9,430 matches
-
reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar care au membri în unitatea de învățământ și ai asociației de părinți membre a federațiilor părinților cu activitate relevantă la nivel național. În cazul unităților de învățământ gimnazial, liceal sau profesional, după caz, participă cu statut de observator și președintele consiliului școlar al elevilor. Președintele consiliului de administrație convoacă observatorii la toate ședințele consiliului de administrație. (16) La ședințele consiliului de administrație este invitat obligatoriu și reprezentantul elevilor
METODOLOGIE-CADRU din 4 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274348]
-
scăzut de la 88,5% în 2014-2015 la 87,8% în 2019-2020*94). Rata brută de participare a copiilor în învățământul primar a crescut ușor, de la 88,7% în anul școlar 2014-2015, la 90,3% în 2019-2020*95). În schimb, rata de participare la învățământul gimnazial a scăzut semnificativ, de la 91,4% în 2014-2015, la 84,4% în 2019-2020*96), în discordanță cu obiectivul de 98% al Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020. *94) ibidem, p. 18. *95) Raport privind starea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
copii care eșuează în dorința de participare la educație pentru o durată cât mai mare de timp. Eșecul școlar îmbracă forme variate, precum abandonul școlar, repetenția, rezultatele slabe la evaluări naționale sau internaționale. Astfel, procentul copiilor care au absolvit învățământul gimnazial scade de la 85,1% în 2014-2015, la 82% în 2018-2019*98). Repetenția este un fenomen răspândit în sistemul educațional românesc, care contribuie la sporirea abandonului școlar. La finalul anului școlar 2018/2019, 47.400 dintre elevii din învățământul primar și gimnazial au fost
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
absolvit învățământul gimnazial scade de la 85,1% în 2014-2015, la 82% în 2018-2019*98). Repetenția este un fenomen răspândit în sistemul educațional românesc, care contribuie la sporirea abandonului școlar. La finalul anului școlar 2018/2019, 47.400 dintre elevii din învățământul primar și gimnazial au fost declarați repetenți, reprezentând 2,9% din totalul elevilor*99). *98) Raport privind starea învățământului preuniversitar din România, 2019-2020, p. 53 *99) Institutul Național de Statistică (2020) Sistemul educațional în România. Date sintetice. Anul școlar 2018-2019 p. 26 Elevii înregistrează performanțe
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
cu personalitate juridică, al căror număr este de altfel în scădere per total, funcționau în mediul urban (1098) și doar 77 în mediul rural*127). *126) PNRR, pp. 1152-1153. *127) Institutul Național de Statistică, tempo online, 2021. În învățământul primar și gimnazial, infrastructura precară reprezintă un factor important în perpetuarea inechității. Peste 90% dintre unitățile din învățământul primar și gimnazial necesită reabilitare, mai mult de 70% dintre acestea fiind localizate în mediul rural*128). Aproximativ 15% dintre școlile din România funcționează în două
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
și doar 77 în mediul rural*127). *126) PNRR, pp. 1152-1153. *127) Institutul Național de Statistică, tempo online, 2021. În învățământul primar și gimnazial, infrastructura precară reprezintă un factor important în perpetuarea inechității. Peste 90% dintre unitățile din învățământul primar și gimnazial necesită reabilitare, mai mult de 70% dintre acestea fiind localizate în mediul rural*128). Aproximativ 15% dintre școlile din România funcționează în două schimburi, unele chiar în trei schimburi, fapt care impune reducerea programului școlar în special prin renunțarea la activități
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
sau au o pondere mică cursurile în domenii precum dezvoltarea competențelor digitale pentru predare, abordarea individualizată a învățării, educația elevilor cu nevoi speciale sau dezvoltarea competențelor transversale*136). *135) ISE (2018), Analiza de nevoi a cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial. Raport al investigației realizate în cadrul proiectului CRED. http://www.ise.ro/wpcontent/uploads/2018/06/Raport-final-analiza- nevoi.pdf *136) OCDE (2019). TALIS 2018 Resultate (Volumul I): Profesorii și Liderii Școlii și învățarea pe parcursul vieții, TALIS. În ciuda progreselor din ultimii ani, la nivelul sistemului de învățământ există
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
unități de învățământ de stat, particular și confesional, cu acordul consiliului de administrație al unității de învățământ primitoare, cu încadrarea în numărul maxim de elevi pe formațiune de studiu. Articolul 13 (1) Învățământul obligatoriu cuprinde învățământul preșcolar, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal. (2) Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învățământului obligatoriu poate fi realizată numai în situații grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spațiul școlar, în vederea protejării dreptului la educație al celorlalți beneficiari primari. Exmatricularea poate fi
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
luni-6 ani), formată din învățământul antepreșcolar (3 luni-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare; ... b) învățământul primar, cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV; ... c) învățământul gimnazial, cu durata de 4 ani, care cuprinde clasele V-VIII; ... d) învățământul liceal, cu o durată, de regulă, de 4 ani; ... e) învățământul postliceal, inclusiv prin învățământul terțiar nonuniversitar, cu durată între 1 și 3 ani. ... (2) Prin excepție de la
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
acestea, pentru fiecare limbă de predare, are personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației. (9) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , unitățile de învățământ de nivel gimnazial sau liceal, cu predare în limba română sau cu predare în limbile minorităților naționale, unice în municipiu, oraș sau comună, funcționează cu personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi. Articolul 17 (1) Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt: învățământ
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
se referă la prezența în spațiul școlar. (2) Învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență. Pentru persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în învățământul primar, cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învățământul gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani vârsta clasei în învățământul liceal, învățământul obligatoriu se poate organiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației sau prin programul „A
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
în care clasele din învățământul primar funcționează împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învățământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute se organizează activități de tip recreativ; ... d) pentru clasele din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră. După a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15-20 de minute; ... e) în învățământul special, durata
