2,106 matches
-
lui Anton Holban. Al. Călinescu dă o explicație parțială acestei fragmentări. Sandu oscilează în ceea ce o privește pe Ioana între o adorație totală și o atitudine meschină și diprețuitoare. De aici rezultă o admirație totală și o Ioana construită din frânturi, din contraste, din schițe succesive, din tușe suprapuse, iar adevărata Ioana rezultă în urma intervenției cititorilor. Cu toate că Sandu dă tot timpul asigurări că iubita lui îi este egală, că aceasta l-a ajutat să-și desăvârșească educația, însuși faptul de a
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
un fragmentarism mai nuanțat. Chiar dacă are trăiri contradictorii, Ioana va primi o voce proprie, conversațiile cu ea ocupă un spațiu mai mare, iar cititorul poate avea acces direct la personaliatea personajului, chiar daca aceasta este una schimbătoare. Cînd Ioana va povesti frânturi din idila ei cu celălalt, cu rivalul lui Sandu, citititorul va realiza că între protagoniștii romanului există nu numai o legătură de tipul vaselor comunicante, ci chiar o fuziune, un transfer de personalitate. Motivul acestei insistențe asupra segmentelor de ruptură
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
murmur al glasului ei de după ușă, apoi liniște. Cei doi m-au dus în cameră și au închis ușa încet. Eram din nou în acel spațiu cunoscut și necunoscut, dar eram prea obosit să mai caut. În ureche îmi vibrau frânturile serafimei din cabinetul doctorului. Erau note calde cu care am adormit fără să-mi dau seama. Peste ceva vreme m-am trezit. Am deschis ochii și mi-am cocoțat privirea pe tavan. Era o frântură care-l despărțea în două
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
caut. În ureche îmi vibrau frânturile serafimei din cabinetul doctorului. Erau note calde cu care am adormit fără să-mi dau seama. Peste ceva vreme m-am trezit. Am deschis ochii și mi-am cocoțat privirea pe tavan. Era o frântură care-l despărțea în două. Atunci am știut că acolo trebuie să intervin. Ceva din mine vroia să iasă afară ca un demon care numi dădea pace. Mă uitam în jurul meu și încercam să mă leg de ceva. O veioză
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
numi dădea pace. Mă uitam în jurul meu și încercam să mă leg de ceva. O veioză. Trebuia să o aprind. Am apăsat butonul și s-a aprins. Semiobscuritate. Lângă, am găsit un creion bine ascuțit și mi-am amintit de frântura dn tavan care era încă acolo, frântură pe care o văzusem în întuneric, la lumina lunii, și care dispăruse acum, de teama luminii veiozei. Am stâns-o și am trasat frântura imaginar pentru că se ascunsese cu totul. Când am aprins din
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
și încercam să mă leg de ceva. O veioză. Trebuia să o aprind. Am apăsat butonul și s-a aprins. Semiobscuritate. Lângă, am găsit un creion bine ascuțit și mi-am amintit de frântura dn tavan care era încă acolo, frântură pe care o văzusem în întuneric, la lumina lunii, și care dispăruse acum, de teama luminii veiozei. Am stâns-o și am trasat frântura imaginar pentru că se ascunsese cu totul. Când am aprins din nou veioza frântura era acolo, sau mai
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
găsit un creion bine ascuțit și mi-am amintit de frântura dn tavan care era încă acolo, frântură pe care o văzusem în întuneric, la lumina lunii, și care dispăruse acum, de teama luminii veiozei. Am stâns-o și am trasat frântura imaginar pentru că se ascunsese cu totul. Când am aprins din nou veioza frântura era acolo, sau mai degrabă replica frânturii, acea fâșie pe care am trasat-o cu creionul. Am închis ochii și am simțit că ceva mă atrage spre
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
care era încă acolo, frântură pe care o văzusem în întuneric, la lumina lunii, și care dispăruse acum, de teama luminii veiozei. Am stâns-o și am trasat frântura imaginar pentru că se ascunsese cu totul. Când am aprins din nou veioza frântura era acolo, sau mai degrabă replica frânturii, acea fâșie pe care am trasat-o cu creionul. Am închis ochii și am simțit că ceva mă atrage spre tavan. Cineva mă cerea aproae, acolo undeva, în frântura aceea striga un glas
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
o văzusem în întuneric, la lumina lunii, și care dispăruse acum, de teama luminii veiozei. Am stâns-o și am trasat frântura imaginar pentru că se ascunsese cu totul. Când am aprins din nou veioza frântura era acolo, sau mai degrabă replica frânturii, acea fâșie pe care am trasat-o cu creionul. Am închis ochii și am simțit că ceva mă atrage spre tavan. Cineva mă cerea aproae, acolo undeva, în frântura aceea striga un glas, un glas pe care îl resimțeam în
