3,294 matches
-
piele pe care femeia o ținea sub braț În timp ce-și comanda cafeaua. Când a venit momentul să plătească, a pus-o pe tejghea, a scotocit prin ea și a scos portofelul, apoi geanta a revenit sub braț. Elisa gemu destul de tare. Mie mi se părea o geantă ca oricare alta, doar că mai mare. —O, Doamne, e aproape insuportabil, e atât de uimitoare. E o Birkin din crocodil. Cea mai mare raritate. —O ce? am Întrebat. Am evaluat rapid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
primești la timp ca să i-o oferi Într-o bună zi fiicei tale. —Fiica mea? Douăzeci de mii de dolari pe o geantă? Glumești. În acel moment, Elisa cedă din cauza frustrării și-și puse capul pe masă. Nu, nu, nu, gemu ea, de parcă ar fi trecut prin chinuri mari. Tu chiar nu Înțelegi. Nu e doar o geantă. Este un stil de viață. Este o declarație. Arată cine ești ca persoană. Este un motiv de a trăi. Melodrama asta m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ca asta... De data asta ridică o pereche de boxeri decolorați, foarte uzați, cu o săgeată deloc subtilă, de un roz fluorescent, care arăta direct spre sculă. — O sticluță e perfect În regulă. Ce o să mă fac fără tine? am gemut eu, patetic. Încă nu mă Împăcasem cu ideea că Penelope, care-mi fusese cea mai bună - și singura - prietenă În ultimii zece ani, se muta În celălalt capăt al țării. —O să te descurci, spuse ea, părând mai sigură decât mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
-i resping din principiu. Am tras adânc În piept aerul de sfârșit de noiembrie și am simțit ceva ciudat de asemănător cu fericirea. —Zi, tată, ce pot să fac? — Ia grămada aia de lângă seră și trage-o Încoace, dacă poți, gemu el În timp ce ridica un buștean deosebit de mare pe umăr. Îmi aruncă o pereche de mănuși de lucru prea mari - din alea care se făcuseră negre cu mult timp În urmă din cauza mizeriei - și făcu semn În direcția vagă a lemnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Repet, avem nevoie de unitate și nu de fabricarea de dizidențe. Consider o datorie de suflet de a consemna succint, după puterile mele, și de a dezvălui fapte trăite, mărturii ale camarazilor mei, conspirații contra țării mele, al cărei viitor geme de amenințări. Nimic mai îngrozitor. Sfâșietor și dureros când, în zilele noastre, pe pământul românesc, se flutură alt drapel decât cel al istoriei noastre naționale. Minciuna, furtișagul și ruina dănțuiesc pe sângele și mormintele părinților noștri, al martirilor și mucenicilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
noi tresar si cântă, Se fac medalii si zâmbesc în soare... Dar de-or veni, cândva, cu pași ușarnici, La groapa ta, mișeii și viclenii, Și se vor bate-n piept cu pumni fățarnici, Slăvind lumina sfintelor vedenii, Mormântul tău, gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți care au condus și conduc destinele neamului, câinească
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de greul anilor mulți și ostenit, nu mai pot surâde revărsărilor sufletești de altădată și privesc înapoi. Decepție-o lume infamă care bate din palme, urlă și așteaptă. Forța idealului creștin s-a alterat de mult și speranțele luptei noastre gem neîmplinite. Trăim zile amare. Căldura frățească nu o mai întâlnim nici în biserică. Poruncile divine se mistuie în tăcere. Totul e fard, dosire și mașinal. Goană după ban și, ca pe timpul „indulgențelor”, care dă mai mult primește mai multă slavă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
năluca” înspăimântătoare. El a fost adus de întunecate forțe oculte și impus pe furiș, pe căi dosite. Au instaurat groază și jaf, au deschis mii și mii de morminte și au umplut pușcăriile cu sute de mii de osândiți. Temnițele gemeau cu crâncene nopți de tortură și scrâșniri de moarte. Inimi curate, valori solitare, floarea și viitorul neamului nostru, trupurile lor au fost sfâșiate și răpuse, dar duhul lor a rămas lumină veșnică care va trezi în sufletul urmașilor noi bătălii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ce ne lovesc nu se pot înălța cu fapte, atunci să-i coborâm noi pe ei, legionarii, la micimea noastră, revărsând valuri de otravă. Să nu ne autodemobilizăm de la lupta noastră, de la crezul nostru. „Dușmanul, las să urle, las să geamă și să drapene cu gheara, nouă nu ne este teamă atunci când țara ne