1,909 matches
-
naștere la marginile (limitele) corpurilor aflate în mișcare reciprocă, iar frecarea internă, între particule (părticele infime) interne vecine ale unor corpuri solide sau fluide, ce sunt supuse unor procese de deformare. În fizică, uneori, modelele teoretice nu iau în considerație frecările dacă influența lor este mică (sunt neglijabile), sau dacă sunt dificil de tratat. Frecarea este concretizată în calculele teoretice fizice prin forța de frecare ("F") care este direct proporțională cu forța normală ("F") pe suprafața de contact și este independentă
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
părticele infime) interne vecine ale unor corpuri solide sau fluide, ce sunt supuse unor procese de deformare. În fizică, uneori, modelele teoretice nu iau în considerație frecările dacă influența lor este mică (sunt neglijabile), sau dacă sunt dificil de tratat. Frecarea este concretizată în calculele teoretice fizice prin forța de frecare ("F") care este direct proporțională cu forța normală ("F") pe suprafața de contact și este independentă de mărimea acesteia. Natura suprafeței de contact intră în calculul forței de frecare prin
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
ce sunt supuse unor procese de deformare. În fizică, uneori, modelele teoretice nu iau în considerație frecările dacă influența lor este mică (sunt neglijabile), sau dacă sunt dificil de tratat. Frecarea este concretizată în calculele teoretice fizice prin forța de frecare ("F") care este direct proporțională cu forța normală ("F") pe suprafața de contact și este independentă de mărimea acesteia. Natura suprafeței de contact intră în calculul forței de frecare prin factorul numit coeficient de frecare (µ). În cazul mișcării unui
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
tratat. Frecarea este concretizată în calculele teoretice fizice prin forța de frecare ("F") care este direct proporțională cu forța normală ("F") pe suprafața de contact și este independentă de mărimea acesteia. Natura suprafeței de contact intră în calculul forței de frecare prin factorul numit coeficient de frecare (µ). În cazul mișcării unui corp față de altul, forța de frecare are sens opus mișcării, ea frânând corpul (sau corpurile), cu tendința de a diminua viteza lui (respectiv vitezele lor). Prin frecare apare o
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
teoretice fizice prin forța de frecare ("F") care este direct proporțională cu forța normală ("F") pe suprafața de contact și este independentă de mărimea acesteia. Natura suprafeței de contact intră în calculul forței de frecare prin factorul numit coeficient de frecare (µ). În cazul mișcării unui corp față de altul, forța de frecare are sens opus mișcării, ea frânând corpul (sau corpurile), cu tendința de a diminua viteza lui (respectiv vitezele lor). Prin frecare apare o dezvoltare de căldură, care este frecvent
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
cu forța normală ("F") pe suprafața de contact și este independentă de mărimea acesteia. Natura suprafeței de contact intră în calculul forței de frecare prin factorul numit coeficient de frecare (µ). În cazul mișcării unui corp față de altul, forța de frecare are sens opus mișcării, ea frânând corpul (sau corpurile), cu tendința de a diminua viteza lui (respectiv vitezele lor). Prin frecare apare o dezvoltare de căldură, care este frecvent în tehnică considerată drept "pierdere de energie". Se poate vorbi în
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
forței de frecare prin factorul numit coeficient de frecare (µ). În cazul mișcării unui corp față de altul, forța de frecare are sens opus mișcării, ea frânând corpul (sau corpurile), cu tendința de a diminua viteza lui (respectiv vitezele lor). Prin frecare apare o dezvoltare de căldură, care este frecvent în tehnică considerată drept "pierdere de energie". Se poate vorbi în astfel de cazuri de o ""disipare de energie"", mai ales în mecanică în calcule de energie cinetică, dar aceeași expresie este
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
este frecvent în tehnică considerată drept "pierdere de energie". Se poate vorbi în astfel de cazuri de o ""disipare de energie"", mai ales în mecanică în calcule de energie cinetică, dar aceeași expresie este folosită și în procese energetice nemecanice. Frecarea externă este considerată o frecare a corpurilor solide, fiindcă ea survine între suprafețele corpurilor solide ce se află în contact. Frecarea externă se împarte în: Forța de frecare de repaus (de fixare, de aderare) este cea prin care se realizează
