36,010 matches
-
dintre cele din România literară, care trebuiau să comenteze ediții, dar lunecau deseori către comentariul ideologic. Și asta, în condițiile în care, Z. Ornea a fost și unul din cei mai competenți editori pe care-i avem: la Minerva, la Fundația Culturală, ori la Hasefer, pe care le-a dirijat, a sugerat și a supravegheat numeroase ediții de care cu toți aveam nevoie. Format, cum altfel, în spirit marxist, la începutul anilor '50, Z. Ornea n-a fost probabil niciodată un
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
Z. Ornea De cîțiva ani buni Fundația Academia Civică publică o prețioasă și utilă "Biblioteca Sighet". Exprim încă regretul de a nu fi comentat, pînă acum, nici una din acele utile volume. Mai ales că ele sînt documente, mărturisiri și analize pe marginea evenimentelor politice din anii 1944-1949
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
extraordinar serviciu publicîndu-l în întregime (inclusiv cu doctele anexe). Thomas S. Blonton, Ce știa președintele Truman despre România. Un raport al serviciilor secrete americane (1949). În românește de Ioana Ieronim, în colaborare cu Raluca Schian, Raluca Ionescu și Andrei Popovici. Fundația Academia Civica, 2000.
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
narcisism, din exces de îndemînare. Dar cum acest risc a fost acum ocolit cu multă prudență și cu tot atîta abilitate, semnele sînt bune și de aici încolo. P.S. întrucît numele meu a apărut pe invitațiile trimise artiștilor plastici de către Fundația SOCIETA Club Unesco, organizatorul Tîrgului Internațional de Arte Vizuale (TIAV), declar că nu am nici o legătură cu actuala ediție a evenimentului menționat și protestez față de această formă abuzivă de a fi implicat. (P.Ș.)
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
România și emigrează în Grecia, unde își continuă activitatea de cercetare, ca mai apoi, după 1980, să plece la München, unde se ocupă de studiul influențelor vest-europene în culturile tradiționale din Balcani. Marina Marinescu - Drumuri și călători în Balcani, Editura Fundației Culturale Române - colecția Antropologie culturală, București, 2000, 212p. La mijloc de rău și bun Istoria Balcanilor, scrisă de Barbara Jelavich și tradusă în română la Institutul European, curge în ritmul sacadat al manualelor școlare. în introducerea studiului, autoarea atribuie Balcanilor
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
ar fi Dinu Săraru primul înscăunat într-o asemenea funcție, cu concursul telefonului. Nenorocirea e că fotoliul de director al Naționalului nu se potrivește cu anvergura ocupantului său, căruia i-ar sta mai bine pe scaunul său de președinte al Fundației Niște țărani. * Vizita lui Adrian Năstase în Statele Unite a stîrnit reacții dintre cele mai diverse în ziarele centrale. În ADEVĂRUL Rodica Ciobanu avansează ipoteza că Washingtonul îl preferă pe Năstase ca interlocutor, nu pe Ion Iliescu. * ZIUA, cotidian al cărui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
țară, în Elveția și în Germania și participă la numeroase expoziții de grup. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, din anul 1974, și al mai multor asociații ale artiștilor din Geneva (SMA, SSBA, SPSAS). în anul 1995 creează Fundația ,,Pictor Alexandru Țipoia", iar din l996 instituie premiul ,,Alexandru Țipoia" distincție care se acordă anual unui tînăr artist român cu o prezență publică importantă în anul de referință. în 2000, publică la Editura Crater volumul de versuri Vălul pământului, o
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
la Ateneul Român. Nu am calitatea profesională să comentez nivelul interpretării. Faptul însă că după ore istovitoare de spital medicii au puterea să-și transforme hobby-ul într-un act artistic profesionist (susținut extraordinar de Stryker Horomedica Osteonics și de Fundația Spitalul de Urgență), nu face decît să-mi amplifice admirația și respectul. Tradiția și umanismul se mai transmit încă în această breaslă. Marii doctori și profesori nu lipsesc de la nici o premieră teatrală. I-am regăsit, emoționați, și la Ateneul Român
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
doua sa formă. Ajuns la București, la începutul lui septembrie, făcîndu-și un succint bilanț în Agendele "Sburătorul", constată satisfăcut "campania de lucru cea mai intensă". (Își revizuise, în această vacanță, și mai vechea sa traducere a Odiseei, contractată cu Editura Fundațiilor Regale). Caută un editor pentru roman, și, la 17 septembrie 1934, notează că a stabilit o înțelegere cu editorul S. Ciornei. Acesta însă tergiversa lucrurile. Atunci, la 1 octombrie, contractează cu Editura Adevărul romanul care, predat, e pus imediat în
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
prozator insignifiant ca Vasile Rebreanu i se alocă 57 de rânduri, critici străluciți - Livius Ciocârlie, Mircea Marin, Eugen Negrici, Mihai Zamfir ș.a. - sunt prezentați în câte 3-4 rânduri fiecare. Dumitru Micu, Literatura română în secolul al XX-lea, București, Ed. Fundației Culturale Române, 2000. 384 pag.