cheamă.” „Legionarii sunt arhangheli cu spadă de foc și stau Bisericii pază și Neamului nostru noroc”, motiv de fobie pentru comuniștii dărâmători de altare și pentru cei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a pornit alături de cel care ducea desaga plină. Când au ajuns la cotitură, a poruncit: ― Lasă desaga jos și până sâmbătă seară stai ascuns, la fel ca ceilalți. ― Așa voi face. Zâna toamnă pusese stăpânire deplină pe întreaga fire. Codrul gemea de atâta văpaie. Frunzele colorate în fel și chip, obosite parcă, părăseau creanga care le-a fost tutore vreme îndelungată. Pluteau apoi dezorientate și, în cele din urmă,sfârșeau în covorul înflorat așternut la picioarele gorunilor falnici... Lotrul a lăsat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
un muc de lumânare în bucătărie. ― Voi veni negreșit. A sărutat-o din fugă și a plecat. Mergea repede. Aproape alerga. Voia să-l prindă pe hangiu încă amețit de lovitura primită... Când a deschis ușa, hangiul s-a foit gemând... Lotrul a aprins felinarul și, punându i-l în ochi, l-a cercetat cu atenție. „Da. Am ajuns taman când trebuia. Când s-a dezmetici, o să-l am în mână ca pe o păpușă. Va face ce am să-i
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Cu gesturi grijulii, îi mângâia fața fierbinte ca para focului, vorbindu i în gând: „Ce ai pățit, dragule? Ce te doare? Arzi ca focul! Trezește-te și spune-mi! Doamne! Ajută-l să se trezească!” După multă vreme, lotrul a gemut. „Ai auzit, Petruță? Poate își vine în simțiri. Mai freacă-i mâinile cu oțet”. A cam durat ceva vreme până să dea semne că își revine din leșin. Când a deschis ochii, chipul hangiței s-a luminat. I-a luat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
luat mâinile și ducându-le la pieptul ei l-a îndemnat: „Spune-mi ce ai pățit? De ce arzi atât de tare? Ce te doare?” Dezorientat, aproape speriat, a vrut să se ridice, dar durerea brațului rănit l-a făcut să geamă amarnic și să cadă la loc. Privea la cei doi de parcă nu i-ar fi văzut niciodată. Cu mare greu a dat semne că și-a revenit și a reușit să întrebe: „Cum am ajuns aici?” Cu fața luminată de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Cum să-l vadă cineva? Peste un ceas, ai potera la poartă. Tu du-te și ai grijă de animale. Dacă vine cineva, mă chemi îndată. Nu care cumva să scapi o vorbă”... „Mă duc, mamă Irinuță. Mă duc”. Lotrul gemea din când în când, dar nu scotea nicio vorbă. „Uite că mă pedepsește Dumnezeu. Vai de păcatele mele! Dacă?...” - nu și-a mai putut duce gândul până la capăt, fiindcă s-a auzit glasul unor mușterii. Niciodată aceștia nu sunt mai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Todiriță, icnind cu fiecare lovitură pe care i-o aplica lui Cocostârc, fără să aleagă locul... Lovea cu sete unde nimerea: peste mâini, peste fluierele picioarelor, peste cap. Fără alegere!... Când al lui Cocostârc nu mai era în stare să geamă măcar, s-a întors către nevastă sa, care părea groaza întruchipată! A ridicat ciomagul, să lovească. Femeia s-a ghemuit, ridicând mâinile deasupra capului și așteptând pierdută lovitura... Ciomagul, însă, s-a oprit la jumătatea drumului... ― Îmbracă-te, grijania... și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
vorba de o fată din noul meu film. Are nevoie de ajutor. Niște ordinari i-au făcut câteva poze deocheate înainte să semneze contractul cu mine. Le-am dat niște bani ca să se poarte drăguț, dar sunt niște nerușinați. Buzz gemu: se profila o demonstrație de forță. — Ce fel de poze? — Urâte. Chestii cu animale. Lucy și un dog german cu o sculă cât a lui King Kong. Mi-ar plăcea să am un șlong ca ăla. Buzz puse mâna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pentru Eliberări Condiționate despre eventualele cazuri de deținuți eliberați din închisorile pentru indivizi violenți și demenți. Vreau ca Griffith Park, South Central și zona în care a fost aruncat trupul lui Goines să fie cercetate din nou, la sânge. Breuning gemu. Niles deschise gura pentru prima oară: — Vrei cam multe, Upshaw. Știi asta? Danny se aplecă peste pupitru. — E un caz important și vei beneficia de recunoașterea cuvenită în momentul rezolvării lui. Niles pufni. — E un jeg de homo, n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
