58,483 matches
-
anii trecuți, vreun sîmbure de vișin, cum ai aruncă un muc de tigare? M-am tolănit un timp sub vișin mirosindu-i aroma amăruie. L-am scuturat un pic ca pe un pomuleț nins. Nici o petala nu căzu de pe el. florile aveau aspectul unui lucru aritzanal, bine executat sau aerul unui tablou a cărui pictură se zvîntase de tot. Atunci, m-am întors pe-o rina, privind așezările din vale, mi-am scos carnețelul din buzunar și pe prima lui pagina
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
românilor de pe aceste meleaguri, ci și să revigoreze, să încurajeze și să stimuleze creativitatea, să incite spiritele, să creeze o atmosferă de efervescenta cultural-literară, să îngrijească fiecare sîmbure de talent (vorba lui N. Iorga), pînă va răsări, va da în floare și rod. Avînd drept puncte de plecare valorile perene ale trecutului literar (...) colaboratorii noii reviste vor fi chemați să-și sincronizeze scrisul cu ritmurile timpului modern și poate chiar (ar fi minunat!) să-l depășească.(...) Concomitent va încerca un dialog
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
fel", două stîngi, două drepte. Pe lînga culorile întinse pe cartoanele așezate pe șevalet, mai sînt apoi sumedenia de lucruri tehnice, de la "cuțitul" de apăsat culoarea stoarsa din tub și trîntita pe pătratul sau dreptunghiul tabloului viitor, pînă la obiectele, florile uscate, gîngăniile, paianjenul (de metal, cu ochi scăpărători) de care mă apropiasem cu frica închipuindu-mi că sînt vii, plus libelulă vitrificata atîrnînd de peretele atelierului și care imi inspiră unul din cele trei-patru sonete, încercări mai vechi din tinerețe
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
pe model goetheean, ca Werther, iar Elenă la mai întâi. La 1900, 1 mai este încă O zi solemnă, buna pentru festivități și inaugurări, ca în Mizilul lui Caragiale: ăZi-ntâi de mai stil nou 1900, zi de redeșteptare, ziua florilor, ziua triumfului primăverii, a fost ziua și a unui alt mare triumf - triumful unei idei mari!a Primăvară (vară timpurie) este anotimpul obligatoriu pentru începutul unei povești de dragoste. O iubire care începe iarnă este inimaginabila". Dacă ar fi scris
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
pietre-ndelung polisate, cunoscătoare, tăcute/ fără lumină în ochi, fără sex/ translucide răclite/ în care-s închiși bărbați adormiți/ vietasi/ nepromiși nașterii, morții/ sau valuri uriașe de lavă răcindu-se, modelate de vînt/ în răsucire luînd chip femeesc" (Infern cu floarea soarelui). Contrariile se îmbină cu frenezie. Decăderea concretului mistuie abstracțiunea: "noi sîntem cei mai nemernici, cei mai de jos,/ cei mai umili/ cadavre boite/ galvanizate/ de forță sexuală a unei abstracții/ cercetînd facerea-contrafacerea-desfacerea/ exegeți ai infernului/ iluminați. înrăiți" (Oameni cu
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
poale suflecate/ crăpînd de rîs" (Cabale de cafenea). Sau: "noi sîntem ocnașii muncind în comedie" (Oameni cu lămpi sIesireat ). Dar constatăm o ciudată nivelare a tărîmuilui infernal cu cel pămîntesc, ultimul umplîndu-l pe cel dintîi cu imagini familiare: "infern cu floarea soarelui și craniu/ cunoscător/ ce se poate roți că un glob pămîntesc pentru studiu/ o furnică urcînd golgota/ o cruce-n spinare// umbre de femei agață rufele pe frînghie,/ ameste-că-n oale/ sub foi de finic pregătesc cină/ pentru învingători și
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
cunoscător/ ce se poate roți că un glob pămîntesc pentru studiu/ o furnică urcînd golgota/ o cruce-n spinare// umbre de femei agață rufele pe frînghie,/ ameste-că-n oale/ sub foi de finic pregătesc cină/ pentru învingători și învinși" (Infern cu floarea soarelui). Așadar nu doar Lumea apare că Infern, ci și Infernul că Lume. Ceea ce s-ar putea interpreta că o consolare... 2. Dintr-o dispoziție similară, desi recurge la un discurs diferit, se alimentează lirica lui Radu Andriescu. Disprețul față de
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
picior? ("Viața cenușie"). În zadar pianul mitraliază/ timpanul de fier/ Crizantemele amputate/ și mușcată singură în fereastră/ O constelație dansează/ Cloșca cu pui parcă e vie" ("Fugă pe străzi"). La Dumitru Mureșan personaje sînt dimineață, noaptea, vara, iarna, ploaia, culorile, florile, porumbeii și vrăbiile, scaieții, "guliile violete varză ultramarină", cartoful și gîndacul de Colorado aferent, sau luna "întinsă că foaia de tăiței"; pe poet nu-l interesează omul decît în măsura în care el face parte din peisaj (trece, face un gest, privește). Economia
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