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
aprins din nou veioza frântura era acolo, sau mai degrabă replica frânturii, acea fâșie pe care am trasat-o cu creionul. Am închis ochii și am simțit că ceva mă atrage spre tavan. Cineva mă cerea aproae, acolo undeva, în frântura aceea striga un glas, un glas pe care îl resimțeam în piept, aproape un destin care stătea încuiat înăuntrul meu și plângea cerându-se liber. Am luat un scaun care era aproape și m-am urcat pe el atingând tavanul
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
Erau niște făpturi cu trup de nevoie care se doreau repoziționate. Am pus vârful creionul pe tavan și am început să desenez mici casetuțe, către care, linii continue și curbe, șerpuiau că niște căi de acces. Ceea ce se născuse din frântură călătorea către casetuțe irigându-le. Se dezvoltase un labirint ca un interior omenesc, sau ca un spațiu citadin și simțeam nevoia să-l extind. Mi-am dat scaunul mai în stânga, apoi mai în dreapta, și am umplut tavanul de casetuțe care
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
casetuțe irigându-le. Se dezvoltase un labirint ca un interior omenesc, sau ca un spațiu citadin și simțeam nevoia să-l extind. Mi-am dat scaunul mai în stânga, apoi mai în dreapta, și am umplut tavanul de casetuțe care comunicau cu frântura la fel ca și celelalte. Apoi am simțit nevoia unei protecții și am venit în jurul fiecărei casete îngroșându-i pereții și întărind fortificațiile. E de ajuns. A năpădit afară ceea ce stătea ascuns, ceea ce nu-și găsea locul. Acum sunt mai
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
brusc, ridicându-mi genuncii în bărbie, parcă încercând să fac loc soarelui. Ori poate noaptea care a căzut peste mine ca o pătură mi-a răcit sângele? Am dat cu ochii de tavan și am văzut că totul prinsese viață. Frântura din tavan crescuse parcă și tot sistemul era din ce în ce mai viguros. Trăia și începea să se înzdrăvenească. Era o tăcere deja familiară. Am sesizat pașii unei femei trecând prin fața ușii mele și apoi s-a oprit. I-am auzit capul lipindu
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
ea. M-a privit și a cocoțat din nou privirea cu același spirit analitic, la fel ca și femeia care îmi adusese mâncarea, numai că de data asta părea cu mult mai profund. Încerca să izbutească ce se ascunde în frântura tavanului și mai ales care este mesajul meu, unde vroiam să ajung cu asta. S-a întors către geam și l-a deschis lăsând aerul curat să se bulucească asupra mea. -O să trimit să zugrăvească tavanul. -Până mâine o să
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
e HIMERA, fantasma. Pelicule scoase la casare rulează pe un ecran îngrozitor de alb ecranul timpului pierdut scenarii ultrarăsuflate, regii semnate de experți în creșterea șerpilor de casă nouă, și muzica...să cânte muzica! e opera postumă a unui afon ireproșabil! Frânturi de coșmar nasc din putride călduțe, mucigaiuri un acut sentiment al infinitului, drept pentru care spectatorii așteaptă zile mai bune, sentimentali fermecători. "FELIX QUI POTUIT..." Mă fascinează, mă înspăimântă, mă obsedează, mă istovește, mă încântă, mă descântă, mă face să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
stat, am trimis ocazional ,,note nocturne" cu caracter ridicat de confidențialitate, numite astfel deoarece erau transmise la Casa Albă la sfârșitul zilei și erau ținute în afara sistemului normal de păstrare a documentelor (din păcate, în fiecare din noi există o frântură de Dick Cheney*). Imaginați-vă că aceasta este o variație extinsă a unui astfel de memorandum, deși nu este, fără îndoială, așa cum lasă impresia a fi confidențial. Partea amuzantă ar fi să ne imaginăm cum ar arăta un astfel de
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
din nou, după cum spuneam, dacă antropologia ar fi acordat atenție acestor aspecte, și nu doar atât, ci dacă ar fi legat aceste date între ele, dacă le-ar fi digerat, organizat/consemnat/catalogat, și ar fi făcut legături între fiecare frântură de informație, pornind de la cele mai cuprinzătoare (Câți oameni intră în acest magazin într-o dimineață obișnuită de sâmbătă, pe categorii de vârstă, sex și mărime a grupului de cumpărători?) la cele mai puțin cuprinzătoare (sunt în magazin mai mulți
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
