3,224 matches
-
abia le mișca vântul. Ziua aluneca deasupra câmpiei, pe neștiute, scurgmdu-și orele 342 Încete. Aci se încenușa, aci cerul se albăstrea, și totul înflorea în lumina abia ghicită a soarelui. Dumitru nu mai termina: - Pe urmă ne-am dus la fotograf, cu mașinile... Căldura aceea plăcută îi cuprinsese tot trupul, urca în obraji și gura i se mișca din ce în ce mai greu. Țambalagiul plîngeafără să știe. - M-auzi, nene Mitică? > În aceeași zi, spre seară, niște vânători găsiră lângă șanțul fortului "Cățelu" pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
neapărat canalizate pe o albie strict trasată. În Ulise, unde structurarea materiei se face În secvențe relativ unitare, se mai pot izola fragmente ce dezvoltă consecvent astfel de motive. Așa se Întîmplă, de exemplu, În secțiunea a 16-a („la fotograf...”), care aproximează „peisajele” lăuntrice ale somnului În termenii unui spectacol de circ, pornind desigur de la asocierea „Îmblînzirii” nocturne a agitației umane cu acțiunea Îmblînzitorului din arenă: iată somnul Îți dăruie o sticluță cu parfum Îmblînzitorul aruncă tigrul În arenă ca
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un punct de vedere fenomenologic, în Fotografie puterea de autentificare primează asupra puterii de reprezentare 130. E de prisos să mai insistăm asupra subtilelor corespondențe dintre magia provocată de „emanația realului trecut” și miracolul recunoașterii. Reprezentarea artistică (diferențele dintre arta fotografului și cea a scriitorului nu sunt semnificative, la acest capitol!) nu numai că nu poate rămâne străină de dimensiunea temporală, dar chiar această complicitate o „autentifică”, după formula lui Barthes. Deși nu poate fi cu totul ignorat aportul prefigurării (ar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
un obiectiv supraangular!). S-ar putea afirma - împingând mai departe demonstrația - că, într-o mai mare măsură decât cu alți scriitorii italieni contemporani, Deidier are afinități cu artiști ca Filippo Panseca și Carlo Fabre. Ca și acesta din urmă - un fotograf ce utilizează substanțe speciale asfel încât imaginile fotografiate (având inițial contururi foarte clare și precise) să dispară după o anumită perioadă de timp -, Deidier combină fidelitatea față de real cu conștiința acută a caracterului perisabil al lucrurilor și discursurilor despre lucruri
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
să treacă”) „ăsta dacă are noroc să meargă mai departe...”, se dovedește, în ciuda aparențelor umile, un ins ales și, în cele din urmă, un învingător. De altfel și expediția descrisă în detaliu este încununată de succes. Porniți în căutarea singurului fotograf din Craiova care „poza pe mălai”, cei doi reușesc până la sfârșit să obțină fotografiile necesare pentru înscrierea la școală: Și dintr-o dată mama s-a îngândurat: „Dacă-om avea noroc să-l găsim pe omul ăla...” - Care om? - Fotograful... - Păi
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
singurului fotograf din Craiova care „poza pe mălai”, cei doi reușesc până la sfârșit să obțină fotografiile necesare pentru înscrierea la școală: Și dintr-o dată mama s-a îngândurat: „Dacă-om avea noroc să-l găsim pe omul ăla...” - Care om? - Fotograful... - Păi, numai unul singur e-n toată Craiova? - Sunt mulți, dar unul singur pozează pe mălai, Îl cunoaște Floarea lui Ghiță, e un fel de prieten cu el Mi-a dat adresa. Că toți ceilalți iau bani, și de unde să
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
dilgența - și-acasă. - Și cu mine cum rămâne? - Așa, bine, la curci - văzuși că le lăsași în salcâm, Abia te-așteaptă. Mai stai un an, poate se mai întâmplă ceva. - A, nu. Ce să se mai întâmple ?! Am avut noroc, fotograful a luat sacul cu mălai, După aia a băgat capul în fusta aparatului. Eu stăteam țeapăn, parcă așteptam să mă trăznească, eram Dispus la orice, Numai să mă văd la școală. Și spre seară, după ce mai dădusem cu carul o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
e ? întrebă Cosmina, trecându-și privirile peste galeria de tigve. — Nu-l recunoști ? întrebă Efrem. Apropie-te, nu-ți fie frică. Ți se pare că seamănă cu moartea ? Cosmina arătă cu degetul spre una dintre radiografii. — Vezi ? exclamă Efrem. Chemi fotograful și gata poza ! Zâmbește, ochii mari, pieptul înainte. La mine nu trebuie să zâmbești, zâmbetul e de-a gata. Eu te radiografiez, adică fotografiez chipul morții tale... Te uiți și te împrietenești cu ea, o iei de gât și hoinăriți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