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
sale au început să fie traduse în românește - Domnul Teste în America (Editura Dacia), 1993, Dispariția lui Afară (Editura Univers, 1995), Gaura din Steag (Editura Univers, 1997), Contesa sângeroasă (Editura Univers, 1997), Alien Candor/ Candoare străină: Poeme alese 1970-1996'(Editura Fundației Culturale Române, 1997), volum publicat, inițial, în Statele Unite de prestigioasa Editură Black Sparrow Press. În 2000, Editura Fundației Culturale Române i-a publicat romanul Mesi@, excelent tradus de Ioana Avădanei. Domnule Andrei Codrescu, un ilustru istoric român, ajuns cunoscut în
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
Editura Univers, 1995), Gaura din Steag (Editura Univers, 1997), Contesa sângeroasă (Editura Univers, 1997), Alien Candor/ Candoare străină: Poeme alese 1970-1996'(Editura Fundației Culturale Române, 1997), volum publicat, inițial, în Statele Unite de prestigioasa Editură Black Sparrow Press. În 2000, Editura Fundației Culturale Române i-a publicat romanul Mesi@, excelent tradus de Ioana Avădanei. Domnule Andrei Codrescu, un ilustru istoric român, ajuns cunoscut în Occident, declara la un moment dat că pentru el nu are importanță faima pe care a dobîndit-o printre
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
opunea sensului pe care îl căpătase istoria. Mai apoi corector la Ed. Științifică, prin 1955-'56, într-o perioadă de relaxare politică, este reprimit la Facultatea de Științe Juridico-Administrative, la cursurile fără frecvență. Îl reîntîlnim în următorii ani în redacția Fundațiilor Regale și la revista Luceafărul. Publică volumele de versuri Poemii și Navigând, navigând, un volum de nuvele Palatul de toamnă, studii despre Tudor Arghezi și Mateiu Caragiale, în timp ce colaborează la revistele România literară, Vatra Românească, Contrapunct. Cartea de față - Grădini
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
dezlănțuit. Cam aceasta ar fi lecția pe care o aflăm din cartea Simonei Popescu: dacă poeții coboară în stradă, în realitate, sau în suprarealitate, criticii ar trebui să-i urmeze... Simona Popescu, Salvarea speciei. Despre realism și Gellu Naum, Editura Fundației Culturale Române, 2000, 264 p., f.p.
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
expresii de gamin, care împrospătează tonul, făcînd din lectura acestei importante exegeze și un prilej de delectare. Lucru rar în critică, Al. Cistelecan are o notă stilistică proprie, după care îl putem recunoaște cu ușurință. Al. Cistelecan, Celălalt Pillat, Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000, 364 pag., prețul 60.000 lei.
