3,537 matches
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 442 din 17 martie 2012 Toate Articolele Autorului 22 VALOAREA LUI ZERO Afară este o vreme de groază. Urlă vifornița ca lupii flămînzi lîngă staulul oilor. Mancuse se uită pe fereastră, apoi oftează. Nu mai sînt lemne și el trebuie să iasă din casă, ca să le aducă de la magazie. Cîinele l-a simțit și latră. Nu-i destul de cald în casă?! se întreabă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
sus... o singură oră! Se amestecă țări, desfăcându-se hotare. Nu mai exista nimic să despartă Nici moartea ce vine, nici viață ce moare. În fața Lui, nici unul nu-i tare. O mâna-ncărcată de aur se-agită Și-o burtă flămândă își cere iertare. E haos deplin. Apa e cer, iar cerul e apă. Slova din Carte prinde contur, Cei vii, rugându-i pe morți să iasă din groapă. Începe Judecata din urmă. Tăcere deplină. Oare a fost de ajuns Jertfa
CURRICULUM VITAE (POEME) de LUCIANA STOICESCU VAUGHAN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348400_a_349729]
-
durerile tale Și ale mele și ale lui Ce nu le pot confia nimănui. Îngenunchez la icoana și-nchin Groaza că nu-mi aparțin. Parcă aș fi atârnată la soare Ucisă și expusă la fiare, Că prada vibrinda în ochiul flămând De care nu mai pot să m-ascund. Licoarea de dor îmi curge în vine Și mă-mbăt și adorm pe inimi străine. Gândul prelinge șuviță de sânge Țâșnită din rană ce nu se strânge Și la răscrucea de drumuri
CURRICULUM VITAE (POEME) de LUCIANA STOICESCU VAUGHAN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348400_a_349729]
-
pasărea nu mai cântă cu ce-s de vină mă tot frământă cu ce-s de vină de-a vieții tulburare cu ce-s de vină cu ce-s de vină oare cu ce-s de vină când pruncul e flămând cu ce-s de vină atunci când suflă-afară vânt cu ce-s de vină că nu mai am nici răbdare cu ce-s de vină de-a crivățului suflare cu ce-s de vină că azi tu ești certat cu ce
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
-ul, cireașă din mijlocul tortului. Însă nu așa stau lucrurile și în interiorul ei. După părerea mea, seamănă cu un elastic întins la maximum și care cum este atins, zbârnâie și scoate un sunet amenințător. Și foarte mulți politicieni francofoni și flămânzi se amuză să-l piste ca să trepideze și mai tare. Dar cand s-o rupe... are să facă ravagii! Și va lovi în amândouă părțile! Și francofonii și flamanzii vor avea de suferit. Iar noi, cei împlântați pe teritoriul acestei micuțe
UN TALENT ROMANESC IN CAPITALA BELGIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345010_a_346339]
-
mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta vor cunoaște oamenii că sunteți ucenicii Mei dacă vă veți
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
personalități duhovnicești au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
prezinte la Betleem pentru recensământ. Cum nimeni nu avea voie să se sustragă poruncii, Iosif și Maria au pornit într-acolo. Drumul a fost greu și anevoios pentru Maria, dar au ajuns în cele din urmă. Se înserase deja. Obosită, flămândă și însetată, Maria s-a așezat pe o piatră ca să-și mai tragă sufletul. Iosif i-a oferit câteva smochine pe care le-a mâncat cu poftă și s-a mai întremat, dar au cuprins-o durerile facerii. Legenda spune
THE CHRISTMAS STORY – THE BIRTH OF JESUS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345134_a_346463]
-
Cerurile ne primesc ofranda Arce de curcubeie în cunună Cu gânduri line prinse-n flori de lună Când pe pământ mai joacă sarabanda Fals deșănțat și ură și minciuni. Trăim tăcuți, cu sufletul plângând De alb, de pace, de frumos flămând Dar ne găsim speranța-n alte lumi... Suntem destine-nțepenite-n brumă Și-n ierni pătrunse-n vieți năpăstuite Ni-s visele dorinți neîmplinite Iar noi cobaii tăi, lume nebună! Plecăm din noi în fiecare iarnă Și-n primăveri sădimu-ne credința Doar
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
