3,624 matches
-
a folosi tiparul tatălui, teama de a nu fi considerată "fiica lui". Influențe există, desigur, deoarece a crescut în spiritul critic lovinescian. Destinul și voința au îndreptat-o spre critica de întâmpinare. Studiile de anvergură de tip lovinescian nu sunt folositoare emisiunilor al căror format permit doar pătrunderea în text cu scopul de a-l face cunoscut. Mai mult, teama de a nu scrie precum Eugen Lovinescu și dorința de a fi unică o ajută să se individualizeze. Refuzul mitizării tatălui
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
o femeie urâtă, ba chiar frumoasă, în special atunci când lucra. În jumătatea de deceniu, petrecută în apropierea ei, care a luat sfârșit chiar în zorii acestei zile, nu a văzut-o niciodată stând în zădar. Întotdeauna făcea ceva util și folositor. Muncea permanent, muncea curat, muncea cu plăcere. La odihnă nici nu se gândea. Bidaru era convins că pentru ea nu exista un rău mai mare, decât să nu poată munci. În două trei luni, de șomaj, tratament medical sau lăsată
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
o realitate pe care, sub nici o formă, nu ar putea să o înțeleagă. Dacă ar împărtăși și altora purul adevăr în totalitatea lui, adică ar relata ceva în legătură cu dispariția recentă și totală de pe întreaga planetă a atâtor specii de animale folositoare omului, aceștia din urmă l-ar considera pe el ca pe un fenomen "normal". Atât între ei, în sânul familiilor, cât și în sinea lor vor, vor justifica cu argumente de netăgăduit: În fond mulți nici nu ajung la o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vie, a fost adresată de Dumnezeu tuturor oamenilor, învățați sau neștiutori. Ea poate aduce la credință pe cei ce-și doresc să devină creștini: „Dacă vezi că s-a lăsat convins de cărți, fie de cele canonice, fie de comentariile folositoare ale Bibliei, despre acestea să-i vorbești la început, lăudându-le pentru felurite merite datorate autorității lor canonice ori zelului priceput al exegeților lor. În privința scrierilor canonice, vei pune în valoare în primul rând smerenia mântuitoare a profunzimii lor demne
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
canonice, vei pune în valoare în primul rând smerenia mântuitoare a profunzimii lor demne de admirat, iar în privința celorlalte, fiecare în funcție de talentul cu care a fost scrisă, de pildă, stilul unei limbi mai sonore și cizelate”. Deși este adresată și folositoare oricui, Sfânta Scriptură nu poate fi înțeleasă și interpretată decât de cel anume pregătit. Fericitul Augustin îndeamnă „să acceptăm cu bucurie” cărțile care apropie de Biserică și să continuăm lectura din autorul acestor lucrări. Cât despre cei care au creat
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și pentru problemele producției. Conducătorul care practică acest stil obține participarea salariaților la exigențele producției asociindu-i la elaborarea strategiei și la definirea condițiilor de muncă; trebuința omului de a gândi, de a-și folosi gândirea pentru a produce ceva folositor, de a stabili relații sănătoase cu colegii și cu superiorii este pusă în slujba organizației; specifice pentru el sunt înțelegerea și definirea în comun a obiectivelor întreprinderii, a mijloacelor de a le atinge; conduce și controlează oamenii, făcându-i să
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
și pentru problemele producției. Conducătorul care practică acest stil obține participarea salariaților la exigențele producției asociindu-i la elaborarea strategiei și la definirea condițiilor de muncă; trebuința omului de a gândi, de a-și folosi gândirea pentru a produce ceva folositor, de a stabili relații sănătoase cu colegii și cu superiorii este pusă în slujba organizației; specifice pentru el sunt înțelegerea și definirea în comun a obiectivelor întreprinderii, a mijloacelor de a le atinge; conduce și controlează oamenii, făcându-i să
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
gust o dată ca amară, altă dată ca dulce, iar altă dată ca mirositoare, așa și cuvântul rostit, schimbându-se după starea morală a fiecăruia, se cunoaște din lucrarea lui și din folosul ce-l dă” (Sfântul Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare în acrostih, v. 93-94, traducere, introducere, note de Pr. prof. D. Stăniloae, în „Filocalia”, vol. 7, București, 1977, p. 123-124). Pornind de la considerentele de mai sus, m-am gândit că ar fi bine să adun într-un volum pe cei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