precum un glonte. Uite aici... E precum balansarea spânzuratului, o măruntă fisură între vertebrele atlas și axis. În rest, totul e în regulă. De fapt, nimic nu e în regulă... — Ce-i de făcut ? — Nu e meseria mea. Eu sunt fotograf. Eu sunt pozarul zâmbetului pe care carnea îl ascunde. Pentru rest, îl ai pe doctorul fără de arginți. El ce spune ? — Nimic. Dă cu banul... Și banul ce spune ? — Când așa, când așa... Efrem clătină din cap. — Atunci așa o fi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de acolo. Dar Cosmina nu mai desenă altul, căci începuse să se teamă de ei. Precauție inutilă, oricum, căci, așa cum se dovedise noaptea trecută, dragonii se conturau mai departe, ca o substanță radioactivă care impresionează placa fotografică chiar și în lipsa fotografului. Am putea trece dragonii în rândul demonilor. Am simți imboldul de a da acestei povestiri un nume de demon, dar asta nu ar explica nici pe jumătate lucrurile. Căci demonii nu există fără oameni și atunci ne întoarcem la rădăcina
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Maca, așezându-se pe scaun și căutând prin sertarele biroului care fusese al lui, se dădeau alte nume la orice. Trăiam, cu toții, alte vieți. ăștia, de pildă, eram chiar noi ? Veniră și ceilalți în spatele lui. Fotografia era mărișoară, cât putuse fotograful să cuprindă și să așeze pe carton, fără să rateze trăsăturile. — Eu stăteam acolo, spuse Tili. ăla din poză a fost biroul meu. — Eu credeam că-i biroul doamnei Marinescu, spuse Maca. După ghiveciul cu flori... — Era biroul meu... stărui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
meu. — Eu credeam că-i biroul doamnei Marinescu, spuse Maca. După ghiveciul cu flori... — Era biroul meu... stărui Tili. Uită-te la peretele din spate. Nu ții minte că doamna Marinescu ne-a adus chiar ea ghiveciul ? A strigat la fotograf : Stai !, și l-a pus în mijloc. Râdea și zicea că în poză nu se vede care e cârpă și care petală de-adevăratelea, că mirosurile nu se simt și nimic nu se ofilește. — Te pomenești că și noi eram
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe Expert. Acesta dădu jos tabloul, examină atent pe din dos țesătura pânzei, contemplă peisajul și nu dădu imediat nici un aviz. Apoi reveni cu o monografie a lui Salvator Rosa, compară tabloul cu reproducerile din volum. După aceea aduse un fotograf și, la lumina magneziei, făcu fotografii, din care trimise în străinătate câteva, una lui Lionello Venturi. Răspunsurile îi dădură certitudinea că avea de a face cu un Salvator Rosa. Spre a putea să-și explice proveniența, făcu o anchetă cu privire la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
palmă) ducem o viață comună deplină. FOTZI: Eu sunt Fotzi, de fapt mă cheamă Marie-Luise, numele meu de familie sună tâmpit, de asta mai bine nu-l spun, pentru că îl am de la bărbatul meu care s-a accidentat mortal. Era fotograf, și de fapt m-a fotografiat tot timpul. EA: Îi auzi iubire, ce tâmpiți dumnezeiești. EL: Sunt oameni pur și simplu, comoara mea, nu trebuie să le disprețuiești așa de vădit primitivitatea. HERTA: Pe mine mă lasă rece așa ceva. Pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de ani, a fost avocat timp de 20 de ani. „A trebuit să cedeze acelor impulsuri creative pe care nu le-am putut valorifica în acești ani”, spune el. Greg a decis, așadar, să renunțe la avocatură și a devenit fotograf. El spune acum că „Slujba actuală îmi dă posibilitatea de a face lucruri cu mâinile. Este cel mai important tip de creativitate pentru mine.” La vârsta de 35 de ani, Jon a fost concediat din funcția sa de director de
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
ceva mai devreme. 55 * Foto Wexler - Bârlad este de natură să învieze amintirile. ... Revista „Fotografia” nr. 139/ 1981 publică un articol din care rezultă că după 11 ani de la patentarea la Paris în 1838 a activității de Dagherotipie apare un fotograf B artzer la Iași, iar în 1874 și la Bârlad - primul fotograf aici fiind o femeie: Iosefina Popovici. * În ziarul Răsăritul din 8 ianuarie 1915 se face reclamă fotografului M. Vandelman - fotograful Curții regale - Bârlad, vis a vis de Casa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
amintirile. ... Revista „Fotografia” nr. 139/ 1981 publică un articol din care rezultă că după 11 ani de la patentarea la Paris în 1838 a activității de Dagherotipie apare un fotograf B artzer la Iași, iar în 1874 și la Bârlad - primul fotograf aici fiind o femeie: Iosefina Popovici. * În ziarul Răsăritul din 8 ianuarie 1915 se face reclamă fotografului M. Vandelman - fotograful Curții regale - Bârlad, vis a vis de Casa Națională, fondat în...1875. În 1892 apare și fotograful Aron, vis a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
