2,734 matches
-
-se accent pe modul de organizare al acestora în teritoriu Prin urmare, este nevoie să se răspundă la șase întrebări: unde, ce, cine, cum, de ce, când? Primele două întrebări fac trimitere la organizarea teritorială, în schimb următoarele trei întrebări se focalizează pe dimensiunea organizațională. Această analiză presupune o abordare pluridisciplinară, integrată pentru obținerea de informații strategice. Indicatorii durabilității Cele trei dimensiuni ale unei agriculturi durabile se traduc prin trei indicatori de performanță care necesită o expertiză tehnică specifică: economici, sociali și
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
implementării și monitorizării oricărui program: Fig. 9. Evaluarea unei situații precatastrofale sau de criză alimentară 2.2. Obiectivul unei evaluări a securității alimentare Evaluările securității alimentare nu diferă ca scop și metodologie față de evaluările în sens general, însă ele se focalizează mai mult pe analiză, adică prin ce mijloace indivizii se străduiesc a-și garanta propria securitate alimentară, și în ce măsură ei reușesc să o atingă. Obiectivul general al unei evaluări a securității alimentare constă în a măsura gradul de insecuritate alimentară
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
fi necesară o evaluare a securității alimentare. NOTĂ: Totuși, un program care să vizeze îmbunătățirea securității alimentare a unei comunități sau grup nu trebuie neapărat să se axeze pe hrană; asistența poate fi și non-alimentară, dar obiectivul ei să se focalizeze neapărat pe creșterea securității alimentare. Capitolul 3 Etapele unei evaluări a securității alimentare Din punct de vedere structural, evaluarea gradului de securitate/insecuritate alimentară presupune parcurgerea a patru etape, în scopul dispunerii de toate informațiile necesare înainte de a trece la
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
mai restrânse. Se poate, de asemenea, elabora un scenariu detaliat pentru o zonă și să se folosească rezultatele acesteia pentru a completa o altă analiză pe o zonă similară. Apoi, se va identifica grupul de gospodării pe care se vor focaliza scenariile de evoluție. În general, analiza se focalizează pe grupuri de subzistență în măsura în care aceste gospodării sunt cel mai expuse la insecuritate alimentară. Mai mult de atât, grupul țintă include de obicei cel puțin 20% din populația de la nivel regional, ceea ce
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
scenariu detaliat pentru o zonă și să se folosească rezultatele acesteia pentru a completa o altă analiză pe o zonă similară. Apoi, se va identifica grupul de gospodării pe care se vor focaliza scenariile de evoluție. În general, analiza se focalizează pe grupuri de subzistență în măsura în care aceste gospodării sunt cel mai expuse la insecuritate alimentară. Mai mult de atât, grupul țintă include de obicei cel puțin 20% din populația de la nivel regional, ceea ce ușurează cartografierea zonelor de risc. Analiza poate include
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
șocurile și soluțiile trebuie să clasifice informațiile în funcție de data apariției lor. Scenariul trebuie să descrie efectele asupra securității alimentare de la un capăt la altul al perioadei prevăzute de scenariu, și nu doar sfârșitul. 4.2.5. Analiză descriptivă clară și focalizată pe efectele securității alimentare O analiză a securității alimentare are ca ultim obiectiv cunoașterea efectelor asupra securității alimentare în ceea ce privește populația afectată. Scenariul nu trebuie, deci să se limiteze doar asupra predicției de șocuri (ex. slaba recoltă sau prețuri la alimente
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
se definească dreptul alimentar. Acest termen se aplică, în general, normelor juridice referitoare la producție, comerț și manipularea alimentelor. O abordare limitată ar restrânge această definiție asupra controlului, siguranței alimentare și comerțului de alimente de la nivel național și s-ar focaliza pe legile și reglementările referitoare la produsele alimentare, în general, sau la anumite categorii de produse alimentare. Este foarte important ca pe lângă controlul alimentar și siguranța alimentară să fie incluse și considerațiile internaționale cu referire la importuri și exporturi de
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
abordează sectorul "Agriculturii" atât din perspectiva materiilor prime, cât și procesarea acestora, deoarece PAC-ul definit și el în capitolul tratatului, are ca obiectiv satisfacerea nevoilor alimentare a populației europene în ceea ce privește cantitatea, calitatea și prețul. De asemenea, OCM-ul se focalizează pe comercializarea produselor alimentare, care potrivit acestuia trebuie să fie "sănătoase, utile și comerciale". Dacă la început, "Tratat de la Roma" nu propunea nicio bază juridică pentru siguranța și securitatea alimentară, din 1962 principiul liberei circulații a mărfurilor s-a consfintit
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