viața evlavioasă. În gândirea nicetană, privegherea este socotită ca o purificare după cinci zile și cinci nopți în care omul s-a îngreuiat printr-o amorțire trupească și s-a făcut părtaș la „fapte lumești”. Practic, ea este o îndeletnicire folositoare spre sfințenie, de care nu trebuie să se rușineze cineva. De folosul privegherii se împărtășesc și cei buni și cei răi. „Dacă ești sfânt - spune Sfântul Niceta - iubește privegherile ca să păstrezi comoara priveghind și să rămâi în sfințenie. Dacă ești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în comun, precizând, între altele, că „Sfântul Duh a prevăzut în ce fel pot să primească inimile mândre și împietrite, ca pe o desfătare, cuvintele dumnezeiești. De obicei natura oamenilor fuge de cele aspre și le respinge, deși sunt sănătoase (folositoare), și cu greu le primește de afară de cazul când i se pare că prezintă farmec. Dumnezeu a pregătit prin robul său David această băutură care este dulce la gust, prin cântare, și este în stare să vindece rănile păcatelor prin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
însumând 13 capitole, combate păcatul tristeții care trebuie înlăturat din întreaga viață sufletească și religioasă pentru că mintea celui stăpânit de tristețe se întunecă și privește la frați posac, fără liniște și răbdare, ajungând la disperare. Cassian arată că tristețea e folositoare doar când ne stăpânește din căință pentru păcatele săvârșite sau din dorința desăvârșirii dând, spre întărire, un citat din Sf. Apostol Pavel: Întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăință spre mântuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte” (II
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de această lume și se vede sub ochii noștri și contemplarea celor cerești (cap.6). În Convorbirea a IV-a (21de capitole), Avva Daniil analizează dorințele trupului și ale sufletului. Lupta care este sădită în noi prin grija Creatorului este folositoare deoarece ea ne cheamă sau ne împinge către o stare mai bună și, dacă aceasta n-ar exista, i-ar urma o pace primejdioasă. Cuvântul trup, utilizat în cadrul dezbaterilor din această convorbire, nu trebuie înțeles ca om, ca substanță a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
analiză mai substanțială, într-un subcapitol următor. Convorbirea a XIV-a (19 capitole) îl are în centrul ei ca vorbitor pe Avva Nestoros, care se referă pe larg la știința duhovnicească. Se precizează că științele profane sunt foarte numeroase, însă folositoare doar pentru o viață de aici. Știința duhovnicească e superioară celei profane pentru că țelul ei este câștigarea vieții veșnice. Aceasta e compusă din două părți: partea practică sau a faptelor și partea teoretică sau contemplația. Știința practică se poate însuși
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
voi ceva (cap. 3). Temeliile sau fundamentele adevăratei prietenii, acestea sunt: 1) disprețuirea celor lumești; 2) analizarea voilor proprii și grija de a nu prefera cele ale sale celor ale prietenului; 3) să știe că toate pe care le consideră folositoare, trebuie puse mai prejos de binele dragostei și al păcii; 4) să nu se supere niciodată fie că pricinile supărării ar fi drepte sau nedrepte; 5) să caute a înlătura supărarea fratelui împotriva sa, chiar dacă a început fără motiv
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sufletului”. Fiecare om poartă în sine pe lângă cele două fapte ce luptă una împotriva celeilalte o a treia - voința sufletului - care dorește în mod natural să le mențină în echilibru. Concupiscența nu înseamnă răul în mod obligatoriu, ci este chiar folositoare deoarece tensiunea pe care o creează în fiecare om ajută la mobilizarea sufletului pentru a se desăvârși mai mult. Testarea sufletului prin concupiscență conduce către purificarea lui. Această idee se concretizează la Cassian printr-o formulă interogativă: ,,...ceea ce se constată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin includerea ei în Regula benedictină. Capitolul al XLII-lea al acestei Reguli cere ca unul dintre frați să citească în timpul mesei, în folosul obștii, din Convorbirile duhovnicești ale Sfântului Cassian, din Viețile Părinților (egipteni) ori din alte cărți folositoare sufletului. De asemenea, în capitolul al LXXIII-lea se găsește recomandarea ca meditațiile duhovnicești să se facă asupra Sfintei Scripturi, Părinților, asupra Regulii Sfântului Vasile cel Mare sau asupra Conferințelor duhovnicești sau Așezămintelor mănăstirești ale Sfântului Ioan Cassian. Odată cu Regula
