5,879 matches
-
și o părticică din sufletul meu, dorind ca să fie cât mai plăcute oltenilor mei și tuturor românilor, oriunde s-ar afla pe pământ, să se bucure când le vor auzi cântate. Din cuvinte alese am sădit flori în „GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC” - loc minunat de-a se distra tot românul iubitor de frumos și muzică bună. Sper să nu greșesc, viitorul va confirma ce spun în acest moment. Artista Rodica Anghelescu îndeplinește cu prisosință aceste deziderate, convinge prin voce și interpretare că
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
aria - Regina nopții, POVESTIRILE LUI HOFFMAN de Jacques Offenbakh, aria Olimpiei - păpușa mecanică, BOEMA de Giacomo Puccini, aria Musettei, TRAVIATA de Giuseppe Verdi, aria Violetei de Valery și RIGOLETTO - aria Gildei, LAKME’ de Leo Delibes, lieduri, canțonete, prelucrări clasice și folclorice. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: Rexlibris Media Group prezintă: - RODICA ANGHELESCU - O ARTISTĂ CU VALENȚE MULTIPLE / Rexlibris Media Group : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2296, Anul VII, 14 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Rexlibris Media Group : Toate
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
de porc se afumau copiii care erau deocheați. Despre ficatul porcului se spune că este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare, în timp ce, coada porcului este indicată pentru copiii care se scapă pe ei noaptea. Potrivit viziunii folclorice, gospodarii cred că pot cunoaște dacă în viitor nevestele lor vor naște fete ori băieți, după cum se arată o bucată de carne așezată în osânză. Dacă în inima porcului se va găsi mult sânge închegat, acesta era semn că stăpânul
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
buciumul în cauză era opera domnului Vasile Alboi, cunoscut buciumaș al Rarăului și nu numai. Așa cum a menționat domnul Ioan Grămadă, acest talentat meșter popular este și un buciumaș renumit care deschide toate alaiurile locale și pe cele ale sărbătorile folclorice din Bucovina. Am avut bucuria să ascultăm sunetele unice ale buciumului său. Afară, în grădina doamnei Gabriela Maxim, după întreaga prezentare a lucrărilor sale, Vasile Alboi a comunicat cu oamenii de pe vârfurile dealurilor de departe de noi. Nu știu dacă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
metalul. Cel lucrat și folosit de Vasile Alboi era confecționat din scoarță de tei și folosit pentru comunicarea cu păstorii din munții împăduriți, pentru orientarea oilor și pentru ghidarea câinilor. Când coboară din munți îl folosește la manifestările și serbările folclorice, pentru public. Au urmat întrebări și clarificări ale unor curiozități. Vasile Alboi răspundea cu plăcere, la fel de calm și de cumpătat, precum se manifestase pe tot parcursul întâlnirii. Am observat la el grija manifestată față de toate piesele pe care le etalase
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
Rudolf, unde există un frumos amfiteatru special amenajat pentru spectacole, a avut loc, în data de 19 decembrie ora 17:00, un concert extraordinar intitulat „Nașterea Domnului” susținut de Nicolae Voiculeț, Ambasador al Culturii și Turismului Românesc, având alături Ansamblul Folcloric ,,Ceatăra”. Acest spectacol face parte din Turneul Internațional D.O.R. prescurtarea de la Dumnezeu Ocrotește România, ce cuprinde orașe din România, dar și orașe europene precum Viena, Praga, Bratislava. Publicul turdean nu putea primi un dar mai prețios înainte de Crăciun
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
de minute, aș putea spune că, am făcut o terapie pentru suflet, prin sunetele atât de diafane ale naiului. O companie excepțională a fost prezența muzicianul Klaus Dieter Untch care a creat un ,,dialog” între orgă și nai. Despre Ansamblul Folcloric ,,Ceatăra” într-o scurtă prezentare, muzicianul Adrian Pașca spunea „Taraful Ceatara a luat ființă in anul 2001, iar la acea dată era compus din frații Adrian, Bogdan și Vlad Pașca. La momentul actual taraful este compus din frații Adrian și
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
iar la acea dată era compus din frații Adrian, Bogdan și Vlad Pașca. La momentul actual taraful este compus din frații Adrian și Vlad, iar locul lui Bogdan este ocupat de nepoțica Teodora Mihuț. Taraful promovează muzica tradițională din zona folclorică Codru și Chioara. Instrumentele din componența tarafului sunt: vioara (Ceatăra - cum se numește în zona codrului), braciul cu trei corzi și căluș drept, precum și gorduna cu doua strune. Braciul și gorduna fiind instrumente manufacturate după modele autentice de către conducătorul tarafului
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