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
de Daciana Branea care sînt, în opinia lui, principalele caracteristici ale Europei Centrale, Tony Judt consideră drept un aspect esențial "obsesia autodefinirii". Profesorul de studii europene de la New York University spune în continuare (textul dialogului de la Timișoara, din octombrie 1998, din cadrul Fundației "A treia Europă", a fost publicat, laolaltă cu altele aparținînd lui Judt, în Europa iluziilor, Polirom, 2000): "Nimeni n-ar întreba în mod normal care sînt caracteristicile literaturii franceze, engleze sau germane. Dar în cazul celei central-europene, întrebarea se repetă
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
cultivarea limbii" în Basarabia, se încadrează și recentul Dicționar de dificultăți ale limbii române alcătuit de Andrei Crijanovschi și publicat în anul 2000 (Editurile Arc și Museum), cu sprijinul Guvernului României (Departamentul pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare) și al Fundației Soros-Moldova. Bun cunoscător "din interior" al problemelor cu care se confruntă limba română literară din Republica Moldova în condițiile concrete ale comunicării, autorul și-a conceput lucrarea ca instrument pus la îndemîna tuturor basarabenilor aspirînd la o bună stăpînire a limbii
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
al pribegiei și al unei adânci tristeți. Creșterea găinilor și grădinăritul devin activități vitale pentru supraviețuire. Hobby-urile Regelui: jeep-urile, fotografia și muzica, diferitele reședințe oferite de prieteni, mesajele de la Europa Liberă, fantoma lui Sir John Coope din Bramshill, fundația "Principesa Margareta a României", prietenii, căsătoria catolică de la Monte-Carlo după 18 ani de la cea ortodoxă din Grecia, vizitele la Eugen Ionescu și la Cioran, călătoriile în lume și cele în România de după revoluție, lobby-ul Regelui pentru integrarea României în
Memoriile Reginei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16274_a_17599]
-
sunt numai un joc. Ele reprezintă și o luare de poziție față de lume, o critică a existenței. Pentru analiza ei exhaustivă cronicarul literar ar trebui să aibă drept consilier un filosof. Ștefan Aug. Doinaș, T de la Trezor, proze, București, Ed. Fundația Culturală "Secolul 21", 2000. 372 pag., 70 000 lei.
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
Alex. Ștefănescu Avem mulți analfabeți cu diverse diplome România nu duce lipsă de oameni valoroși, ci de instituții. Dumneavoastră ați creat o instituție, Fundația Culturală Română, care funcționează, are stil și colaborează cu instituții similare din străinătate. Cum a fost începutul? Nu v-ați simțit copleșit de greutăți? Nu au existat momente cînd ați fi vrut să abandonați totul și să vă întoarceți la
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
colaborează cu instituții similare din străinătate. Cum a fost începutul? Nu v-ați simțit copleșit de greutăți? Nu au existat momente cînd ați fi vrut să abandonați totul și să vă întoarceți la masa de scris? Înainte de a vorbi despre Fundație, simt nevoia să mă opresc asupra sintagmei: "oameni valoroși". De zeci de ani, mai ales în momentele, nu puține, de derută și spaimă, mă încăpățînam să cred și să susțin că am avea foarte mulți asemenea oameni, numai că tot
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
ei de fragili și de scîrbiți de nivelul scăzut al diverselor dezbateri sau derutați de bădărăniile altor "vedete" ale momentului, nu ai voie să aștepți la nesfîrșit ca alții să te salveze, să lupte pentru tine. Să revin însă la Fundație. La început mi s-a propus să intru în diverse partide sau să-mi fac unul al meu, căci aveam foarte mulți cititori și mă bucuram de încrederea lor, dar am refuzat. Făcusem politică înainte, cînd nu se putea, cînd
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
ajuns pentru prea mult timp pe pozițiile din față și nici n-au ridicat calitatea dezbaterilor și luptei politice, în schimb, absolut sigur, au pierdut foarte mult ca scriitori, ca profesioniști ai scrisului. Și mai știam cum se construiește o fundație mai ales că, din 1987, făceam parte dintr-o grupare culturală foarte importantă, cu sediul în Amsterdam, Gulliver, cum se numise la insistențele lui Günther Grass, despre care am avut prilejul să vorbesc deseori, și de ajutorul căreia am beneficiat
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
parte dintr-o grupare culturală foarte importantă, cu sediul în Amsterdam, Gulliver, cum se numise la insistențele lui Günther Grass, despre care am avut prilejul să vorbesc deseori, și de ajutorul căreia am beneficiat din plin în primii ani ai Fundației Culturale Române. Ne facem singuri mai mult rău decât orice dușman Prin urmare, într-un moment cînd se distrugea în devălmășie, mi s-a părut normal să încerc să construiesc o instituție atunci cînd se putea, cînd nimeni nu-mi
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
mi s-a părut normal să încerc să construiesc o instituție atunci cînd se putea, cînd nimeni nu-mi interzicea acest lucru. Aveau și au acest drept și cei ce mă înjură și cei ce rîvnesc la avantajele aparente ale Fundației. După numeroase cercetări am optat pentru modelul Institutului suedez și așa, treptat, am adăugat în fiecare zi ceea ce se dovedea a fi necesar, centre de cercetări în Iași și Cluj, editură, vreo douăzeci de publicații în țară și străinătate etc.
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]