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
drept "pierdere de energie". Se poate vorbi în astfel de cazuri de o ""disipare de energie"", mai ales în mecanică în calcule de energie cinetică, dar aceeași expresie este folosită și în procese energetice nemecanice. Frecarea externă este considerată o frecare a corpurilor solide, fiindcă ea survine între suprafețele corpurilor solide ce se află în contact. Frecarea externă se împarte în: Forța de frecare de repaus (de fixare, de aderare) este cea prin care se realizează fixarea corpurilor unul față de altul
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
mai ales în mecanică în calcule de energie cinetică, dar aceeași expresie este folosită și în procese energetice nemecanice. Frecarea externă este considerată o frecare a corpurilor solide, fiindcă ea survine între suprafețele corpurilor solide ce se află în contact. Frecarea externă se împarte în: Forța de frecare de repaus (de fixare, de aderare) este cea prin care se realizează fixarea corpurilor unul față de altul. Fără forța de frecare de fixare nu ar fi posibilă activitatea și viața umană de zi
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
energie cinetică, dar aceeași expresie este folosită și în procese energetice nemecanice. Frecarea externă este considerată o frecare a corpurilor solide, fiindcă ea survine între suprafețele corpurilor solide ce se află în contact. Frecarea externă se împarte în: Forța de frecare de repaus (de fixare, de aderare) este cea prin care se realizează fixarea corpurilor unul față de altul. Fără forța de frecare de fixare nu ar fi posibilă activitatea și viața umană de zi cu zi. Oamenii nu s-ar putea
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
fiindcă ea survine între suprafețele corpurilor solide ce se află în contact. Frecarea externă se împarte în: Forța de frecare de repaus (de fixare, de aderare) este cea prin care se realizează fixarea corpurilor unul față de altul. Fără forța de frecare de fixare nu ar fi posibilă activitatea și viața umană de zi cu zi. Oamenii nu s-ar putea deplasa, mobilele ar patina fără ca cineva să le miște, vehiculele n-ar putea circula, patinând pe loc. Starea de fixare (aderare
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
deplasa, mobilele ar patina fără ca cineva să le miște, vehiculele n-ar putea circula, patinând pe loc. Starea de fixare (aderare) este o stare de repaus, de nemișcare, astfel că ea nu provoacă nici uzuri și nici pierderi de energie. Frecarea de alunecare (de glisare) survine la suprafața de contact a două corpuri care se mișcă rectiliniu unul față de celălalt. Pentru aceeași forță normală pe suprafața de contact, forța de frecare de alunecare este totdeauna mai mică decât forța de fixare
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
ea nu provoacă nici uzuri și nici pierderi de energie. Frecarea de alunecare (de glisare) survine la suprafața de contact a două corpuri care se mișcă rectiliniu unul față de celălalt. Pentru aceeași forță normală pe suprafața de contact, forța de frecare de alunecare este totdeauna mai mică decât forța de fixare. Frecarea de rostogolire (de rulare) ia naștere la rostogolirea unui corp pe o suprafață de rostogolire. Atunci când în zona sau punctul de contact forța de frecare de repaus este mai
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
de alunecare (de glisare) survine la suprafața de contact a două corpuri care se mișcă rectiliniu unul față de celălalt. Pentru aceeași forță normală pe suprafața de contact, forța de frecare de alunecare este totdeauna mai mică decât forța de fixare. Frecarea de rostogolire (de rulare) ia naștere la rostogolirea unui corp pe o suprafață de rostogolire. Atunci când în zona sau punctul de contact forța de frecare de repaus este mai mare decât forța acceleratoare tangențială, corpul se rostogolește fără alunecare.
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
de contact, forța de frecare de alunecare este totdeauna mai mică decât forța de fixare. Frecarea de rostogolire (de rulare) ia naștere la rostogolirea unui corp pe o suprafață de rostogolire. Atunci când în zona sau punctul de contact forța de frecare de repaus este mai mare decât forța acceleratoare tangențială, corpul se rostogolește fără alunecare.
