2,365 matches
-
studiu de tip Genome Wide Scan, în acest caz fiind vorba de un studiu de Asociere Indirectă. Metoda din urmă se bazează pe tiparea unui mare număr de polimorfisme simple de tip SNP (Single Nucleotide Polymorphisms) distribuite uniform pe tot genomul, căutându-se prezența asocierii unuia dintre acestea cu boala investigată. Metoda poartă și numele de Genome Wide Association Approach și prezintă avantajul de a putea folosi puterea studiilor de asociere fără a fi nevoie să se facă presupuneri prealabile cu privire la
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
familii să fie dificil în cazul bolilor complexe cu exprimare fenotipică la vârste mai mari (de exemplu, DZ tip 2, HTA etc.). 4.3. CLASIFICAREA STUDIILOR ÎN FUNCȚIE DE METODA DE DEPISTARE A GENELOR IMPLICATE 4.3.1. Studiul genelor candidate Deoarece genomul uman include peste 30 000 de gene, și pentru că doar câteva sute sau mii dintre acestea contribuie semnificativ la variația unor trăsături fenotipice, probabilitatea ca o genă aleasă aleator din genomul uman să aibă un rol în susceptibilitatea pentru o
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
GENELOR IMPLICATE 4.3.1. Studiul genelor candidate Deoarece genomul uman include peste 30 000 de gene, și pentru că doar câteva sute sau mii dintre acestea contribuie semnificativ la variația unor trăsături fenotipice, probabilitatea ca o genă aleasă aleator din genomul uman să aibă un rol în susceptibilitatea pentru o anumită boală este evident infimă. De aceea, informații provenite din diferite surse (tabelul 4.3) sunt folosite pentru selectarea în vederea analizei genetice a anumitor gene care prezintă în mod realist șanse
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
polimorfismelor SNP ce vor fi tipate pe cele două loturi. Ideală este situația în care sunt cunoscute toate variantele genice frecvent întâlnite în populația din care provin cele două loturi de studiu. Deși în ultimii ani nivelul cunoașterii în ceea ce privește variabilitatea genomului uman a crescut foarte mult (International HapMap Consortium, 2003), totuși încă peste 30% din variantele genice de tip SNP frecvent întâlnite în populație rămân necunoscute (Wang et al., 2005). Această situație va fi probabil îndreptată în următorii ani pe măsura
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
foarte mult (International HapMap Consortium, 2003), totuși încă peste 30% din variantele genice de tip SNP frecvent întâlnite în populație rămân necunoscute (Wang et al., 2005). Această situație va fi probabil îndreptată în următorii ani pe măsura secvențializării complete a genomului unui număr mai mare de subiecți. Chiar și așa însă, trebuie menționat că tiparea tuturor polimorfismelor SNP ale unei gene candidate este laborioasă și costisitoare. O alternativă care va permite reducerea numărului de SNP ce trebuie genotipate pentru elucidarea contribuției
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
1989; Todd et al., 1989) și respectiv IDDM2 - Regiunea genei insulinei de pe cromozomul 11p15 (Bell et al., 1984; Hitman et al., 1985), ulterior localizată la nivelul minisatelitului genei insulinei - 5’ INS-VNTR (Bennett et al., 1995). 4.3.2. Screening-ul întregului genom (Genome Wide Scan - GWS) Prin contrast cu metoda de studiu a genelor candidate, investigarea întregului genom nu necesită cunoașterea exactă a mecanismelor etiologice și fiziopatologice ale afecțiunii investigate. Practic este analizat un număr mare de variante genice (polimorfisme) sau de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
al., 1984; Hitman et al., 1985), ulterior localizată la nivelul minisatelitului genei insulinei - 5’ INS-VNTR (Bennett et al., 1995). 4.3.2. Screening-ul întregului genom (Genome Wide Scan - GWS) Prin contrast cu metoda de studiu a genelor candidate, investigarea întregului genom nu necesită cunoașterea exactă a mecanismelor etiologice și fiziopatologice ale afecțiunii investigate. Practic este analizat un număr mare de variante genice (polimorfisme) sau de markeri selectați aleator și repartizați uniform pe toți cromozomii genomului. Scanarea întregului genom poate avea la
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
studiu a genelor candidate, investigarea întregului genom nu necesită cunoașterea exactă a mecanismelor etiologice și fiziopatologice ale afecțiunii investigate. Practic este analizat un număr mare de variante genice (polimorfisme) sau de markeri selectați aleator și repartizați uniform pe toți cromozomii genomului. Scanarea întregului genom poate avea la bază atât teste de linkage (Genome Wide Linkage Studies) cât și teste de asociere (Genome Wide Association Studies). Dacă cele dintâi reprezintă metoda de bază folosită până în prezent în studiile de tip GWS, studiile
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