patentarea la Paris în 1838 a activității de Dagherotipie apare un fotograf B artzer la Iași, iar în 1874 și la Bârlad - primul fotograf aici fiind o femeie: Iosefina Popovici. * În ziarul Răsăritul din 8 ianuarie 1915 se face reclamă fotografului M. Vandelman - fotograful Curții regale - Bârlad, vis a vis de Casa Națională, fondat în...1875. În 1892 apare și fotograful Aron, vis a vis de Banca Națională - unde activează vreo 20 de ani. Prin 1912, chiar la ecspoziție, sosește Iosif
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în 1838 a activității de Dagherotipie apare un fotograf B artzer la Iași, iar în 1874 și la Bârlad - primul fotograf aici fiind o femeie: Iosefina Popovici. * În ziarul Răsăritul din 8 ianuarie 1915 se face reclamă fotografului M. Vandelman - fotograful Curții regale - Bârlad, vis a vis de Casa Națională, fondat în...1875. În 1892 apare și fotograful Aron, vis a vis de Banca Națională - unde activează vreo 20 de ani. Prin 1912, chiar la ecspoziție, sosește Iosif Vecsler (1883 - 1973
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Bârlad - primul fotograf aici fiind o femeie: Iosefina Popovici. * În ziarul Răsăritul din 8 ianuarie 1915 se face reclamă fotografului M. Vandelman - fotograful Curții regale - Bârlad, vis a vis de Casa Națională, fondat în...1875. În 1892 apare și fotograful Aron, vis a vis de Banca Națională - unde activează vreo 20 de ani. Prin 1912, chiar la ecspoziție, sosește Iosif Vecsler (1883 - 1973), care a funcționat undeva prin centru... Fotograful de lux Wexler este astfel portretiza t de George D.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Casa Națională, fondat în...1875. În 1892 apare și fotograful Aron, vis a vis de Banca Națională - unde activează vreo 20 de ani. Prin 1912, chiar la ecspoziție, sosește Iosif Vecsler (1883 - 1973), care a funcționat undeva prin centru... Fotograful de lux Wexler este astfel portretiza t de George D. Dumitru Stoica senior, Mielu Moldoveanu, Lulu Marcovici în articolul „Strada Mare a orașului Bârlad...” din volumul «Bârladul odinioară și astăzi», 1984 : ...”Bărbat înalt, slab, cu pălărie cu boruri mari și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
D. Dumitru Stoica senior, Mielu Moldoveanu, Lulu Marcovici în articolul „Strada Mare a orașului Bârlad...” din volumul «Bârladul odinioară și astăzi», 1984 : ...”Bărbat înalt, slab, cu pălărie cu boruri mari și lavalieră, pentru că în tinerețe fusese artist de teatru și fotograf la un ziar din Cap itală și pălăriile așa se purtau pe acolo.” Era cel mai vestit fotograf din Bârlad, mereu în anturajul notabilităților, mai ales a profesorilor de la Liceul Codreanu. Concomitent făceau fotografii la Bârlad și alții: Saveliuc Fănică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
odinioară și astăzi», 1984 : ...”Bărbat înalt, slab, cu pălărie cu boruri mari și lavalieră, pentru că în tinerețe fusese artist de teatru și fotograf la un ziar din Cap itală și pălăriile așa se purtau pe acolo.” Era cel mai vestit fotograf din Bârlad, mereu în anturajul notabilităților, mai ales a profesorilor de la Liceul Codreanu. Concomitent făceau fotografii la Bârlad și alții: Saveliuc Fănică Tornali, Saulea, D. Pavalașcu - la ziarul Steagul roșu, D. Mocanu la ziarul Rulmentul, Florin Țaga. * 56 Evenimentul Valori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și o vrere. Ziarul Rulmentul a prezentat mai în fiecare an Cupa ziarului la întreceri cicliste, de motorete sau motociclete, la alergări (femei și bărbați - cros). A popularizat și a luat parte la organizarea împreună cu revista « Clubul » și „Asociația artiștilor fotografi din R.P.R.” în perioada 1 iunie 1963 - 1 iulie 1964, în 4 etape, a unui concurs de fotografii cu următoarele teme: imagini de producție, fotografia portret, fotografie de peisaj, fotografii din viața oamenilor. Se puteau trimite fotografii realizate în alb
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în fotografie: Grinberg Melic, cu soția. Elena Postolache cu soțul, Mar ta Solomon, casiera, cu soțul, șeful Tipografiei din Bârlad, doamna Ene scu - solo, Teofil Un prim plan, în martie 1957, Ion N. Oprea la o discuție cu D. Păvălașcu - fotograful ziarului. 188 În primăvara anului 1958, la Steagul roșu Bârla d pe o scară exterioară clădirii redacției: Georgeta Bejan, Ion N. Opre a, Geta Tamaș, Maria Enescu și Aurel Stanciu. La pădurea Epureni - Bârlad, în excursie, în vara anului 1958
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]