70,946 matches
-
partid despre care vorbim, decât dacă vorbim despre alienare mintală. Alienarea mintală este o formă a îndepărtării de realitate, a scăderii prizei la realitate a individului, care nu mai apreciază corect ce se întâmplă în jurul lui. Judecă după un model fundamental greșit, care nu mai are legătură cu realitatea".
CTP îi face alienați mintal pe susținătorii lui Dan Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/44686_a_46011]
-
cum se zice, până la Dumnezeu. Și atunci, de ce nu mă lipsesc de el? Răspund ca tata, când îl întrebam de ce nu s-a dus să vadă Viena, idealul lui, cât s-a mai putut: „Ei!, de ce...” Tata a fost omul fundamental. Prin el am aflat ce înseamnă moralitatea ireproșabilă și, pe de altă parte, marea literatură. Sub aspectul incoruptibilității, experiența a reușit, dar într-al relațiilor cu oamenii, al vieții în societate, deloc. Fire slabă, contrastantă cu a lui, am de ce
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4473_a_5798]
-
din casă. De la 15 ani am știut ce este capodopera. Abia cu timpul am aflat și că așa ceva nu voi putea să fac. Dar tata nu mi-a fost supraeu. Dimpotrivă, m-a iubit. Strașnic l-am răsplătit! Iar faptul fundamental, bun și rău, al vieții mele a fost, cred, unul intrauterin, și anume efectul dorinței mamei mele ca eu să fiu fată. Pe jumătate i-a și reușit, producând ceva ce nu e nici așa, nici așa. Altfel zis, nicicum
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4473_a_5798]
-
capătă o bază mai largă". Reiterând că, potrivit Constituției, Parlamentul, Guvernul și Președinția au atribuții în politica externă, care trebuie să întrunească un cât mai larg consens național, fără a contesta însă atribuțiile șefului statului în domeniu, prevăzute de legea fundamentală, Andrei Marga a completat: "Aceasta nu-l exclude pe președinte, eu nu aș privi acest lucru ca o competiție între instanțe, le-aș privi ca o obligație a celor care sunt la guvernare, la Președinție, în Parlament, de a conlucra
Marga: România va vorbi pe o singură voce la Summit () [Corola-journal/Journalistic/44743_a_46068]
-
finele secolului al XVIII-lea), dar pe care umanitatea le va depăși probabil, așa cum a făcut-o de fiecare dată. După expunerea teoriei postmodernismului (epistemologic, cultural, social și istoric), secțiunile a doua și a treia plonjează explicit în cultural. Opțiunile fundamentale ale profesorului de literatură comparată și ale filozofului vin aici în răspăr cu opinia comună, cu gîndirea academică americană majoritară, dezolant de mediocră. Contra acestei simplificatoare și antispirituale maniere de gîndire se ridică argumentarea autorului - încîntat să-și regleze o dată
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
textul, pe care și l-a ales, pentru că îl bîntuie cuvîntul și povestea, pentru că vrea un actor și nu altul cu care să plece în călătoria unui tip de inițiere. Kiki van Beethoven face parte din acest desen simplu și fundamental pentru scenă. Comedia lui Eric Emmanuel Schmitt este tradusă cu multă haz și pricepere la sensuri de Irina Margareta Nistor, ceea ce face ca monologul să curgă frumos, cu nuanțele de mii de feluri ale autorului, respectate, cu registre bine marcate
Vă place Beethoven? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4477_a_5802]
-
sistematizăm puțin, chiar dacă este destul de greu și tema foarte vastă. O comentează pe articole specialiști și analiști și nu-i dau de capăt, dar nimeni nu se gândește la ceea ce este cel mai aproape - simplitatea și modestia. Sunt două caracteristici fundamentale, componente ale legilor universului din care și noi facem parte, dar pe care marea majoritate dintre noi le disprețuiesc: ele nu se mai poartă, nu mai sunt la modă. Dar să lăsăm teoria și s-o abordăm pe măsura etalării
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
C până la uscarea completă, și cântărirea probei de sol uscate. Mișcarea apei în sol, schimburile ei cu atmosfera, subsolul și apa freatică, accesibilitatea ei pentru plante precum și consumul ei de către acestea, depind în mare măsură de potențialul apei solului. Relația fundamentală dintre conținutul de apă și potențial (care este diferită de la sol la sol) se exprimă prin curba de sucțiune (curba pF - log zecimal, cm coloană apă). Curbele de sucțiune depind de textura solului și sunt influențate de starea de așezare
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
unei inimi care se-ncăpățâna să trăiască bătând din ce în ce mai puternic, din ce în ce mai plină de voință... CAPITOLUL 14 Cerboaica venea spre casă încet, istovită. Istovită și puternică, purtând în ea toată pacea și armonia nopții, convinsă că-n ea se petrecuse ceva fundamental și simțurile ca și mintea ei luaseră alt curs. Îi era numai teamă de ce avea și de ce putea pierde. Fața îi era arsă mistuită, fruntea rece și ochii înroșiți încercând să ascundă în adâncul lor adevărul acelei nopți și neputând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