studiați dosarele secțiilor de poliție din cartierele mexicane și să verificați toate incidentele raportate mai demult, cam prin anii ’42-’43, când cu revoltele zoot și Sleepy Lagoon, pe vremea când mexicanii erau bumbăciți. Breuning se zgâi la Danny. Niles gemu și murmură: — Instinctul meu... Danny spuse: — Sergent, dacă ai de făcut comentarii, adresează-mi-le mie! Niles zâmbi. — În regulă. Unu: nu-mi plac cei din Departamentul Șerifului din Los Angeles și nici bunul lor amic, Mickey Jidanu’, dar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
la miezul nopții la Pacific Dining Car. Vom sărbători și mă vei informa în detaliu. Al tău, Mal. AICI SE TERMINĂ PASAJUL RETRAS Danny începu să suspine, dar suspinele nu i se transformară în lacrimi. Continuă să suspine și să geamă, uitând cu totul de băutură. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL DOUĂZECI ȘI DOI Anchetator-șef la Procuratura Districtuală. Două trese de argint, trei mii jumate în plus pe an, prestigiu în bătălia pentru custodia băiatului. Comanda a douăzeci și patru de detectivi selecționați de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nimeni, nu aveau nici măcar un antrenor, dar lucrau cu multă râvnă, pentru că îi stimula o justificată ambiție: toate cupele interșcolare să fie ale Lazărului. Barbă se complăcea în postura de proteguitor al sporturilor, și-n scurtă vreme liceul începu să geamă de sportivi: elevi de pe la toate liceele din București, și-n special de la Sfântul Sava, știindu-se buni sportivi, veneau cu duiumul la Lazăr, căruia îi mersese faima că este mai indulgent cu cei care nu sânt elevi extraordinari, dar pot
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
într-un mod barbar! Au plimbat mingea de peste treizeci de ori, făcîndu-l pe bietul Moscu să se-nvîrtească când spre unul, când spre celălalt, până l-au amețit. Matei, prinzând o dată mingea vârtos, l-a pocnit scurt în pulpă; Moscu a gemut și a trecut șchiopătând la loc, mormăind furios ca un urs și frecîndu-și piciorul de zor. După asta, Moscu, care era nepotul lui Barbă, a făcut rost de un certificat medical că suferă de nu știu ce și a fost scutit de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ordinul de desființare a ordinului Cuceritorilor În prima zi a anului. Asta Însemna că avea să fie liber de orice jurământ În prima zi a lunii august. O eternitate. 1 februarie 1476, munții Bosniei de nord Cosmin Oană auzea vântul gemând la Încheieturile geamurilor. Afară era viscol. Un viscol puternic, care zguduia pereții și ridica zăpada. Nu putea ajunge la geam, dar știa că zăpada e purtată de vânt pe Întinderea largii poieni În care se aflau fiindcă Întunericul camerei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
spahiu Îl taie cu iataganul... e tot numai sânge... cade... Alexandru se apleacă spre el. * - Nu!!! strigă Alexandru, smulgându-se din mâinile celor doi akingii care Îl prin seseră și aruncându-se lângă mongol. Amir!! Amir, nu muri acum!!! Mongolul gemu ușor și deschise ochii. Sub el, balta de sânge se lățea. Achingiii Îl smulseră pe Alexandru. - Stați! se auzi o poruncă În limba turcă. Îl cunosc pe acest războinic! E Amir Baian! Achingiul care vorbise se apropie de muribund. - Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Lina că a rămas în Brăila, fiindcă i s-a furat în tren mapa cu stampe. Omul astfel amorezat de "imagini" îi păruse lui Mini a fi foarte interesant... și pe urmă sosise, cu mapa regăsită, Rim - Rim cel care gemea dincolo! Acela! Dar stampele erau interesante și printre cele mai atrăgătoare, prin factura, concepția și enigma lor, acea Eva neizbăvită, 39 Hans Uys van . . . Un olandez fără glorie în viață, mort prematur și recent, urmărea neobosit un ideal de artă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
diwan-ului, care ridică indiferent din umeri. Tânărul curtean râde. — Vă cer iertare cu umilință, domnule Flowers, spune el, dar s-ar putea. — Ești un porc, domnule fotograf, scuipă englezul. Ar trebui să... Ce-ar trebui? întreabă curteanul cu politețe. Englezul geme și lasă capul pe masă. — Clic, clic, zice fotograful chicotind. — Du-te dracului! îi răspunde Flowes, cu capul culcat pe brațe și vocea înnăbușită. Khwaja-sara se întoarce spre Pran. — Ți-l prezint pe domnul Jonathan Flowers, membru al foarte eficientului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]