4,454 matches
-
acasă, pentru că o încurajau în timpul testărilor, spunând că „liceul acesta chiar a investit în noi.” Într-un alt context, adaugă: „și era vorba de educație - băieții nu-și lăsau părul lung și nu purtau cercei, fetele n-aveau voie cu fuste scurte. Astfel de lucruri arată că-ți pasă”. Prioritatea mai scăzută pe care o are excelența academică în ochii Sarei, ca și abordarea competitivă a școlii, atât ca elevă, cât și ca învățătoare, este bine rezumată în episodul despre abandonarea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
lui Marelst, și apoi revoluția, nu se face cu mănuși albe pe mâini.“ Un apartament mare în fața Kremlinului, o mașină cu șofer, o nouă secretară, mai tânără și mai conciliantă decât precedenta - când ea ieșea din biroul lui potrivindu-și fusta, el trecea printr-un lung moment de plăcută amorțeală, pe care nu i-l mai putea tulbura nici o întrebare. Când află de foametea organizată în Ucraina și de milioanele de morți, își spuse că trebuia să extindă amorțeala aceea pe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
A nu se șterge nasul la masă” este o exprimare artificială, pedantă și, finalmente, neclară, în ciuda tonului poruncitor. Pe bună dreptate, Caragiale a ironizat această neimplicare și fugă de răspundere narativă. La fel, ziariștii au observat tembelismul anunțurilor de tipul: „Fustele se ridică între ora 10-12” sau „Se tăbăcește cu pielea clientului”, sintagme care includ cu prisosință și echivocul, apropierile nedorite de sens etc. Ceva mai concesivi decât marele Caragiale, noi ne mulțumim a spune că, în avântul unei descrieri, putem
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
familii cu numeroși copii, cu un nivel material și social scăzut. Acesta absolvise școala profesională de sudori. Între timp, socrul moare, inculpata locuind cu soacra și soțul: „M-am măritat doar cu o scurtă de piele atâtica, o geacă, două fuste de vară, o pereche de sandale, una de cizme și o plasă”. După vreo două săptămâni soacra realizează cu cine se măritase fiul și încearcă s-o discrediteze pe inculpată, prezentând-o acestuia într-o lumină nefavorabilă. Nu reușește. Inculpata
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mor de foame ; Ies în sat pe înserate, Zici că-s malagambiste toate Când le vezi așa drotate. Zulufat își fac și părul Cu suvacul, ori cu fierul... Cu șoșoni și cu rochiță, Pantaloni și căciuliță, își mai fac și fustă strâmtă Să nu intre stambă multă.” Femeile râseră, și, cu mare coraj din damigeană, cumătrul Gafton adăogă : „Iar acuma, dacă vreți, Să vă zic despre băieți, Că sunt tare fantazii, Ca cucoșii cei târzii. Au și ei ceva luxos, Zic
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ceafa la maimuță. La anul și la mulți ani !” ură cumătrul și goli cu chef ulcica. - Stați, să zic și eu, se întărâtă o vecină : „Vine gâsca-n mini jup Cu pantofi cu botul lung Și călcâi făcut la strung. Fustă are, ce să zic, Cât o palmă, mai nimic, Pliscu-l ține-n sus, în vânt, C-așa-i moda pe pământ. Iar gânsacu- nzorzolat Calcă drumu-n lung și-n lat, Are chică dinapoi, Parcă-i fân pus din țăpoi ; Și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
bordeie, se grămădi o laie de puradei care, până în capul satului, se strigau unul pe altul. Se ghionteau și se îmbrânceau fără milă, cu gurile căscate și ochii sclipitori. Fete zburlite, cu cozi mari și căpățâni pline de puf, aveau fuste crețe, lungi și înflorate, iar băieții, flanele zdrențuite prin care li se vedea pielea neagră. între ei, fără rușine, se amestecau și câțiva bărbați cu capul gol, la fel de zoioși și rupți. Primenit mereu, alaiul nu-l mai părăsi toată ziua
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
plăceri. Fierbinte de miasme și colori tulburi, aerul parcă se înviora la trecerea fetiței. O băsmăluță îi umbrea cu reflexe roșii obrajii fragezi și negricioși. Trupul mlădiu, strâns la mijloc cu un brâu, iia rufoasă, cu un petec peste umeri, fusta de lână neagră prefăcută din alta mai veche a unei babe, trădau vârsta sa necoaptă. Ca fetele mari, copila ducea în mână o pereche de papuci din petică, înfloriți cu ață mov. Judecând după pas, gângania mișcătoare avea în ea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o hotărâre. De pe un capăt de traversă o privi placid un broscoi cu profil semit. Copila se opri. Dintr-o dată ager, broscoiul pleoscăi în apă. Ca să intre și ea în apă, fata coborî de pe terasament. Ridică cu două degete fusta de sub care i se zăreau poalele albe. Descoperit în vânt, piciorul negricios își plimba degetele în undă. A stat așa până soarele urcă în amiezi. Când băgă de seamă că se află tot acolo, copila tresări. La un cot al
