 11 ianuarie 2002. În data de 24 iunie 2002 a fost prezentată Comunicarea Comisiei Europene privind propunerea de adoptare, în cadrul Comitetului de asociere instituit prin Acordul European, parte a unei hărți a ajutoarelor de stat cu finalitate regională pe baza căreia să fie evaluate ajutoarele regionale acordate în România. Prin Decizia Comitetului de Asociere, intensitatea maximă a ajutoarelor aplicabile în România era limitată la 50%, în echivalent subvenție netă. Această intensitate maximă a ajutoarelor putea fi majorată
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
străinătate și a anchetei pilot privind prețurile de consum ale segmentului "alimente, băuturi, tutun" pentru calculul parităților puterii de cumpărare, pentru agregate de cheltuieli ale Produsului Intern Brut; * s-a realizat proiectul pilot privind auditul urban (ce va avea ca finalitate o bază de date, pentru un set de 14 orașe, care să reflecte condițiile de viață ale populației), precum și proiectarea și realizarea anchetei experimentale asupra veniturilor și condițiilor de viață, în scopul armonizării cu standardele europene, în ceea ce privește statistica demografică și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
precizeze în ce măsură elevii vor avea acces la sursele de informare, dacă bibliografia va fi pusă la dispoziție de profesor sau elevii trebuie să identifice singuri documentele și bibliografia necesară realizării cercetării. Proiectele de cercetare se clasifică după complexitate, conținut și finalitate. După criteriul complexitate, proiectele pot avea un număr redus de elemente constitutive sau pot fi complexe. În funcție de conținut, proiectele vizează realizarea de obiecte, modele, cercetări științifice, rezolvarea unor probleme, restucturarea unor conținuturi, etc. Finalitatea activității poate avea forma exercițiilor de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
se clasifică după complexitate, conținut și finalitate. După criteriul complexitate, proiectele pot avea un număr redus de elemente constitutive sau pot fi complexe. În funcție de conținut, proiectele vizează realizarea de obiecte, modele, cercetări științifice, rezolvarea unor probleme, restucturarea unor conținuturi, etc. Finalitatea activității poate avea forma exercițiilor de proiectare sau a unor materializări. Proiectele de cercetare contribuie la dobândirea cunoștințelor și învață elevii să combine elemente cunoscute pentru a obține ceva nou. Această metodă de instruire poate și trebuie să fie valorificată
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
sondaje în rândul elevilor; părinților și profesorilor în legătură cu oportunitatea apariției revistei; 2) campania de publicitate; 3) întâlnire cu elevii care doresc să se implice; 4 ) găsirea modalităților de finanțare; 5) stabilirea modului de lucru: opțional, cerc; 6) precizarea scopului și finalităților publicației: informare, divertisment, literatură; 7) stabilirea categoriilor de cititori cărora i se adresează. Elevii selectați în echipa de redacție (redactor - șef, redactori) și colaboratorii lor trebuie să știe să transmită informația în manieră jurnalistică și să cunoască tehnicile esențiale de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
sau rezolvarea creatoare a acestuia reprezintă un demers esențial al managementului procesului de învățământ. Consilierul, profesorul, se confruntă în fiecare zi cu un foarte număr de conflicte. El trebuie să fie un „pacificator” care utilizează, însă, constructiv conflictul în vederea atingerii finalităților educaționale stabilite. De aceea, el apelează la un mediator, care trebuie să afle, în primul rând, cauzele complete ale conflictului apărut. Cauzele conflictului pot fi: Atmosfera competitivă. Elevii au fost obișnuiți să lucreze individual, pe bază de competiție, lipsindu-le
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
află sursa în fizica cuantică, dar constituie o generalizare care merge mult dincolo de domeniul fizicii. O consecință imediată a introducerii conceptului de potențializare este faptul că această cauzalitate locală (cea a actualizării) este mereu asociată, în abordarea lui Lupasco, unei finalități antagoniste. Cauzalitatea locală nu apare decît într-un domeniu restrîns al Realității. Cauzalitatea globlă este prezentă la toate nivelurile de Realitate. Realitatea în întregime nu este decît o perpetuă oscilație între actualizare și potențializare. A lua în considerare doar actualizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
reguli, ci creează reguli de conduită"1. Etica se ocupă cu analiza fenomenului moral, fiind o ramură a filozofiei, cunoscută și sub denumirea de filosofie morală. Filosofia dreptului realizează o abordare a juridicului din perspectiva universalității sale, interogând cu privire la fundamentele finalității sale și la justificarea morală a principiilor unei bune legislații. Așa cum am amintit mai sus, dreptul și morala sunt sisteme normative, dar trebuie făcută precizarea că doar o anumită morală are acest aspect, iar pentru a putea stabili corect relația
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Alte acuzații care se aduc eticii lui Kant evidențiate de autoare se referă la rigiditatea regulilor propuse, care tratează uniform cazuri diferite, precum și la faptul că principiile sale sunt prea abstracte pentru a ghida acțiunea, deci teoria nu are o finalitate practică. O altă critică se referă la conflictele dintre obligații pentru care nu există în teorie nicio procedură de rezolvare și la faptul că nu se menționează nimic despre regretul exprimat la încălcarea sau neglijarea unui angajament moral 27. Teoria
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o amplă clasificare a celor mai întâlnite accepțiuni ale noțiunilor de just și injust, fără a viza o anume ordonare a lor. Urmând o procedură inductivă, el pleacă de la tipuri de acțiuni considerate, de regulă, juste sau injuste, având drept finalitate reliefarea trăsăturile lor comune. Scopul declarat al acestei clasificări este analiza specificului sentimentului justiției. În primul rând este considerată injustă privarea de libertate sau deposedarea unui om de bunul pe care îl are în proprietate. Prin urmare, just înseamnă a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lege mai trebuie să fi respectată dacă este inacceptabilă din punct de vedere moral. Ca de obicei în filosofie, o mare parte din răspunsurile la acest gen de întrebări sunt respinse ca fiind simpliste sau că nu duc spre nicio finalitate și sunt înlocuite cu întrebări mai complexe referitoare la relația dintre valoarea morală și validitatea legii 56. 2.3.1. Structura formală a normelor juridice În logica deontică se arată că norma de drept cuprinde următoarele componente: descrierea unei stări
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fie, nu de ceea ce este, de comandamente, nu de fapte. Spre deosebire de științele descriptive, care constată și explică faptele, științele normative caută soluții, ceea ce trebuie să fie60. Dreptul este o știință bazată nu pe ideea de cauzalitate, ci pe cea de finalitate. Obligativitatea normelor juridice este considerată o trăsătură dominantă a dreptului. Unii autori explică diferența dintre simpla convergență a comportamentelor membrilor unui grup și existența unei norme sociale, din perspectivă lingvistică, prin utilizarea în cazul normelor a unor cuvinte, precum trebuie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]