2,459 matches
-
mers strună, cum le am dorit, până-am ajuns la "neamuri". Aici ne-a mers de minune. Ne-au primit în casă și ne-au omenit cum se cuvine, cu dulciuri și mulți bani. Bucuroși, ne-am îndreptat apoi spre gospodarii de vază: primarul, referentul, vicele, agentul agricol. La primar ne-a mers cel mai bine fiindcă își serba numele Vasile și avea o mulțime de musafiri, care mai de care mai cheflii. Aceștia, cunoscându-mă, m-au băgat în seamă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pețit Cei mai de vază bărbați din sat erau luați ca pețitori. Era considerată o cinste ca primarul, domnul Popescu Pamfil, domnul referent Pacari Gheorghe, domnul Lavric Ion, factorul sau tatăl meu, Lavric Silvestru, secretar (și-apoi notar în comună), gospodari de frunte ca Clemenciuc Ion, Clemenciuc Archip, Clemenciuc Silvestru, Filipciuc Serafim, Nemțoc Constantin, Ilie Ion, Lungu Arcade, Cazacu Emanoil, Nichiforiuc Trucă (Dumitru), Grigoraș Vasile ș.a.m.d să fie băgați în seamă și invitați de părinții tinerilor (mirilor) să meargă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Silvestru, Filipciuc Serafim, Nemțoc Constantin, Ilie Ion, Lungu Arcade, Cazacu Emanoil, Nichiforiuc Trucă (Dumitru), Grigoraș Vasile ș.a.m.d să fie băgați în seamă și invitați de părinții tinerilor (mirilor) să meargă la pețit. Printre cei vizați era și tata. Gospodarul în cauză, de obicei, tatăl băiatului (mirelui) se prezenta la cel ales (pentru a fi pețitor) cu o sticlă de rachiu și respecta un anume ritual. Spunea c-a auzit de-o căprioară, gingașă, bălăioară și băiatul său vrea să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cel ales (pentru a fi pețitor) cu o sticlă de rachiu și respecta un anume ritual. Spunea c-a auzit de-o căprioară, gingașă, bălăioară și băiatul său vrea să se-nsoare, pentru a o duce la casa lui. Roagă gospodarul, ca în seara următoare, să-l însoțească, la casa fetei pentru a o cere de nevastă, pentru feciorul său. Mama miresei pregătește o masă pompoasă pentru mai multe persoane, face o curățenie exemplară și așază la vedere zestrea fetei de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
crescut și-a fost întrebat de ce na mers la liceu, el a răspuns că și-a dat seama că-n școală a acumulat multe lipsuri. Prea multe zile a fost scos de la clasă să păzească oile popii. Tatăl său, bun gospodar și epitrop la biserică, nu putea să i reproșeze preotului nimic. Îi era jenă și rușine, deși îl durea sufletul pentru băiatul său. Și Vasile Clemenciuc n-a fost singurul elev de care s-a făcut un astfel de abuz
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe niște semicercuri de sârmă. Arătam întocmai ca niște corturari, ce-s veșnic cu cortul pe drumuri. După un drum greu, anevoios și lung, cu plânset și jale, am ajuns la Havârna. Tata fiind notar, ne-a repartizat la un gospodar mai bun. Ne-a dat o cameră de locuit și toate treburile se pregăteau în ogradă. Acolo era un fel de sobă din cârpici, la care fierbeam mâncarea, folosind paie și tizâc (un fel de cărămizi din lut și paie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
numai cu mine la toate problemele gospodăriei, e de închipuit că să cărăm grâul și orzul, pe gârlă, la arie, era mai mult decât se poate... N-am avut încotro și-am căutat câteva căruțe cu câte doi cai buni, gospodari care nu ne puteau refuza. Erau prieteni de-ai tatei. Noi am ajutat la încărcat și descărcat snopii de grâu și de orz. Toată lumea în haine de sărbătoare, de hram, mergea la strânsură, în timp ce noi, ne-am prezentat la arie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să-l fixeze, fără să gândească prea mult. Cureaua în mișcare a lovit-o și în cădere și-a spart capul. Sângele țâșnea pe sub batic și toată lumea s-a înspăimântat. Într-o clipă am fost lângă ea și cu un gospodar am reușit s-o tragem pe iarbă. Margalina lui Fâsca ne-a adus repede niște bandaj și Grigoraș Margalina (soră medicală) care era la strânsură în apropiere a bandajat-o și i-a dat un prețios ajutor. Batoza nu s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