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cu obiceiurile sale, pe care Biserica Romană și le-a însușit astăzi printr-o folosire frecventă”. Pe acestea este necesar „să le citiți și voi permanent, ca nu cumva să păreți că ignorați în mod vinovat regulile bisericești atât de folositoare”. Și alte multe a tradus din grecește în latinește, care pot să fie spre folosul cerințelor bisericești. „El se folosea cu o pricepere atât de mare de latină și de greacă, încât orice cărți grecești lua în mâini, le traducea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ură pentru crime; să aducă în inima noastră mișcările cele mai vii care măresc simțitatea noastră, să ne revolte împotriva nelegiurii și să sape adânc în sufletul nostru prin formele poeziei și a meșteșugului adevărurile cele mai mari și mai folositoare."232 O formulare asemănătoare se regăsește în articolul Despre influența teatrului asupra năravurilor unei nații, nesemnat, publicat în Gazeta Teatrului Național: "...toate clasele societății, toate treptele alerg la teatru ca la o școală de morală, de învățătură și de bună
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
asociată unor înțelesuri clare care permit folosirea fără echivoc a termenilor. A doua etapă presupune o îmbogățire la nivelul sensurilor, care face "periculoasă" utilizarea lor, iar ultimul stadiu este cel în care se ajunge la sute de semnificații, cuvântul redevenind "folositor și inofensiv, din cauză că nimeni nu are nici o idee preconcepută și toți așteaptă să vadă ce sens intenționezi să-i dai." Această analiză pertinentă și oarecum ironică a schimbărilor prin care trece un termen sesizează în mod corect alternarea percepției care
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 5, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 272-273) „... nu e cu putință a plăcea lui Dumnezeu fără credință”. (Ava Dorotei, Diferite învățături folositoare de suflet, cuv. 2, cap. 1, în Filocalia..., vol. IX, p. 497) „Credința este mama noastră a tuturora, când îi urmează nădejdea și-i premerge dragostea de Dumnezeu și de Hristos și dragostea de aproapele”. (Sf. Policarp al Smirnei, Epistola
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cunoștință, suta întâi, cap. 28, în Filocalia..., vol. VI, p. 197) „... întâi trebuie să pună temelia, care este credința, căci fără credință, cum spune Apostolul, nu e cu putință a plăcea lui Dumnezeu (Evr. 11, 6)”. (Ava Dorotei, Diferite învățături folositoare de suflet, cuv. 14, cap. 3, în Filocalia..., vol. IX, p. 619) „Odihna, și tot darul cel bun și toată harisma dumnezeiască vine omului prin credință”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 29, în Filocalia..., vol. XI, p. 52
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Omilii la Hexaemeron, omilia I, II, în PSB, vol. 17, p. 73) „Întru început a făcut Dumnezeu. (Profetul). Nu i-a dat lumii cauza existenței ei, așa cum spun aceia, ci că Dumnezeu Însuși a făcut-o: ca bun, această operă folositoare; ca înțelept, această operă prea frumoasă; ca puternic, această operă foarte mare. Moise ți-a arătat pe Meșter, Care nu numai că a intrat în ființa tuturor celor in lume, dar a și pus toate părțile ei în armonie unele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Iisus Hristos, Fiul lui David. Celălalt Iisus nu era din seminția lui David, ci din altă seminție”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia II, III, în PSB, vol. 23, p. 30) „... Cuvântul hristos, adică uns, este plăcut, folositor și lipsit de batjocură”. (Teofil al Antiohiei, Trei cărți către Autolic, Cartea Întâi, XII, în PSB, vol. 2, p. 384) „Iar spunând Hristos, nu dăm acest nume eternității dumnezeiești, ci trupului purtător de dumnezeire, Celui ce S-a arătat pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
râului și s-o verși pe uscat. Și va fi apa pe care o vei lua din râu, sânge pe uscat (Ieș. 4, 9). Apa e chip sau semn al vieții. Căci este cu adevărat necesară spre aceasta și foarte folositoare celor de pe pământ. Deci Fiul, Viața adevărată, S-a născut ca dintr-un râu, din Tatăl care dă viață tuturor. Precum este lumină din lumină, așa este și Viață din Viață. Moise a fost învățat că Fiul nu stă de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Părinți. Căci cei ce viețuiesc așa, multă răsplată vor avea, viață fără de sfârșit și casă nesurpată la Tatăl, la Fiul și la Duhul Sfânt, dumnezeirea cea de o ființă și în trei ipostasuri”. (Teodor al Edessei, Una sută capete foarte folositoare, cap. 99, în Filocalia..., vol. IV, p. 226) „Pavel chiar și propovăduirea nescrisă o numește tot evanghelie”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia XVIII, p. 168) 107 „... Există o singură Biserică adevărată, aceea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]