galbeni" și nu e atras de fascinantele "constelații grabnice de zburătoare". Revenirea la vremea maturității (în partea intitulată "Lira meditativa") îl dezleagă pe poet de sentimentalism, pune elipsa mai presus de confesiuni și descrieri, dar, reapare, paradoxal, explozia de fructe, flori, păsări și culori. Se schimbă însă tonul, devine elegiac ("Aici sfîrșește elegia: în pămîntul negru/ sub albastrul iluziei"). "Îngîna lira/lîngă crucea galbenă/ a iasomiei/ dorul sfîșietor/Curată sufletul de mîluri/ și în lințoliul de matase/ galbenă al iasomiei/ învăluie
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
să trăiești/ fără cîntec/ și începi să iubești neantul/ și farmecul indiferentei? ("Ușor și greu"). Iubirea neantului, farmecul indiferentei sînt premisele construirii abstracțiunilor, ale legăturii dintre tristețe și metafizica; ele duc, în finalul volumului la geometrizarea spațiului poetic: "Din toate florile încep să iasă peste tot/ cercuri și numere/ în care se înscriu petale/ Și reapare întrebarea curioaselor urme de galaxii/ în roua întunericului" ("Primăvară abstractă"). Geometria nu limpezește, ea doar subliniază o stare, "lira", abia aici, în plină abstracțiune, devine
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
pe foarte multe trepte de receptare. Experiență de lucru a trupei Teatrului Odeon din București cu regizorul Alexander Hausvater a fost una majoră, pentru mulți dintre actori, eliberîndu-i de clișee mentale și interpretative. Cîtă vîlvă a stîrnit ...au pus cătușe florilor de Fernando Arrabal, montat în 1991! Puteai să fii de acord sau nu cu acest stil și cu acest tip de provocare, dar nu puteai să nu ții seama de energiile actoricești descătușate și ordonate într-un limbaj nou, pentru
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
am izbutit-o. Scară m-a îndreptat printr-un mare hol boltit către biurou. Ah! Un moment! Ce bătaie de inimă cumplită! Regele însuși! Alb, îmbrăcat că un ofițer. M-am uitat... Figură îi surîdea proaspătă, fragedă, inefabila, ca o floare matinala. N-am putut rosti o șoaptă: numai emoția era în funcțiune. Am primit un plic, pe care mi l-a întins într-o tăcere de mare răsărit de luna. Mi se părea că stau sub zodia luceafărului, echilibrat pe
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
biografice datorate lui Aurel Podaru, Mircea Ioan Casimcea ș.a., trebuie adăugat interviul autorului ediției cu istoricul Camil Muresanu, fiul poetului, exemplar prin sobrietate, simț al proporțiilor și al valorii literare. CARTEA despre Teodor Murăsanu, realizată de Aurel Podaru este o "floare a recunoștinței", rară în lumea literară de azi și, de aceea, apariția ei trebuie salutată cu toata prețuirea. Teodor Murăsanu, un poet care a trăit demult... - Ediție îngrijita și prefațata de Aurel Podaru, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998.
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
electric... Autorul prefeței Catalogului, J. Maurice, mai notează: "...Și ce să mai spunem despre odaia scriitorului... În ea, o dată pragul trecut, un respect adînc te cuprindea că într-un sanctuar... Iată lespezile mari pe care el umblă, iată tapetul cu flori de pe pereți, crucifixul de abanos, patul umil vopsit în gri... Aici se odihnea el, aici se folosea de un pupitru făcut în așa fel încît putea să-și îndoaie sub el genunchii, unde a conceput, elaborat sau schițat Louis Lambert
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
ori de savanții reputați ai meseriei și mă apropiam de iarnă cu mașina de apă caldă hodorogita. În sudura e ca și în literatură. Mării cîrpaci cu firma, de cum le dai o treabă pe mîna o strică". Mai mult, autorul Florilor de mucigai jubilează la gîndul unei deșchideri a meșteșugului stăpîn pe șine către asceza, iubire mistica, har. Muncă nu e doar o cale a creației mîinilor omenești, ci și una a transcendentei. Ex-monahul o slăvește în consecință: "Sudura cere, ca
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
fugiăi, după care pasteuri în diferite forme, ba de turnuri, ba ca de pepeni, pere și mere, toate înăuntru cu porumbi, cu rețe și gîscă. Apoi torte, care băbuca le tăia și împărțea. Advocatul Seleski a adus din Cernăuți două flori artificioase, frumoase și mari, în vasoane aurite, care stau înaintea jubiliarilor și tortă mare și luxos decorată cu inscripțiunea Să trăiască jubiliarii". Să mă opresc aici, cu observația că bătrînului preot Porumbescu era, din plin, înzestrat cu simțul detaliului, cu
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