Locală Jâtcovița, cu asociația ,,In medias res“ și Forumul European pentru Istoria și Cultura Românilor. Acest eveniment internațional are caracter educativ, competitiv și de trecere în revistă și la Jâtcovița care a fost din nou capitala românității au sosit ansambluri folclorice, orchestre, grupuri vocale, precum și soliști vocali și instrumentiști atât din Serbia, România, Republica Moldova, Austria, Elveția, Franța, Italia, Macedonia, Marea Britanie, Spania, Ucraina, cât și din Statele Unite ale Americii și din Asia, respectiv din Rusia, Republica Kazahstan etc. Am organizat și tradiționalul
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
Marea Britanie, Spania, Ucraina, cât și din Statele Unite ale Americii și din Asia, respectiv din Rusia, Republica Kazahstan etc. Am organizat și tradiționalul Festival de Jazz și Muzică Etno, dar și numeroase reuniuni cultural-științifice, mese rotunde, consfătuirii pe teme istorice, literare, folclorice, dezbateri despre limba română și instruirea în limba maternă în școlile de stat, deosebit de agreate fiind și numeroasele competiții: gastronomice, etnografice, etnologice, expozițiile cu nestemate din lăzile de zestre, alegerea celor mai frumoase costume naționale, ii și ciupage, alegerea celei
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
altfel, acum, o dată cu venirea verii, e un bun prilej pentru culegerea plantelor de leac, toate având o eficacitate sigură. În noaptea de Sânziene răsare și floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege. Există în mitologia folclorică românească, ideea că sânzienele sau drăgaicele, ar fi personaje mitice nocturne. Față de alte personaje mitice, precum ielele și rusaliile, Sânzienele sunt aducătoare de pace, armonie, iubire, voioșie și multă bunătate, având efecte benefice asupra tuturor oamenilor, viețuitoarelor și plantelor, în
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii și apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu același nume. Ultimul element, vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, și Drăgaica". Potrivit tradiției folclorice, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, de obicei, în jurul unui foc, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, împart rod holdelor, umplu de leac și miros
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
ursuze, pe minte aburi de erou olimpian, în gestică alură de statuie...! Nu! Fără să aibă niciunul dintre aceste acoperișuri de aur falsificat, Florin Piersic strălucește ca soarele! De aceea, de ziua sa, în zorii anului 2015, interpreta de muzică folclorică Maria Șalaru, cu gingașii „bobocei” de la Bacău au pornit în zorii împlinirii necrezutei vârste a artistului, din depărtatul Bacău, nenins de o lună și-acum așternut pe alocuri cu zăpadă cenușie, la București. Cu flori de la inima lor pe care
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
ce duc frumos, curat, cu sinceritate fără umbre, dragostea lui pentru actorul Florin Piersic, pentru actrița Medeea Marinescu, pentru teatrul românesc darnic de bine sufletesc tuturor. În urmă cu un an, aceiași copii și aceeași sentimentală profesoară, interpreta de muzică folclorică Maria Șalaru, au omagiat-o întocmai de gingaș pe actrița Medeea Marinescu la ziua ei de naștere, 27 mai, sărbătorită pe scenă la Bacău în aceeași reprezentație, „Străini în noapte”. Iată o uriașă, rară și romantică exclamație a iubirii, într-
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
I Will Always Love You” a regretatei Whitney Houston, compozitor și textier Dolly Parton. La Secțiunea „Muzică populară” am avut prilejul să admir tinere talente care s-au întrecut la interpretarea unor melodii minunate, culese din mirifica „Grădină a Raiului Folcloric Românesc”. Dăruirea cu care au cântat acești viitori artiști ai scenei lirice, îmbrăcați în splendide costume populare autentice (unele cu vechime de pestre 100 de ani) moștenite din „Lada de zestre” a străbunilor... au impresionat în mod foarte plăcut spectatorii
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
este momentul în care filosoful Lucian Blaga reușește să lege trecutul și viitorul, definind tradiția ca expresie a structurii mentale și creatoare a poporului. După ce romanticii descoperiseră și dezvăluiseră specificul popular al poporului, antropologii interbelici stabilesc o hartă a identităților folclorice. Filosoful Blaga realizează o concordanță între sufletul colectiv, proiecția sa concretă în ritmul doinelor și al baladelor, manifestarea sa arhitecturală în satul înscris în armonia formelor de relief. În 1936, Blaga publică Spațiul mioritic, iar în 1937, în discursul de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