septembrie 1937, în acest cimitir - chiar lângă poartă - se găsește mormântul Virginiei Micle-Gruber, fiica Veronicăi Micle. Dragă prietene, nu mai lungesc vorba, fiindcă - știu bine - că abia aștepți să poposim - chiar și imaginar - la renumitul Han Trei Sarmale. Și pentru ca frântura de timp pe care o vom petrece acolo să fie cât mai plăcută, să încercăm a scotoci prin timpul colbăit, așezat aici mai mult în chip de legendă decât ca documente. Îți mai amintești, cred, de prima noastră vizită aici
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
De-a lungul zidului se află un rând de tejghele strălucitoare. Deasupra tejghelelor, cercuri roșii, benzi de aur, panouri albastre, panouri albe. Drapele. Și apoi următoarele cuvinte, PAN AM LUFTHANSA IBERIA ALITALIA LOT KIM BEA JAL GARUDA cuvinte fără sens, frânturi de cuvinte mute care se aprind și se sting. Nu-i nimeni la tejghea. Sala mare, iluminată, este plină de tejghele goale. Bea B. se așază pe fotoliile roșii, imitație din piele, în fața tejghelii și privește afișele și bucățile de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o clipă de răgaz, până când nu era cules și ultimul rănit aflat pe tărgile depuse În holul spitalului, iar după 24, 36 ori 48 ore de muncă Încordata, daca șosea un nou transport de răniți, În loc de a se odihni o frântura de ceas, gustau o cafeluța și ... iarăși la datorie. Reglementar, triajul noilor sosiți Începea cu examinarea lor "la piele", În scopul depistării leziunilor avute, schimbarea garourilor hemostatice și a bandajelor Îmbibate, imobilizarea provizorie, cu atele, a fracturilor, administrarea de lichide
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
lipsă Brive. Fête de la musique, de exemplu, se desfășoară, concomitent, în mai multe spații accesibile publicului: în curtea principală a Primă- riei, în Jardin des Archives, lângă catedrala Saint-Martine, în alte câteva piețișoare. Iată, pe fundalul aces- tei imagini, o frântură dintr-un parc nu prea mare, dar sufi- cient pentru a pune în valoa- re inițiative extrem de simple și de puțin costisitoare. Ală- turi de tot felul de flori și de arbuști, unii mai ornamentali decât alții, autoritățile locale cultivă
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Mediu. Cu toate încercările, reușite de altfel, de racordare la exigențele actuale ale punerii în valoare prin turism. Printre altele, a fost amenajat chiar și un spațiu pentru specta- cole, prin care se încearcă să se readucă în ochii spectatorilor frânturi dintr-o lume apusă, dar încă fascinantă. Între acestea, luptele de ca- valeri par a fi cele mai atractive, mai cu seamă pentru copii și tineri. În afara zidurilor, pe platoul în formă de spira- lă sunt expuse copii după obiecte
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
interbelică, amintind de poezia lui Blaga sau Arghezi, fără însă a se îndepărta de stilul caracteristic al poetului. Repetițiile însă nu mai sunt dublate de rupturile semantice șocante. Nu lipsesc intervențiile neașteptate, ruperile de ritm, trecerile de la abstract la concret, frântura ingambamentului, "Iarăși și iarăși, sute de mâini întind/ scormonind cerul - rotunjimi arzătoare/ mângâi în treacăt, nevăzute astre, sfere tăcute,/ niciodată atât de fierbinți și de fragede/ ca sânii tăi." (Veșnicul joc). Construcția simetrică accentueză închiderea într-un univers interior al
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
genunchi). Structurile nominale, eliptice accentuează senzația de claustrare, de închidere în limitele unui orizont al tragicului. Se trece brusc de la abstract la concret ("voi, gânduri aspre, pașteți", Carnet lapidar, " Ne colcăie alcoolul imensității-n vine", Jurnal de grupă... dubito) ca și cum frânturi de vis, de coșmar, invadează spațiul realității. Se estompează și aici granițele dintre imaginar și real. Această invadare a realității de către urât, grotesc, de către spaimele cele mai profunde este subliniată prin două modalități, pe de o parte, prin imaginarul specific
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în artă poetică. Peisajul marin care se dezvăluie celui aflat în căutarea inspirației pare a fi unul dezolant ("Nisipul te vâră în midii sparte/în corturile tulburi ale crabilor -/ cum să fii joc pașilor artei?", Eumene). Discursul se compune din frânturi de afirmații, de interogații aparent fără vreo legătură logică între ele. Nisipul al cărui caracter instabil, mișcător se asociază transformărilor, fragilității, efemerității semnifică trecerea timpului care corodează tot, care osândește opera artistului să fie la dispoziția oricui, fără să găsească
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]