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
DMBIP, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, mediul economic, cultele recunoscute de lege și organizațiile neguvernamentale, poate organiza, în regim gratuit și cu durată flexibilă, programe de tip „A doua șansă“ atât pentru învățământul primar, cât și pentru învățământul gimnazial și liceal, pentru persoanele care au depășit vârsta corespunzătoare clasei potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (2) , indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învățământ preuniversitar sau de momentul și motivele abandonului școlar. Înscrierea în
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
cuprinde, în medie, 15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20; ... c) învățământul primar: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22; ... d) învățământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 26; ... e) învățământul sportiv și de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
studiu. Procedura de distribuție aleatorie va fi stabilită prin ordin al ministrului educației. (11) În unitățile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unitățile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învățământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege și nu există posibilitatea asigurării transportului școlar, se organizează clase în regim simultan, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Clasa a VIII-a se organizează în
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
nr. 95 din 28 iunie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024 ) (8) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa în programul de tip „Școala după școală“ dedicat învățământului primar. Secţiunea a 3-a Învățământul gimnazial Articolul 32 (1) Învățământul gimnazial cuprinde clasele V-VIII, se organizează și funcționează, de regulă, cu program de dimineață. (2) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip „Școala după școală“ dedicate învățământului gimnazial. (3) Învățământul gimnazial
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024 ) (8) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa în programul de tip „Școala după școală“ dedicat învățământului primar. Secţiunea a 3-a Învățământul gimnazial Articolul 32 (1) Învățământul gimnazial cuprinde clasele V-VIII, se organizează și funcționează, de regulă, cu program de dimineață. (2) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip „Școala după școală“ dedicate învățământului gimnazial. (3) Învățământul gimnazial pentru clasa a VIII-a
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
3-a Învățământul gimnazial Articolul 32 (1) Învățământul gimnazial cuprinde clasele V-VIII, se organizează și funcționează, de regulă, cu program de dimineață. (2) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip „Școala după școală“ dedicate învățământului gimnazial. (3) Învățământul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizează și funcționează cu program de dimineață, începând cu anul 2030. (4) Înscrierea elevilor în clasa a V-a la unitățile de învățământ care nu dețin clase de nivel primar se
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
gimnazial Articolul 32 (1) Învățământul gimnazial cuprinde clasele V-VIII, se organizează și funcționează, de regulă, cu program de dimineață. (2) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip „Școala după școală“ dedicate învățământului gimnazial. (3) Învățământul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizează și funcționează cu program de dimineață, începând cu anul 2030. (4) Înscrierea elevilor în clasa a V-a la unitățile de învățământ care nu dețin clase de nivel primar se realizează în conformitate
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
și/sau suplimentar. (3) Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se organizează în unitățile de învățământ preuniversitar cu program de artă, respectiv sportiv, precum și în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unități de învățământ primar, gimnazial și liceal, în conformitate cu prevederile regulamentelor aprobate prin ordin al ministrului educației. (4) Pentru buna desfășurare a activităților artistice, unitățile de învățământ gimnazial și liceal beneficiază de săli de repetiție și spectacol proprii sau de acces la sălile unităților
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
și în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unități de învățământ primar, gimnazial și liceal, în conformitate cu prevederile regulamentelor aprobate prin ordin al ministrului educației. (4) Pentru buna desfășurare a activităților artistice, unitățile de învățământ gimnazial și liceal beneficiază de săli de repetiție și spectacol proprii sau de acces la sălile unităților de învățământ de același nivel, cu acordul conducerii acestora. (5) Unitățile de învățământ care desfășoară învățământul de artă și învățământul sportiv colaborează cu unitățile
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
alin. (2) . (12) Testele de evaluare și subiectele de examen de orice tip din învățământul preuniversitar pentru elevii din învățământul cu predare în limbile minorităților naționale se elaborează pe baza cerințelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul național. (13) În învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
vor înființa, cu prioritate, în state în care există comunități românești istorice sau însemnate numeric. (4) Absolvenții de liceu prevăzuți la alin. (1) pot fi înscriși la un examen național de bacalaureat special organizat în România. (5) Absolvenții de învățământ gimnazial sau liceal prevăzuți la alin. (1) pot fi înscriși la evaluarea națională sau, după caz, la examenul național de bacalaureat, special organizate în România. (6) Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, procedura, precum și modul de organizare și desfășurare a evaluării
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
și dialogul intercultural, în baza acordurilor bilaterale semnate în acest sens, prin oferta de programe de limbă, cultură și civilizație românească în străinătate. (2) Metodologiile și programele de limbă, cultură și civilizație românească, ca parte a învățământului antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial și liceal, se aprobă prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (la 29-06-2024, Alineatul (2) , Articolul 62 , Sectiunea a 14-a , Capitolul IV , Titlul I a fost modificat de Punctul 3. , Articolul
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
și de personalul de specialitate necesare implementării. (4) Statul finanțează, din bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în limita sumelor alocate cu această destinație, programul „Școala după școală“ pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal. Notă ... Conform alin. (2) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4) , art. 70 alin. (5) lit.
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]