2.3. Microscopul electronic de baleiaj Schema de principiu a MSE-ului (figura 3) este prezentată în figura 4. Fasciculul de electroni are o traiectorie verticală prin coloana principală a microscopului. El trece printr-un sistem de lentile, care-l focalizează și concentrează pe suprafața probei, până la secțiuni de ordinul 1÷5 nm în diametru. Fasciculul traversează o serie de spirale de scanare situate în lentila obiectiv, care determină mișcarea de baleiere a fasciculul pe o arie dreptunghiulară de pe proba de
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
camera probei, într-un suport special, care permite 5 grade de libertate: două de rotație și trei de translație. Componentele microscopului electronic cu baleiaj pot fi grupate în patru sisteme: * sistemul de iluminare/imagine - produce fasciculul de electroni și-1 focalizează pe probă. Fasciculul de electroni este produs de un filament (catod), cel mai adesea acesta fiind sub formă de „U”, din tungsten. Anodul, legat la pământ, atrage electronii emiși de catod și îi accelerează spre proba de analizat; * sistemul de
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
razele luminoase care parcurg traseul sursă - obiect - imagine (punctele imaginii și ale probei fiind în legătură directă pin intermediul electronilor sau razelor optice), în SEM imaginea nu este formată nici de electronii care provin de la tunul electronic și care sunt focalizați pe probă și nici de electronii (sau radiațiile) care emerg din probă în urma interacțiunii electroniprobă. Imaginea în SEM este formată de un al treilea fascicul de electroni, produs de tubul catodic al unui monitor TV. În SEM imaginea este o
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
tocmai "moralismul" așa cum l-am delimitat eu84. Despre moralismul realismului radical* Potrivit cercetărilor mele, recenta ascensiune a realismului a declanșat până în prezent în special două mari dezbateri. Prima dezbatere - la care voi aduce o modestă contribuție în capitolele următoare - este focalizată cu precădere pe întrebarea dacă argumentele realiste ridică, într-adevăr, obiecții valide la adresa moralismului. A doua dezbatere - a cărei problematică va fi discutată în acest capitol - are în atenție în special întrebarea dacă renunțarea la principiile, valorile și temeiurile morale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politică a dreptății pentru cazul special al structurii de bază a unei societăți moderne democratice. În această privință, ea este mult mai limitată în anvergură decât doctrinele morale comprehensive, precum, printre altele, utilitarismul, perfecționismul sau intuiționismul. Dreptatea ca echitate se focalizează asupra politicului (sub forma structurii de bază), care nu reprezintă decât o parte a domeniului moralului" (John Rawls, Justice as Fairness: A Restatement (Belknap Press, Cambridge, 2001), p. 14). 18 De vreme ce cei mai mulți dintre filosofii politici moraliști sunt adepți ai ceea ce
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Nussbaum, Creating Capabilities: The Human Development Approach (Belknap Press, Cambridge, 2011) sau Harry Brighouse și Adam Swift, Family Values: The Ethics of Parent-Child Relationships (Princeton University Press, Princeton, 2016). 38 Există, de ceva vreme, o dezbatere ce pare să fie focalizată pe întrebarea dacă filosofia politică este o disciplină (cu deosebire) teoretică sau, dimpotrivă, o disciplină (eminamente) practică. Printre avocații primei poziții sunt citați de obicei Jeremy Waldron ("What Plato Would Allow", în Nomos 37 (1995) - Theory and Practice, (ed.) Judith
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a trecut un avion pe deasupra' - interpretare dinamică (de tip achievement, eveniment punctual, instantaneu) vs I could hear planes passing overhead 'Auzeam trecând avioane pe deasupra' - interpretare statică. Autorii arată că verbele de percepție sunt compatibile cu aspectul progresiv doar atunci când se focalizează calitatea organelor de simț sau a canalului de receptare: She's not hearing well these days 'Zilele astea/temporar, nu aude bine' sau când se exprimă o percepție distorsionată, fără corespondent în realitate: She's hearing voices ' Aude voci', She
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
exprimând ținta privirii (privesc spre tine) poate fi pusă în legătură cu faptul că procesul vizual exprimat nu se caracterizează, în mod obligatoriu, prin focalizare 130. Să se compare, în acest sens, următoarele exemple - în exemplul cu obiect direct, referentul perceput este focalizat (169), în timp ce în exemplul (170) se exprimă o percepție "difuză", fără ca referentul să fie perceput: (169) Cu toții mă priveau ca și cum s-ar fi întâmplat ceva. (170) Priveau către mine, dar nu mă vedeau. Lipsa componentei de focalizare - privirea nu este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