populare românești și de a o proiecta, singură, într-un orizont mitic, ca model prin excelență al geniului românesc a iritat un oarecare număr de intelectuali. Aceștia refuzau să recunoască dramele, destinul și idealul unui popor modem într-o creație folclorică multiseculară. Însă mai ales cîteva interpretări filosofice ale baladei au declanșat mînia lor. În mare, se poate spune că ei respingeau: a) interpretarea pesimistă a Mioriței, aproape generală după Alecsandri; b) pretenția de a considera balada ca fiind unica expresie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un gest democratic european, prezentînd o frescă epică a nenorocirii ruse, a dezastrului polonez și a celui românesc, nenorocirea acestei țări pe care o numește "nefericita Românie". El se inspiră din dovezile furnizate de discipolii săi Rosetti, și utilizează izvoarele folclorice transmise prin rețelele care conduc la poetul Alecsandri. Legendele democratice ale Nordului merg pe registrul actualității, cu prezența dramatică a eroului cuplul Rosetti și pe perenitatea folclorică. Imaginarul francez este mișcat de această figurație victimizată a unui popor lovit în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
El se inspiră din dovezile furnizate de discipolii săi Rosetti, și utilizează izvoarele folclorice transmise prin rețelele care conduc la poetul Alecsandri. Legendele democratice ale Nordului merg pe registrul actualității, cu prezența dramatică a eroului cuplul Rosetti și pe perenitatea folclorică. Imaginarul francez este mișcat de această figurație victimizată a unui popor lovit în cursul secolelor de valurile de barbari, în prezent victimă a dominației ruse. Pe de o parte, țăranul român, elegant și civilizat, pentru că el a crescut în tradiția
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acest sens, în același timp printr-un dezgust față de politică, o silă față de reîntoarcerea la ordine și refuzul unui reformism considerat ca fiind prea amestecat cu uniforma. Scriitorul este încîntat cînd este vorba de culegerea și apoi de prelucrarea fragmentelor folclorice. În martie 1851, îi scrie prietenului său Golescu: "Scrisoarea ta m-a încîntat, accept cu plăcere propunerea domnului Dumesnil-Michelet și chiar din acest moment mă apuc de lucru pentru a-mi aranja notele pe marginea poeziilor populare și pentru a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ce minune?" Aceste reflecții ale Sandei Stolojan un lirism al neschimbării își regăsesc ecourile vagi în comentariile presei privitoare la vizita generalului: comunismul românesc este simpatic, el ocrotește arhaismul satelor... Ceaușescu este un om cumsecade, care oferă musafirilor săi spectacole folclorice de calitate. Prin contrast, locomotivele Diesel și electrice, în stadii diverse, fabricate în uzina din Craiova, centrala termică unde automatizarea este foarte avansată și această reflecție a lui De Gaulle: "Este într-adevăr modern". Astfel de remarci trebuie percepute într-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Modernizarea impusă de șeful statului n-ar fi decît un pretext care ascunde voința feroce de a distruge o întreagă memorie. Nu apare nici un semn de întrebare asupra contradicției dintre desfășurările unei celebrări omniprezente a istoriei, însoțite de o mobilizare folclorică generalizată, pe de o parte, și această frenezie de excludere a unui trecut arhitectural, pe de altă parte. Și aceasta pentru că din deciziile Bucureștiului lipsește orice altă justificare în afară de cea dogmatică. Acest dogmatism deranjează; el este perceput ca arhaic. Dezbaterile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să se introducă cărți scolastice române tipărite..." (ms. 2258, 179). Perpessicius consideră nota "de o deosebită valoare biografică" și face ample referiri despre folclorul transilvănean și M. Eminescu (M. Eminescu, Opere, VI, Cap. Note și variante, Poeme originale de inspirație folclorică, Călin-Nebunul, pp. 475-485).21 Acest citat din însemnările lui M. Eminescu este urmărit de mai mulți eminescologi: el figurează și în Fragmentarium, ediție îngrijită de Magdalena D. Vatamaniuc, 1981.22 Cercetătoa rea va adăuga și textul lui Eminescu care este
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
336 p. (Eminesciana; 46) * ȘTEFAN, I.M. Eminescu și universul științei: studiu. Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Iași: Junimea, 1989, 160 p. (Eminesciana; 47) * POPA, George. Prezentul etern eminescian. Iași: Junimea, 1989, 287 p. (Eminesciana; 48) * DRĂGAN, Gheorghe. Poetică eminesciană. I. Temeiuri folclorice. Iași: Junimea, 1989, 204 p. (Eminesciana; 49) * STREINU, Vladimir. Eminescu. Ediție îngrijită, prefață, note și indice de nume de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1989, 271 p. (Eminesciana; 50) * CIOPRAGA, Constantin. Poezia lui Eminescu: arhetipuri și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
după război, și dincoace de Prut, respectiv: cântece, poezii, gazete de perete etc.), un întreg an școlar a fost repetat de toți copiii. Ulterior, momentele dramatice ale obligativității schimbării graiului aveau să prilejuiască, printre localnicii mai hâtri, creații sau piese folclorice degajând sentimente de graniță între ironie și suferință. În astfel de împrejurări vitrege și-a încheiat ciclul primar Leonid Boicu, în școala din satul natal Dondoșani, sub atenta îndrumare a învățătorului Gabriel Umaniță, cu care fostul elev a întreținut o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]