care a avut loc la Berna, la 9 octombrie 1874, unde 22 de țări, printre care și România, au semnat Convenția pentru reglementarea serviciului poștal internațional și pentru crearea “Uniunii Generale a Poștelor”, denumită ulterior “Uniunea Poștală Universală”. Printre principiile fundamentale introduse în Convenție, se menționează: formarea între toate țările membre a unui singur teritoriu poștal pentru schimbul reciproc de trimiteri din categoria obiectelor de corespondență; garantarea pe teritoriul Uniunii, a libertății de tranzit; uniformizarea taxelor de perceput de către fiecare țară
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
personale“ din textul lui Nae Ionescu. Am comparat cele două texte, în special în privința ideilor lor asupra filozofiei indiene. E adevărat, așa cum scria criticul român, că profesorul debutant luase de la Max Scheler cadrul general al prelegerii, o serie de idei fundamentale și unele expresii ad litteram. Funcțiunea epistemologică a iubirii, la fel ca Liebe und Erkenntnis, confruntă concepțiile buddhistă, greacă și creștină asupra raportului dintre iubire și cunoaștere. Sursa informațiilor lui Nae asupra buddhismului este totuși mai veche, de pe vremea lecturilor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
asupra raportului dintre iubire și cunoaștere. Sursa informațiilor lui Nae asupra buddhismului este totuși mai veche, de pe vremea lecturilor din Schopenhauer, de unde și o serie de prejudecăți caracteristice acestuia din urmă. El pleacă de la problema durerii, căreia îi acordă poziția fundamentală în cadrul metafizicii buddhiste, în timp ce Scheler nu e prea interesat de ea. De asemenea, informațiile despre platonism provin din altă sursă, ca să nu mai pomenim despre partea finală asupra creștinismului ortodox, care nu intra în atenția filozofului german. Textul lui Nae
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
engleză, în cazul misticii, voința se unește cu emoțiile într-o „dorință febrilă de a transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a dobândi cunoașterea suprasensibilă“. Pentru filozoful român, resortul fundamental al activității mistice este iubirea, iar al celei magice, voința. La Underhill ele corespund dorinței de iubire, respective celei de cunoaștere. La Ionescu, ambele sunt încercări de cunoaștere metafizică. Nae Ionescu vorbise despre iubire ca instrument de cunoaștere încă din
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
sunt nicidecum studii academice, ci operele unor ocultiști contemporani precum Eliphas Lévi, R.A. Vaughan, A.E. Waite sau Rudolf Steiner. O reminiscență - nu foarte îndepărtată în momentul în care își scria cartea - a propriilor începuturi ocultiste. Astfel, cele trei axiome fundamentale ale magiei - existența planului astral, existența unei analogii între acesta și planul sensibil, posibilitatea controlării ei prin voința disciplinată a omului - sunt preluate în mod explicit din cartea lui Eliphas Lévi, Dogme et rituel de la Haute Magie (1856). Dar Underhill
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Lévi, Dogme et rituel de la Haute Magie (1856). Dar Underhill, procedând descriptiv, nu le prezintă în această ordine. Nae Ionescu, în schimb, le expune în mod logic, deducându-le una din cealaltă. De asemenea, el adaugă un al patrulea principiu fundamental: egocentrismul (opus teocentrismului, caracteristic atitudinii mistice). Avem așadar la Nae Ionescu o preluare creativă și prelucrarea unor principii obținute de Underhill din tradiția ocultismului contemporan, care reflecta el însuși vechea tradiție hermetică. De altfel, profesorul român observă, cu privire la cea de-
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în muzică decât în cuvinte se găsește în numeroase tratări anterioare ale subiectului. E suficient să numim celebra carte a lui William James, The Varieties of Religious Experience (1902), cunoscută de amândoi. Dacă în privința magiei, Underhill luase cele trei axiome fundamentale ale acesteia de la Eliphas Lévi, în cazul misticii propune înlocuirea celor patru „semne“ stabilite de William James cu alte patru reguli precizate de ea însăși. Nu regăsim această nouă taxonomie la Nae Ionescu, dar Marta Petreu, consecventă efortului ei de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
acestei experiențe a vieții mistice, ci însăși această viață. Cu alte cuvinte, identificarea subiectului cu obiectul, în experiența mistică, își are originea într-o necesitate, care este ceva mai adâncă decât necesitatea circulației cunoștințelor de toate zilele. Acesta este fapt fundamental. Prin urmare, experiența mistică nu este propriu-zis o atitudine a conștiinței noastre, ci ea este necesitate a existenței ființei noastre, ea este implicată în chip necesar în existența noastră spirituală.“ Și regula 2 din Underhill: E.U.: „Scopurile sale [ale