venit și pe seară treieratul grâului și orzului nostru s-a terminat. Căruțașii ne-au ajutat la urcatul sacilor în podul casei, am împrăștiat grâul și orzul peste tot (să nu se aprindă). În timp ce caii mâncau la căruțe, am poftit gospodarii în casă și i-am servit cu ce aveam mai bun. Ne pregătisem și noi, ca oricare, de hram și de zi aniversară. Le-am plătit cum se cuvine și le am mulțumit că nu ne-au lăsat la greu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zi aniversară. Le-am plătit cum se cuvine și le am mulțumit că nu ne-au lăsat la greu. Clemenciuc Silvestru, Isopescu Gheorghe, Nemțoc Gheorghe, Clemenciuc Archip, Irimița Vasile, Nicolai a lui Giun, Costea Marenței, sunt doar câteva nume de gospodari care totdeauna ne-au fost aproape, răspunzând solicitărilor noastre. Având atilaje bune, ne ajutau și pe noi la strânsul recoltelor de pe ogoare. Pământul nostru era foarte roditor și ne asigura cele necesare unei vieți decente. Trebuia numai lucrat la timp
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
erau legați cu un prosoape (mineșterguri) frumoase, ca răsplată pentru strădania lor. Cu vreo două săptămâni înainte de nuntă se făcea logodna tinerilor și se strigau "vestiri" în biserică. Tinerii își alegeau nașii, de obicei (nașii de botez) și alții, buni gospodari, mai renumiți în satul lor (prin avere și comportare). La nuntă, mirii se îmbrăcau frumos, în costume naționale. Nunta începea de sâmbăta după-masă, când se dădea cămașa mirelui, a soacrei și se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cană mică. La intrarea în biserică mortul trebuie să treacă peste "puntea lui Lazăr". Tot timpul cât se prohodește mortul, toți în afară de rude primesc lumânări aprinse. Mortul este condus într-un dric sau o căruță cu doi cai a unui gospodar bun, având fiecare câte un ștergar, legat cu fundiță neagră. Ștergare se pun și la cele douăsprezece sau opt "prapuri", la cruce, la colivă și a coroanele aduse de rude și prieteni. (În total se folosesc vreo patruzeci de ștergare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dus mucenici copiilor de la Orfelinatul din Rădăuți (printre ele era și mama mea, Maria Lavric). Alexiile. Era credința care mai dăinuie și-acum că, la 17 martie ies toate gângăniile care au dormit peste iarnă. De data asta, mai mult gospodarii fac focuri în grădini și ogrăzi, arzând gunoaiele și uscăturile. În felul acesta făceau o curățenie de primăvară și alungau așa-zisele duhuri necurate. Sf. Gheorghe. Este considerat de toți credincioșii, deci și de sătenii mei, cel mai mare sfânt
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut buștenii din pădurea Berna, mulți i-au tăiat pentru căpriori și scânduri (la gater) au venit meșterii din sat și lucrătorii. Cel mai vestit maistru era un gospodar de pe lan, cu un singur ochi, poreclit Fârștit. Și-a mai luat cu el, alt meșter, a Ilenei, au făcut planul și-au stabilit lucrarea. Când au turnat temelia, vecinul nostru Iliuță a zis meșterilor că, spre răsărit să pună
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la Sf. Înviere a Mântuitorului să porți numaidecât haine noi, pentru că întreaga natură se reînnoiește. În sat să dai binețe celor mai în vârstă, în semn de stimă și prețuire. Cu vecinii să trăiești mai bine, decât cu neamurile! Un gospodar adevărat este acela care lasă ceva în urma lui: o casă, un pom, un fiu. Astfel știe că n-a făcut umbră pământului degeaba. Ca să fie mai frumos, să aibă fața ca de prunc nou născut, fetele (de la țară) se dau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o masă, câteva taburele și multe plase pentru scurgerea cașului. Ciobanii, feciori din sat, aveau cămăși înnegrite de funingine și împodobite la poale și mâneci cu fluturi strălucitori. Ei scoteau oile la păscut pe tarlale (toloci) cu iarbă, arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
beneficia de egalitatea șanselor de reușită în viață. În ciuda acestor "egalități" oamenii evoluează diferit. Cele mai multe persoane sunt "oameni obișnuiți" care trăiesc, muncesc și se bucură de viață alături de semenii lor. Așa se întâmplă și în satul meu. Majoritatea oamenilor sunt gospodari buni din tată-n fiu și se mulțumesc cu destinul lor. Fără îndoială, însă, că din rândul lor, s-au ridicat mulți cu atitudini deosebite și au știut să le cultive pentru binele lor și al celor din jur. Familia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