sacrificii? Nu ar trebui trecut cu vederea, ăn fugitiva conexiune de care pomenesc, procesul lor de formare. Ț. Vianu vine dintr-o familie solid constituită, situată la Giurgiu, mediul natal al ănvătatului, ăn elită orașului. G. Călinescu e copil din flori. Ca atare, visănd la onorabilitate, dezvoltă de timpuriu o psihologie caracteriala dificilă. Formulă să de afirmare reclamă o continuă ofensiva, de unde principiul titanian de manifestare an care a ănscris, cu titlu personal, majoritatea proiectelor. Ț. Vianu ia doctoratul an filosofie
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
oamenii așteaptă sau ar dori să se ăntămple. al ămping vrăjitoarele cu adevărat pe Macbeth la crimă? Nimic nu este mai puțin sigur. an spectacol, cele trei femei care vestesc, printre hohote de râs, orori, șanț prelungirea bărbatului elegant, cu floare la butoniera, care-și spune Hecate. La Shakespeare, ăn lista personajelor, scrie "Hecate și trei vrăjitoare". an mitologia greco-latină Hecate este o zeitate cu trei capete. La momentul oportun, bărbatul desăvârșește cu grație dezordinea inițiativelor omenești. Zeitătile-regizor al destinului șanț
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
aceasta nu functioneaza decît atunci cînd operele sînt recente. Ceea ce i se reproșa lui Arghezi în prima parte a secolului, i se trece cu vederea în cea de a doua. Astăzi nimănui nu-i mai dă prin cap că autorul Florilor de mucigai n-ar merită statutul de poet de manual, ca lectură în clasa a Radei și celorlalte poezii din volum ar fi jenantă. În al doilea rînd, pudoarea cu pricina nu este una pur morală: ea își asociază elemente
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
de la Bellu) sunt, măi toate, nelocuite (sí pentru că puțini proprietari posedă doar o singura casă), sterpe de suflet, bântuite, ăn dosul ferestrelor parcă moarte, de golul uman al rapacității cinice. Imitația de châlet helvet sau tirolian nu este ănviorată de flori an jardiniere, pajiștile pe care s-au ăncrustat se retrag cu sfiala (am mai găsit - fiind, pe alocuri, pământuri anca virgine - ceea ce vor fi ultimele brândușe, ultimii clopoței sau garofițe de munte), pe ăntinderile de teren fie s-au tăiat
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
astfel, dacă mai era nevoie - că asimilează o cultură. Un stil al culturii, o cultură a stilului. O cultură, ca oricare alta. Și Ulise, soț risipitor, se întoarce în cultura-i mică. Pe o stea a sa, unde are o floare și o oaie. (Telemah nu prea contează, căci nici Fenelon nu reușește să-l însuflețească într-adevăr.) Și pentru Ulise, valul e neterminat. O cultură mică niciodată n-a spus ultimul cuvînt. În asta stă forță Penelopei.
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
pe piață, un nou film românesc, Faimosul paparazzo. Într-un climat în care ducerea la bun sfîrșit a unui film ține de eroism, senzația criticului prezent la linia de sosire e aceea că autorii ar trebui întîmpinați mai degrabă cu flori și cu asistența medicală specializată, decît cu cronici! Florile i-ar reveni, în acest caz, în primul rînd lui Nicolae Mărgineanu, cineast de o nedezmințita seriozitate (aflat la al zecelea lungmetraj), un ardelean get-beget care s-a dovedit, iată, măi
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
un climat în care ducerea la bun sfîrșit a unui film ține de eroism, senzația criticului prezent la linia de sosire e aceea că autorii ar trebui întîmpinați mai degrabă cu flori și cu asistența medicală specializată, decît cu cronici! Florile i-ar reveni, în acest caz, în primul rînd lui Nicolae Mărgineanu, cineast de o nedezmințita seriozitate (aflat la al zecelea lungmetraj), un ardelean get-beget care s-a dovedit, iată, măi "ager" decît alți confrați dîmbovițeni, punînd pe picioare -, se
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
p.) este reprodus celebrul tablou al lui Rafael care înfățișează un cavaler în dile-mă: de o parte, o fecioara îl îmbie cu o spadă și o carte (simboluri ale activității), iar de cealalta o altă fecioara cu un buchet de flori (simbol al contemplativității). Sub această emblemă este așezat examenul autoscopic prin care scriitorul, într-o disputa dialogata, dintre Alter-Ego și Ego încearcă să-și definească personalitatea, biografia, cazul său. Caz interesant atât prin ceea ce are comun cu destinul generației sale
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
Bucureștii primei mele copilării n-aveau trotuare, străzile erau înguste și mărginite de grădini, unele cu arbori foarte bătrîni. În fața Palatului Regal, în grădina casei Lahovary a azi dispărută a se află un castan uriaș care primăvară se încarcă de flori. Bucureștii erau un oraș cu biserici mici, cu case lungi și grădini întinse. Vehicolele erau felurite și ciudate. Multe căruțe erau trase de bivoli, pe care-i văd și acuma a negri, acoperiți cu zdrențe de covoare multicolore, înjugați la
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]