candidate, investigarea întregului genom nu necesită cunoașterea exactă a mecanismelor etiologice și fiziopatologice ale afecțiunii investigate. Practic este analizat un număr mare de variante genice (polimorfisme) sau de markeri selectați aleator și repartizați uniform pe toți cromozomii genomului. Scanarea întregului genom poate avea la bază atât teste de linkage (Genome Wide Linkage Studies) cât și teste de asociere (Genome Wide Association Studies). Dacă cele dintâi reprezintă metoda de bază folosită până în prezent în studiile de tip GWS, studiile de asociere la
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
la bază atât teste de linkage (Genome Wide Linkage Studies) cât și teste de asociere (Genome Wide Association Studies). Dacă cele dintâi reprezintă metoda de bază folosită până în prezent în studiile de tip GWS, studiile de asociere la nivelul întregului genom au intrat mai de curând în arsenalul geneticii bolilor complexe. Clasic, metoda de studiu al linkage-ului la nivel genomic (Genome Wide Linkage Study) se bazează pe existența microsateliților (markerilor) care sunt secvențe ADN repetitive ale unui „bloc” de baze azotate
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
află în linkage disequilibrium (se transmit în bloc) cu anumite alele ale genelor situate în imediata lor vecinătate. Secvența de baze azotate a microsateliților, precum și localizarea lor pe diferiții cromozomi au devenit accesibile în urma definitivării „Human Genome Project”. Screening-ul întregului genom se bazează pe alegerea unor microsateliți repartizați în mod uniform pe toți cromozomii și testarea pe un lot de familii a tuturor acestora. Demonstrarea linkage-ului unor alele ale unui anumit microsatelit cu boala indică că în regiunea respectivă a cromozomului
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
operate de științe și tehnologie s-au accelerat într-un ritm incredibil față de evoluția moravurilor umane, chiar și a acelora ale oamenilor de știință. În aceste circumstanțe, este dificil pentru umanitate să știe că nu știe nimic despre efectele modificării genomului, ale clonării, ale accelerării vitezei materiei sau ale avioanelor invizibile, ale sateliților și mai ales asupra bazelor de date. Și cu cât există mai multă "înaltă tehnologie" în jurul nostru, cu atât este mai mare nevoia unui răspuns uman compensatoriu. Dintr-
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
tip 1 la om și că unele din mutațiile din gena ICAM-1 de pe cromozomul 19p13 ar putea contribui la susceptibilitatea genetică pentru DZ tip 1. 10.4. GENA CTLA4, CROMOZOMUL 2q33 Mai mulți autori, folosind tehnica de screening a întregului genom (Genome Wide Scan), au descris o regiune de asociere cu DZ tip 1 pe brațul lung al cromozomului 2 (2q33), regiune care ulterior a fost desemnată drept IDDM12. Gena CTLA-4 (Citotoxic T Lymphocyte associated Antigen 4) situată pe cromozomul 2q33
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
limitată, având în vedere și dificultatea studierii unor cohorte semnificative, într-o localizare a cancerului cu frecvență relativ scăzută. CC este considerat ca fiind una dintre localizarile cancerului pentru care nu există încă studii de asociere genetică la nivelul întregului genom uman (GWAS) [4]. POLIMORFISME MONONUCLEOTIDICE ALE miARN Se descriu trei tipuri de polimorfisme/ mutații ale miARN;care interesează biogeneza mi ARN;care interesează sediile țintă la nivelul cărora acționează mi ARN;care interesează secvențele mi ARN matur, ele putând să
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
proiecte de cercetare în China. Tinerii aflați la studii în străinătate sunt încurajați să contribuie la dezvoltarea științei și tehnologiei din țară. De asemenea, oamenii de știință chinezi au participat la unele obiective internaționale de cercetare, de exemplu, realizarea schemei genomului uman. Prin cooperare internațională au fost create și unele instituții mixte de cercetare. Capitolul VIII PROTECȚIA MEDIULUI 1. Prezentare generală Industrializarea de mare amploare a început în China acum o jumătate de secol. Populația numeroasă și dezvoltarea rapidă au dus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
fost dezvoltată de dr. Lonnie Ingram și colaboratorii săi de la Universitatea din Florida. Invenția descrie metodologia de construcție a unui operator unic pentru producția de etanol, care constă în etanoldehidrogenolaza și gene de piruvatdecarboxilaza din Zymomonas, care sunt introduse în genomul unei gazde precum E. coli, Erwinia sau Klebsiella. Sistemul este proiectat să îmbunătățească producția de etanol prin devierea piruvatului la etanol atît în condiții aerobe cît și anaerobe. Aceasta asigură transformarea în etanol a lactozei, glucozei, xilozei, arabinozei, galactozei și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
acestor studii este că autismul e o boală genetică si e rezultatul interacțiunii a mai multor gene. Studii genetice au încercat să descopere gena sau genele care sunt responsabile pentru cauzarea autismului în majoritatea cazurilor dar deși unele zone ale genomului uman sunt considerate ca loc de dezvoltare pentru gene defecte, încă nu s-a identificat nici o genă care să joace un rol în cauzarea autismului. Faptul că autismul e considerat o boală genetică pare greu de crezut pentru că rare ori