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
indice de clasă unic. Termenul a% ct provine din erori sistematice survenite la măsurare, ca: neconcordanța dintre treptele de sensibilitate, modificare a amplificării, toleranță la montarea scării gradate etc. Termenul b% cs provine din erori întâmplătoare și erori maximale ca: frecarea în lagăre la instrumentul (cu ac indicator) de ieșire, derivă termică, curenți de decalaj, zgomote intrinseci și exterioare etc. Din rândul acestor caracteristici se examinează aici tipul de afișare și ieșirea de semnal. a) Tipuri de afișare analogică Afișarea analogică
Voltmetru () [Corola-website/Science/321402_a_322731]
-
regimului: laminar, tranzitoriu sau turbulent. Conceptul a fost introdus de George Gabriel Stokes în 1851, dar a fost numit după Osborne Reynolds (1842-1912), care l-a popularizat în 1883. Numărul Reynolds este raportul dintr forțele de inerție și forțele de frecare viscoasă. Expresia sa matematică este: unde: Unitățile indicate (în SI) sunt informative, deoarece numărul Reynolds fiind adimensional, valoarea sa este aceeași în orice sistem de unități coerent. Calitativ, numărul Reynolds poate caracteriza raportul dintre transportul momentului forței prin convecție și
Număr Reynolds () [Corola-website/Science/322484_a_323813]
-
transportul (convecția) momentului, variațiile rapide de presiune și viteza în spațiu și timp. Laureatul premiului Nobel Richard Feynman afirmă despre turbulenta că ar fi „cea mai importantă problemă nerezolvata a fizicii clasice”. Curgerea în care energia cinetica este disipata datorită frecărilor vîscoase se numește curgere laminara. Deși nu există o teorie satisfăcătoare care să lege fenomenul de turbulenta de numărul Reynolds, curgerile pentru care acest număr este mare decurg turbulent, iar cele la care este mic decurg laminar. Pentru curgeri în
Turbulență () [Corola-website/Science/322483_a_323812]
-
sau axial-simetrică, ca urmare domeniul de curgere nu poate fi discretizat 2D sau 2½D, fiind nevoie de o discretizare 3D. Apa care curge printr-o turbină hidraulică poate fi considerată incompresibilă, și, deoarece dimensiunile rotorului sunt destul de mari ca influența frecărilor să fie neglijabilă, fluidul poate fi considerat neviscos, astfel că modelarea vitezelor se poate face cu ecuațiile Euler, mai simple ca cele Navier-Stokes. Figura alăturată prezintă unul din rezultatele obținute, și anume, distribuția coeficientului de presiune pe 11 din cele
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
scopul îmbunătățirii caracteristicilor de exploatare. Tratamentul de nitrurare este caracteristic oțelurilor, dar există și rezultate în domeniul titanului, aluminiului și molibdenului. a și variante ale ei este caracteristică produselor din industria auto, solicitate intens la forțe ridicate de contact, precum și frecare intensă Există 3 variante răspândite ale nitrurării: Nitrurarea în gaze folosește atomii liberi de azot eliberați de disocierea [amoniacului] pe suprafața materialului de nitrurat, care difuzează în suprafața materialului de nitrurat. Nitrurarea în săruri folosește capacitatea unor săruri în fază
Nitrurare () [Corola-website/Science/316841_a_318170]
-
piept. Acest lucru poate indica intenția subconștientă de a pune o barieră între acea persoană și pe alți oameni. Cu toate acestea, încrucișarea brațelor mai poate însemna și faptul că brațele persoanei sunt reci, ceea ce ar putea fi întărit prin frecarea sau strângerea brațelor. Atunci când atmosfera generală este amiabilă, aceasta mai poate însemna că o persoană se gândește profund la ceea ce se discută, dar într-o situație tensionată, aceasta poate însemna că o persoană își exprimă opoziția. Acest lucru este cu
Limbajul trupului () [Corola-website/Science/328880_a_330209]
-
implicate. Gradul de proximitate variază în funcție de cultură. Începând din anii 1960, a existat un interes uriaș în studierea indiciilor comportamentale care ar putea fi utile pentru dezvoltarea unui sistem om-mașină interactive si adaptiv. Gesturile neintenționate ale omului, cum ar fi frecarea ochiilor, odihnirea bărbiei, atingerea buze, mâncărimea nasului, zgârierea cap sau urecheilor, încrucișarea brațelor, precum și blocarea degetelor au fost asociate cu transmiterea unor informații utile în contexte specifice. Există, de asemenea, un interes uriaș în procesul de învățare pentru a evita
Limbajul trupului () [Corola-website/Science/328880_a_330209]
-
utilizează la fixarea rezervelor. Prin cusătura stafir se asamblează de cele mai multe ori captușeala cu țesătură de baza. Cusătura festonată se formează prin incrucișarea firului la orificiul butonierei tăiate, în urma careia rezultă un rând de noduri, care protejează marginea țesăturii împotriva frecării. Se execută pentru a întări butoniera împotriva uzurii prin frecare.
Cusătură () [Corola-website/Science/326477_a_327806]
-
cele mai multe ori captușeala cu țesătură de baza. Cusătura festonată se formează prin incrucișarea firului la orificiul butonierei tăiate, în urma careia rezultă un rând de noduri, care protejează marginea țesăturii împotriva frecării. Se execută pentru a întări butoniera împotriva uzurii prin frecare.
Cusătură () [Corola-website/Science/326477_a_327806]