ai încununat Cu-n cântec nepereche ce-ai adunat din brad Sub binecuvântarea amurgului, o rază O rugă a plopilor, a norilor ce brăzdează Văzduhul, inundat de lumina mistuitoare Adunată în ochii tăi, tărâmuri visătoare Din care năvalnic izvorăște fluidul flămând Și adierea desprinsă dintr- un suspin fecund, Stârnind barbar tot codrul ce cântă neînfrânt Cu crengile încrucisate, sunătoare-n vânt . Aici, toate mi se închină, curg neistovit izvor Din flăcăra focului viu, sub delirantul dor. Eu, undă a durerii mă
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
comuna vecină cu Rebra, în care cuvântul ,, bade'' sau ,,bădiță'' are sensul de frate mai mare, prin care, cel mai mic își exprimă sentimentul lui de respect : ,, Badeee... vin cu tine. Nu stau singură în casă. Mi-e frig....îs flămândă ! Băiețelul și-a luat surioara în spate și a străbătut cu greu curtea până la căsuța babei Saveta, clătinându-se. Era slăbuț și doar cu puțin mai mare decât surioara lui''. Conținutul povestirii este unul ancorat în realitățile contemporane, trist dar
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
Lumina ei ne toarnă, în inimă, iubire Nouă ne-aparține întregul Univers! Mistuitoare flăcări sufletu-mi cuprind Nestăvilite arderi din patimă nebună. Sub simfonia lunii mă simt a ta regină Pe creștet îmi așezi, din stele, o cunună. Cu irisul flămând ți-am absorbit ființa Deși suntem alături, doru-mi este cosmic. Voi sfărâma clepsidra, secunda voi opri In infinit să piară, căci sufletul mi-e dornic. Știu că se grăbește, dar timpul... va mai sta Căci i-am ascuns secunda în
CU FOAME... DE IUBIRE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376829_a_378158]
-
dorit mai mult decât mi-aș fi dorit pe oricare altă femeie. - Ce pot să-ți răspund decât că simt nevoia de a te lăsa acum să-ți cobori blândețea dorinței tale peste tumultul ce-mi mistuie adâncurile sufletului meu flămând după iubire. Fii luceafărul dimineții ce-mi veghează lunecarea, gândul, simțirea și așează asupra mea liniștea unui vis împlinit. Acela de a trăi nemurirea în brațele celui care m-a răscolit precum răscolește aici la mare furtuna adâncurile tenebroase, urcându
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
în garsonieră, în cazul că Ștefan va amâna pentru altădată programul de pe barcă”. Ștefan era trist că din vina lui s-a îmbolnăvit Gloria. Și-o amintea plină de temperament în pat, cum se repezea asupra lui ca un tigru flămând, gata să devoreze o antilopă fără apărare. Începu să zâmbească, gândindu-se cu nostalgie la acele momente pline de tensiune interioară. Cum îl doborâse și-l încălecase ca pe un bidiviu, strângându-și picioarele pe lângă șoldurile sale și cum îl
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
fetei, că este prima dată în compania unui partener de joacă erotică, începu s-o sărute cu mai multă pasiune, dezvelindu-i bustul ridicându-i bluza și sărutându-i frumusețea sânilor dezvoltați ca două portocale pline de savoare. Se repezi flămând și excitat asupra lor, mestecând între dinți micuțele turnulețe ridicate ca niște mâțișori de salcie aduși la altar de Sărbătoarea Floriilor. Corpul Daliei mirosea a zmeură coaptă, plină de aromă și de prospețimea tinereții sale. Avea carnea tare, acoperită cu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
dintre pulpe. Fata avea un corp frumos, dornic de alintări, de aceea mâinile sale erau într-o continuă mișcare, ca și buzele ce se afundară între picioarele fetei mângâindu-i adâncitura eliberată de mătasea pubiană și umezită cu șampanie. Buzele flămânde ale bărbatului luă cu asalt această zonă erogenă, cotrobăind cu vârful limbii printre micuțele dune, într-un joc ritmic plin de energie, aducând-o pe Dalia într-o stare de extaz sinonimă cu exaltarea. Fata își ridică bustul de pe pat
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