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
dat un net câștig de cauză teoriei celulare a cancerului. Aportul geneticii celulare și moleculare la înțelegerea mecanismelor carcinogenezei Indiferent de natura factorilor care acționează în sens carcinogen asupra celulelor (fizici, chimici, ereditari, infecțioși etc.), în respectivul proces este implicat genomul celular, mai exact, modificări ale acestuia. În acest sens, întreaga istorie a geneticii celulare este implicit legată nu numai de cunoașterea multiplicării normale a celulei vii, ci și de deviațiile patologice ale materialului genomic. Primul pas în constituirea geneticii ca
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
evolutiv nu se află în stare de latență, ADN-ul viral fiind integrat în cel al celulei gazdă. Există, de fapt, un fel de joc „de-a v-ați ascunselea“, în care virusurile her petice rămân fie inactive (ascunse în genomul celular), fie își fac apariția, devenind patogene în sens productiv sau în sens carcinogen. În interiorul unei incluzii nucleare și în citoplasmă se remarcă o mulțime de particule virale. La unele dintre virusurile herpetice cu potență oncogenă, atât virulența citocidă cât
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de Blumberg, după care antigenul Australia nu putea fi decât un virus sau „o porțiune“ dintr-un asemenea agent infecțios, HBV nu a fost identificat decât în 1970 de către D. S. Dane și colaboratorii săi,53 iar secvențele de nucleotide ale genomului viral nu au fost identificate cu precizie decât în 1979, după clonarea sa în E. coli. (F. Galibert și colab.54 O contribuție de esență la clarificarea implicării virusului hepatitei B în patogeneza carcinomului hepatocelular, a avut-o cercetătorul texan
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
că acel enigmatic nonA-nonB Hepatitis este un virus de sine stătător a fost făcută tot în 1989 de către Qui Lim Choo și colaboratorii,60 după cinci ani de investigații susținute (1982-1987). Prin metode de clonare directă, această echipă a identificat genomul virusului hepatitei C, agent responsabil pentru Alți doi pionieri ai cercetărilor dedicate implicării virusurilor B și C în geneza hepatoamelor primitive sunt americanul de origine asiatică Myron Tong, profesor la Universitatea California, Los Angeles (UCLA) și biochimistul Michael Houghton. Myron
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
gradul de extindere al cancerului în jurul localizării cutanate și pentru că e vorba de un retrovirus, sunt convertiți în frag mentele de ADN celular cărora le corespund (cu ajutorul unor reverstranscriptaze). Secvențele de ADN astfel obținute sunt comparate, folosind computerul, cu secvențele genomului uman, deja cunoscut încă din 2004. Rezultatele comparării sunt clare: cea mai mare parte dintre secvențe sunt umane (corespund cu cele cunoscute ca aparținând genomului uman). Acestea nu-i vor interesa pe cercetători și vor fi eliminate din analiza computerizată
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
corespund (cu ajutorul unor reverstranscriptaze). Secvențele de ADN astfel obținute sunt comparate, folosind computerul, cu secvențele genomului uman, deja cunoscut încă din 2004. Rezultatele comparării sunt clare: cea mai mare parte dintre secvențe sunt umane (corespund cu cele cunoscute ca aparținând genomului uman). Acestea nu-i vor interesa pe cercetători și vor fi eliminate din analiza computerizată. În schimb, examinatorii au șansa să găsească și unele secvențe care nu aparțin speciei OM. S-a văzut așadar că ele aparțin unor intruși virali
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acel moment. În lucrările lor, Yuan Cheng, Patrick Moore și colaboratorii, au analizat aproape 400.000 de secvențe genice ARN mesageri, din numai patru eșantioane de țesut tumoral. Tehnica „digital transcriptome sub trac tion“ le-a arătat că secvențele străine genomului uman (cele de poliomavirus) sunt prezente la 80 % din tumorile cu celule Merkel, dar numai în 8% din țesuturile martor, prelevate din diferite locuri ale organismului. Faptul că virusul carcinomului Merkel (MCV) se decelează totuși și în țesuturile unor persoane
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
se interesează imediat stăruitor de acest sindrom. El era ceea ce Pasteur numea „un spirit pregătit în acest domeniu“ deoarece, în urmă cu un an (1981), el descoperise, așa cum am arătat, primul retrovirus uman, HTLV-1 (Human T-Cell Leukemia Virus), cu un genom ARN. În același an, R. Gallo descoperea și HTLV-2, transmisibil pe cale sexuală. De notat că Max Essex, de la Facultatea de medicină Harvard - Boston, descoperise, tot în 1981, un retrovirus felin, capabil să inducă la pisici o imunodeficiență asemănătoare cu cea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]