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
prelegeri sunt, după Marta Petreu, inspirate din capitolul Mysticism and theology al cărții lui Underhill. În realitate ele nu au în comun decât tema. Prelegerea a XVIII-a, Emanatism, imanentism și trinitarism, discută bineînțeles despre emanatism și imanentism ca atitudini fundamentale ale misticii. De aceeași temă se ocupă prima jumătate a respectivului capitol din cartea autoarei britanice, a cărei tratare se resimte de lectura lui Rudolf Eucken. Acesta îi acordase atenție specială întâi în Die Grundbegriffe der Gegenwart (1878, 19043) iar
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fapt, chestiunea monogenezei celor doi termeni este încă deschisă discuțiilor). La fel, afirmația că creștinismul - prin dogmele trinității și încarnării - reprezintă o poziție intermediară și sintetică între emanatism și imanentism, deci superioară celor două, este un bun comun al teologiei fundamentale, dincolo de frontiere confesionale. E din nou adevărat că Nae Ionescu o citează pe Sfânta Tereza de Ávila pentru viziunea mistică a trinității, la fel ca Underhill. Aceasta o expune după cartea lui Henri Delacroix, Études d’histoire et de psychologie
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
idei decât în zece pagini ale lui Underhill, care, în schimb, îl depășește pe primul în metafore, poezie și stil. 8. Nae Ionescu preia trei idei din cartea lui Underhill: a) magia ia și mistica dă (recunoscută ca împrumutată); axiomele fundamentale ale magiei (adaptate creativ); tipologia tripartită pelerin-mire-sfânt (recunoscută ca împrumutată și aplicată la domeniul metafizicii). Trebuie însă precizat că acestea nu aparțin autoarei engleze, care nici nu-și revendică maternitatea. De asemenea, el preia opt exemple: Kant LoyolaBöhme, Hugo de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
al instinctelor vitale și al extazului, sub forma unor teorii filozofice. Nouă ne convine mult mai bine o teorie raționalistă, în orice caz o filozofie în care rațiunea logică își păstrează prestigiul ei nevătămat.“ Într-adevăr, Petrovici consideră că metoda fundamentală a metafizicii este cea „empirio-raționalistă“, a cărei expresie supremă se găsește în știință. În ceea ce privește religia, aceasta nu ar fi decât „practica metafizicii“, iar partea ei doctrinară, dogmatică, ar reprezenta doar o metafizică învechită, depășită de „progresul cugetării filozofice“. La fel
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
isprăvească în curând prepararea lui. După toate probabilitățile nu a reușit decât pe jumătate. Astfel s-ar putea explica consacrarea celeilalte jumătăți discuției asupra misticii. Proaspăta lectură a cărții lui Evelyn Underhill a constituit un impuls de a regândi problemele fundamentale ale misticii și de a-și configura propria viziune asupra ei. Pe lângă o mulțime de lucruri pe care le știa deja - în calitatea sa de profesor de filozofia religiei și de gânditor preocupat de problema religioasă -, Nae Ionescu a aflat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
căror cezură se situează undeva în jurul întoarcerii sale din Germania și al începutului carierei universitare. Într-o scrisoare către logodnica sa, după circa trei luni de frecventare a Universității din Göttingen, Nae Ionescu se exprimă critic față de una dintre cărțile fundamentale ale lui Edmund Husserl, Logische Untersuchungen (1901): „Husserl nu e prea original. Paradoxala lui teorie asupra idealismului realist e pur kantiană și se poate găsi în Kritik der reinen Vernunft. Cât despre deosebirea pe care o face el între Tatsache
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pe care le auzim sau privim, numai ceea ce vrem sau suntem noi în stare să vedem. Adică, deformăm propriu-zis și realitățile sensibile, și realitățile acestea ideale, le deformăm, schimbând structura elementelor constitutive ale unei situații. Noi facem să cadă accentul fundamental pe un amănunt sau pe altul, și din această schimbare a accentului fundamental rezultă o cu totul altă structură a realității.“ Această perspectivă asupra influențelor și originalității dezvăluie o mai amplă teorie a culturii. În același curs el neagă ideilor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
stare să vedem. Adică, deformăm propriu-zis și realitățile sensibile, și realitățile acestea ideale, le deformăm, schimbând structura elementelor constitutive ale unei situații. Noi facem să cadă accentul fundamental pe un amănunt sau pe altul, și din această schimbare a accentului fundamental rezultă o cu totul altă structură a realității.“ Această perspectivă asupra influențelor și originalității dezvăluie o mai amplă teorie a culturii. În același curs el neagă ideilor o dimensiune istorică proprie: „Toate elementele sunt coexistente, totul există de la început până la
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]