supra, Capitolul 1.3). Iliescu (2009: 146-150) menționează că, deși cele două verbe au, în lucrările lexicografice, definiții circulare 135, se disting prin mai multe trăsături semantico-sintactice136. * Verbul reflexiv a se uita exprimă o activitate vizuală voluntară prin care perceptorul focalizează o entitate. În aceste contexte, a se uita este echivalent semantic și substituibil cu a privi. (181) Se uita/Privea la ei cum se jucau. Componenta de focalizare poate lipsi în contextele în care verbul se construiește, asemenea verbului a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este orientat către referentul din poziția subiectului, caracterizând general entitatea din poziția subiectului (mâncarea arată delicioasă "mâncarea este delicioasă / are gust delicios", se face referire la caracteristica generală a mâncării de a fi delicioasă, nu doar la aspect), în timp ce adverbul focalizează nominalul încorporat în verb, deci predicația verbală, adică aspectul mâncării (mâncarea arată delicios "mâncarea are aspect delicios"). În puține contexte variația adjectiv-adverb atrage o specializare semantică clară: (234) Ioana arată îndrăzneață/îndrăzneț. În contextul cu nume predicativ realizat adverbial, citirea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fi aplicate la analiza din lucrare în ceea ce privește metodologia, coroborând principii de analiză pe care le considerăm pertinente și în studiul verbelor de percepție din limba română. 61 Cele două componente semantice (a) și (b) ar putea fi interpretate ca "a focaliza" și "a forma o imagine". 62 Preferăm această formulare precaută fiindcă autorea însăși, în denumirea subtitlurilor capitolelor, folosește exprimarea seex as a near synonym of (...). 63 Vezi Dik și Hengeveld (1991) pentru aceeași opinie cu privire la interpretarea acestor contexte. 64 Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că vine → Îl văd venind); (b) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin să, exprimând un proces ireal, fictiv (Nu-l văd să facă asta → Nu-l văd făcând asta). 126 Pseudo-relativa reprezintă un tip special de determinare nominală, care focalizează nu procesul perceput, ci entitatea care participă la proces. Gheorghe (2011, ms) arată că între pseudo-relativele din limbile romanice și cele din română există o diferență în ce privește identificarea entității percepute: în pseudorelativele romanice, entitatea este inactivă în discurs din punct
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
altora, permanenta curiozitate și dorința de a cunoaște, de a elabora, experimenta și verifica noi ipoteze. Pentru producția creatoare este decisivă, deoarece o problemă sesizată are șanse crescute de a fi rezolvată. Gândirea convergentă presupune ca efortul cognitiv să fie focalizat pe un răspuns unic, la care se ajunge prin eliminarea celorlalte răspunsuri. Ea nu poate fi separată de gândirea divergentă și se reduce la gradul restricțiilor sau limitărilor adresate răspunsului vizat. (J.P.Guilford, 1987, pp. 47-48) Ea presupune capacitatea subiectului
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de lumină în două feluri: a) în mod chimic, prin intermediul unui material sensibil la lumină (filmul fotografic); b) în mod electronic, prin intermediul unui senzor de imagine. Prin intermediul unu obiectiv 7, lumina reflectată de un anumit obiect sau un spațiu este focalizată pe o suprafață sensibilă, redând o imagine reală în timpul unei expuneri temporalizate. Rezultatul într-un senzor al imaginii electronice este o sarcină electrică la fiecare pixel, care este prelucrată electronic și stocată într-o imagine digitală pentru afișare sau prelucrare
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
identificat cu folosirea unui anumit stil fotografic caracterizat prin redarea unor imagini clare, specifice și înrămate. Elementele redate țin de natura reală sau de obiectele reale descoperite. Stilul oferit de Grupul f/64 intră în contradicție cu pictorialismul ce se focalizează pe redarea frumosului vizual. Prin fotografia conceptuală se ilustrează ideea, iar ceea ce se urmărește este determinarea unei vizualizări conceptuale. Compoziția unei astfel de fotografii poate suporta modificări prin programe specializate, în virtutea reprezentării ideii dorite. Formele noi pot fi folosite, precum
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
recompensarea participării trebuie centrată pe achizițiile și progresele personale și nu pe comparații sociale. - Stimularea interacțiunilor - sportivii trebuie plasați în grupuri, astfel încât ei să-și exerseze abilitățile într-un climat de învățare prin colaborare. - Evaluarea - trebuie să implice numeroase autoevaluări focalizate pe efort și perfecționare personală. - Sincronizarea - reprezintă variabila esențială pentru interacțiunea sinergică a acestor condiții. I.8.4. Dezvoltarea încrederii în sine Important în dezvoltarea încrederii în sine sunt existența succesului și executarea cu măiestrie a sarcinii. Pentru ca sportivul să
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
aplicate de personalul școlii. Conducerea școlii trebuie să-i determine pe elevi și profesori să-și îndeplinească obligațiile din ce în ce mai bine. Exemplul personal, atașamentul dovedit prin acțiune permanentă sunt căi sigure de convingere a elevilor și profesorilor. Managementul serviciilor educaționale se focalizează asupra unor elemente cum ar fi: a. Cultura organizațională; b. Misiunea organizației/instituției; c. Clarificarea obiectivelor; d. Orientarea către beneficiar; e. Obținerea unei calități superioare a serviciilor oferite; f. Implicarea tuturor factorilor în procesul de adoptare a deciziilor. a. Cultura
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]