Prin cine știe ce ironie a sorții, rămăseseră spânzurate de stâlpul de susținere aflat în prelungirea piciorului prăbușit chiar o pereche de hobane... Își imagina că, dacă ar fi bătut vântul, cablurile metalice ar fi cântat hârșâit precum un râs de hienă flămândă... Zori pasul pradă curiozității. O neliniște insidioasă îi pătrunse toată ființa. Era surprins, căci se știa obișnuit cu singurătatea. Aproape o savura, dacă s-ar fi putut spune așa ceva, îi simțea gustul coclit, binecunoscut... Dar muntele de moloz, altoit cu
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
picotind Cu țigara în hură, Bunica, sfeșnice veșnic plângând, Cu brațe nălțate, mereu le vias profesorul, Mereu, dar altceva el ne vorbea. *** Azi, iarna vrajbei noastre, Cu vrajbă nouă s-a-năsprit, Un timp în care mielul fură, Iar lupul, că-i flămând e pedepsit, Victoriile-s istorie se-ngroapă Și visele devin coșmar, Azi, iarna vrajbei noastre Nu e iarnă, Azi, vrajba e-un cuvânt frumos și rar, Căci toți zâmbesc, vorbesc, complimentează Un Dumnezeu bolnav de SIDA și gălbează, Iubirea, la
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
și ocrotește ca pe o fiică și o slăvește ca pe o mamă ! Pentru dr. ing. Emil Vamanu, apa este ființă, cer, univers, duh, veșnicie, eres, prag de viață, prag de moarte, uter și mormânt, hotar de viață și gură flămândă de moarte...! Pentru mulți, apa e apă și numai apă. Ei o iau ca atare, în toate formele fizice și în multiplele fațete ale manifestărilor. Pentru dr. ing. Emil Vamanu, apa e copărtaș al creației globale a naturii, implicit cauză
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
s-a dovedit a fi slab Și rătăcesc degetele mele Printre clapele clavecinului sângeriu. Cum să mai hrănesc neamurile, Ce se adunară la nunta Din cele șapte de ori șapte vânturi? Restaurantul de familie a falimentat Și unul câte unul Flămânzi și însetați, Smulgem spinii de sub unghia Cu care Sunt gata să sap în humusul gras. În măslini crește mirul Negru că sortul Ce se înfoaie peste pântecul femeii altui tâmplar. THORNS (translation Daniel Ioniță) You adorned me With flowers stolen
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta vor cunoaște oamenii că sunteți ucenicii Mei dacă vă veți
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
personalități duhovnicești au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
de razele de soare În piept de stei, în jar învăluită. Din când în când, ea cu mărgean pictează Pe oft ascuns în florile de stâncă, Ca un preludiu, ne'nceputei, încă, Doiniri de jale'n crucea de amiază. Veneau flămânde alte noi jivine Poftind tainul hărăzit de ură ... Netemătoare, fără de măsură Smulgeau ciozvârte, pofta să-și aline. Ospăț smintit, fărâme de fantasme Au smuls pe rând durerii, ea tot crește ... E ca o Hydră care-și însutește În hohote, gâtlejele
DIAMANT MÂNJIT CU SMOALĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378030_a_379359]
-
uși; Fac pe dealuri gălăgie, De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni, Și stârnesc atâta sfadă, Parc-ar fi cete de huni... Spre seară se-ntorc la case, Flămânzi și reci ca un sloi... (Doamne, cât sunt de frumoase Iernile de pe la noi!) Când sub zări apare luna Și ne luminează cerul, Cucuveaua, ca nebuna, Spurcă cu blesteme gerul Iar din coșuri -vălurele- Ies ielele fumului, Să vegheze sus, sub
IARNĂ ÎN SAT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378040_a_379369]
-
a fost trupul foșnind în atâta târziu. În felinul alint, sferic vis mă visai Sub scâncite șoptiri mâna mea te-adora. Un leșin înflorit între noi ne vindea trupul tot pe-un cuțit. Pe un crin . Pe un nai. Lupi flămânzi ne-am fost noi, cai în flori adăpând un narcotic fior peste urme de dinți zgâriind patimi lungi pe goi umeri de sfinți În beții vișinii ne-am fumat fremătând... Într-o noapte, cândva, ne-am iubit amețit străvezii și
ÎNTR-O NOAPTE, CÂNDVA de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378111_a_379440]