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pâcla care de abia scotea chipurile din umbră. Pe podul coșului tăifăsuiau o fată ș-un bărbat ghebos. Strânsă la tâmple cu testemel roș și cu sânii ținuți de rochia strâmtă, fata își cuprindea genunchii între mâinile mari. Desculțe, de sub fustă ieșeau picioarele cu călcâiele crăpate. Frământând cu o față îngândurată buza de jos între dinți, fata asculta pe ghebos. Cu buze vinete și întunecat la chip, acestuia îi sclipeau în arcade ochi inteligenți, cu o ușor vicleană blândețe. Mustața afumată
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
reghimentului. Chef la restioran, acasă lume și băuturi. în urducătură podelele morii tremurau scârțâind. Morarul adormise. Cu fruntea rezemată de genunchi, fata părea adormită și ea. Suspina însă, și din ochi i se rostogolea câte un bob cristalin umezindu-i fusta înainte de a ajunge în colb. Undeva, pe podul morii, se auzi chițcăit de guzgani. - Aceea viață ! continuă ghebosul. Joacă-n cărți și-și pupă nevestele în văzul lumii. Niciodată nu muncesc. Lumea, Dumnezeu a făcut-o parcă pentru ei. Noi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Zeppelin. Toate babele din sat știau că vor avea mort. Se strânseseră la Vârlan, prisăcarul, și, împreună cu nevasta acestuia, făceau toiag și lumânări din ceară curată. De două săptămâni ieșită din spital, a lui Mazarache își îngroșase mijlocul cu trei fuste și bârneață, cu vesta veche și o polcă din molton. Ședea în fața vetrei și, ca să n-o tragă de la podea, pusese un petecar pe scaun iar tălpile în colțuni de lână le ridicase pe un butuc, lăsându-și cuminciori cipicii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
căruia o chelie nehotărâtă îi cruța în creștet un triunghi zburlit și impudic de păr. Mestecând, cu ochi oblici înfundați și o ciudată expresie de vulpe, un moș mișca ritmic mustața tușinată care atârna în gol sub nasul ascuțit. Cu fuste lungi, înflorate, o lăeșiță rotundă la față privea vesel și înșfăca din zbor ce i se întindea. Un bărbat se înveselea subțiindu-și ochii în obrazul boțit și scoțând în față, lați, patru dinți. Lumânăreasa, a lui Mazarache, era cătrănită
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
straturile bine îngrijite pășește grațios, ridicându-și voalurile, privește la atâtea minunății născute din corpul pământului. Zâna vrea și ea un bal de sâmbătă, aici, în grădina “pietrelor semiprețioase”... De prima dată o ia la dans pe varza timpurie, cu fustele ei rococo, croite în multiple straturi verzi și galbene în degrade, de culoarea amazonitului. Primește pe urmă, cu multă grație, invitația falnicului morcov, care nu a îndrăznit de ani buni să crească atât de înalt și chipeș. Acum costumul portocaliu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
un pui de căprioară cu lacrimi în ochi, fiindcă niște vânători i-au străpuns inima mamei sale cu gloanțe grele. Puiul de căprioară își așezase capul în poalele ei și așa dormise toată noaptea. Când se trezi fata, miracol, pe fusta ei găsi o petală de trandafir galben, fără să fie prin împrejurimi astfel de flori. Mirosea frumos, iar prințesa o înfășurase cu mare grijă, în batista ei de borangic alb. A doua seară oboseala drumului o răpuse la poalele unor
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
poalele unor munți plini de brazi falnici. Se așezase sub un copac, iar în vis îi apăruse un pui de vultur, care degeaba își așteptase părinții toată ziua, ei nu se întoarseră, iar el murea de foame. Ciugulise firimiturile de pe fusta fetei cu mare poftă. Drept mulțumire, îi lăsase amintire o mărgea, pe care o păstră până acum în cuibul de pe stâncă. Dimineața, fata, după ce admira mărgeau de culoarea rubinului își continua drumul. A treia seară chemată de sunetul mării, descoperi
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