urma după tine... Omul este cu atât mai valoros, cu cât își dă seama că în viață contează cel mai mult ceea ce dă el și nu ceea ce este el în stare să primească de la alții. Locuitorii satului meu, ca buni gospodari, au căutat mereu, să facă uz de sfaturile înțelepte ale bătrânilor: "să nu lăsăm timpul să treacă fără să producă roade și fără de vreun folos". Așa cum spune și proverbul: "Ulciorul trebuie umplut cât timp plouă". Costișenii țin mult la satul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
deși departe, sufletul și inima îi duce cu gândul mereu la locul, în care soarta a decis să vadă pentru prima oară lumina zilei. Mulți săteni sunt însă statornici, iubesc și muncesc pentru satul și familia lor. Joica Ca orice gospodari care se respectă în sat și noi iubeam animalele (vitele), crescându-le și iubindu-le ca pe niște membrii ai familiei. Eram foarte atașați de ele. Aveam totdeauna câte două vaci de rasă Siementhal, mari, cu coarnele scurte și groase
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bagajele la școală. (Atunci fiecare elevă trebuia să avem de acasă tot ce ne trebuia, în dormitor: saltea, plapumă, pernă, cearșaf, cuvertură prostire albă, prosoape, haine, schimburi un cufăr mare de lemn cu cărți, mâncare etc.). Așa cum s-au înțeles, gospodarul a venit la noi, pregătit, cu noaptea în cap. Am încărcat tot ce am pus în tindă de cu seară și m-am urcat lângă el pe jliț. M-a învelit bine la picioare cu un țol de lână vărgat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Talpalaru (pe care mi-i amintesc destul de bine). Apoi s-au mai adăugat și alții, moara mărindu-și treptat capacitatea. Nu peste mult timp, moara noastră a devenit renumită în toată zona. Din satele vecine, Frătăuți, Măneuți, Gălănești, Baineț, Bilca, gospodarii veneau să macine cerealele, la Costișa. Din zori și până-n noapte, șiruri de căruțe încărcate cu saci de porumb, orz, secară și mai cu seamă grâu, intrau în ograda morii, care ajunse neîncăpătoare. Circula vestea din gură-n gură că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Le-am admirat mereu familie, costumele naționale și preocuparea pentru lecturarea cărților. Domnul Modest mă aproviziona cu volumele de care aveam nevoie la liceu și chiar cu unele de... dragoste. Arcadie Lungu, absolvent al Școlii Medii Zootehnice, fecior de buni gospodari, cu mare predilecție pentru animale. Deși mai tânăr ca noi, s-a integrat repede în grupul nostru de intelectuali ai satului. Era nelipsit de la întâlnirile ce le organizam și chiar un bun colaborator. Dintre fetele din sat, la "ceaiurile" noastre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Curtea se mătura cu măturoiul de mesteacăn și se răscoleau toate cotloanele. Mai rămânea podul casei și pivnița, care nu trebuiau deloc neglijate. Curățenia presupunea o dezinfecție totală. Dacă timpul permitea, se trecea la grădină și livadă, unde de obicei, gospodarul se pricepea mai bine. Pomii nu se curăță oricum. Necesită și aici niște cunoștințe deosebite. Crengile și frunzele uscate se adunau grămezi și li se dădea foc (în livadă). O dată ce se termina oarecum cu curățenia, se trecea la spălatul covoarelor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe ogorul școlii, sătenii l-au ales în fruntea comunității lor, pentru a le apăra interesele, ca primar al comunei. Domnul Bumbu, a avut o lungă și interesantă viață, numărându-se nu numai printre dascălii de valoare, dar și printre gospodarii cei mai renumiți ai satului, până la venerabila vârsta, de peste 90 de ani. Gheorghe Năstase, după câteva decenii dedicate educării tinerelor vlăstare ale sătenilor, apreciindu-i-se meritele, a fost cooptat în colectivul de inspectori școlari, la Inspectoratul Școlar al raionului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și mai creativă. Laura Lavric, cunoscut interpret de muzică populară românească, continuă să culeagă folclor din Moldova și din Bucovina. Satul său natal, a devenit mereu o sursă inepuizabilă, pentru repertoriul său bogat și diversificat. Dintre oamenii simpli dar buni gospodari longevivi ai satului merită amintiți pe: Ion Clemenciuc (Cocnici), Silvestru Clemenciuc, Archip Clemenciuc, Nicolaescu Ion (Paingănu), Chirilă Lavric (Chiriluță), Constantin Nemțoc (Belei), Gheorghe Pascari, Silvestru Drehuță, Serafin Filipciuc, Arcadie Isopecu (bun vânător), Ilie Lavric, Ion Lavric, Gheorghe Burciu (Goangă), Dragomir
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]