nopții ei de nuntă, spunându-i: ― Sper că o să-l umpli Într-o zi. Acum, În fața oglinzii din dormitor, Desdemona ținea piesa aceea de vestimentație ciudată, complicată, lipită de corp. Jos cu ciorapii până la genunchi și lenjeria cenușie. Jos cu fusta cu talie lată și bluza cu guler Înalt. Își scoase basmaua și Își despleti părul, lăsându-l să-i cadă pe umerii goi. Corsetul era din mătase albă. Îmbrăcându-l, Desdemona avea impresia că Își țese propria gogoașă, așteptând metamorfoza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ordine sau doar pe cele ale singurului soldat care nu s-a supus, care a lipsit nemotivat... ...care a fugit ca Lefty de la Lucille Kafkalis, Înapoi la sora lui. Desdemona Îi auzi pașii grăbiți chiar când Își punea la loc fusta. Își șterse ochii cu basmaua și arboră un zâmbet exact În clipa În care acesta intră pe ușă. ― Ei, pe care ai ales-o? Lefty tăcu, cercetându-și sora. Dormise În aceeași cameră cu ea de când se știa, așa că putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Împreună cu tichetul de Îmbarcare la capătul pasarelei Giuliei. Apoi se dusese la pupa, după cum era planul, ca să-și ia rămas-bun. În șenal, sirena de ceață se auzi din nou, iar vasul coti spre vest și prinse și mai multă viteză. Fuste tiroleze, basmale și sacouri fluturau În briză. Câteva pălării zburară de pe capete, stârnind țipete și râsete. Ațele atârnau pe cer ca un năvod abia vizibil. Oamenii l-au privit cât au putut de mult. Desdemona a fost printre primii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dar de obicei nu era mai mult decât o umbră și n-o zărise niciodată la lumina lunii. Nu se ghemuise niciodată așa, pe spate, ridicându-și picioarele ca să-și scoată pantofii. O privi și când tânăra Își dădu jos fusta și-și ridică bluza, fu izbit de cât de diferit arăta sora lui În lumina lunii, Într-o barcă de salvare. Strălucea. Iradia o lumină albă. Clipea Îndărătul mâinilor. Lumina lunii, Înălțându-se, Îi Învălui gâtul. Abia când Îi ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
face cu roțile. Am nouă ani și mă țin de mâna cărnoasă, transpirată, a tatălui meu. Stăm lângă fereastră, la ultimul etaj al hotelului Pontchartrain. Am venit În centru pentru escapada noastră anuală, când luăm prânzul Împreună. Sunt Îmbrăcată cu fustă mini și ciorapi lila. Pe umăr, la capătul unei curele lungi, Îmi atârnă o poșetă albă, din piele lăcuită. Geamul aburit e plin de pete. Suntem foarte sus. Peste câteva clipe voi comanda scampi de creveți. Cauza transpirației de pe mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Salariul Sourmelinei la florărie nu era mare. Mama și fiica erau silite să facă economii. La magazinele secondhand, Sourmelina gravita În jurul costumelor de cabaret purtate de femei În Las Vegas. Tessie Își alegea haine decente. La O’Toole Își repara fustele de lână și Își spăla de mână cămășile, curăța puloverele de scame și lustruia pantofii bonți de piele. Dar izul vag de magazin de chilipiruri nu-i ieșea niciodată de-a binelea din haine. (Și de mine avea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
clarinetul pe unghiile roșii de la picioare, care Îl uluiseră Într-atât, cântă It Goes to Your Feet. Cu o discreție pe care n-o conștientizau, Milton și Tessie se retrăgeau În colțuri liniștite ale casei și acolo, ridicându-și puțin fusta sau scoțându-și o șosetă sau o dată, când nu era nimeni acasă, ridicându-și bluza ca să-și dezvelească partea de jos a spatelui, Tessie Îl lăsa pe Milton să-și apese clarinetul pe pielea ei și să-i invadeze corpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și ani la rând. Buletinele de știri urmăreau un itinerar. La Început se concentraseră pe Europa. Arătau tancuri Înaintând prin sate micuțe și fete din Franța care fluturau batiste de la balcoane. Franțuzoaicele nu arătau de parcă trecuseră printr-un război. Purtau fuste drăguțe, cu volane, șosete albe până la glezne și eșarfe de mătase. Nici unul dintre bărbați nu purta beretă, fapt care o uimi pe Tessie. Întotdeauna Își dorise să se ducă În Europa, nu atât În Grecia, cât În Franța sau Italia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și trag lângă bordură. Ați putea crede că asta nu contează la cinci dimineața, dar v-ați Înșela. Pentru că În 1967 Twelfth Street din Detroit e deschisă toată noaptea. De exemplu, când ajung polițiștii, pe marginea străzii stau fete În fuste mini, ciorapi cu portjartier și bluze cu spatele gol. (Algele marine pe care le spală Milton cu furtunul de pe trotuar În fiecare dimineață includ și meduzele moarte ale prezervativelor și, ici-colo, câte-un toc pierdut, zăcând ca un ghioc părăsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]