2,279 matches
-
spunându-i: "Cu o astfel de agendă"?, dar nu era deloc convingător, un al șaptelea simț îi spunea că această agendă era un pretext, iubitul ei ficțiune fusese fascinat, e adevărat, de apariția ei neașteptată, de prospețimea cuvintelor, de felul grațios în care îl desenase, de pasiunea ei, neobișnuită la femeile din contemporaneitate, dar mai ales de felul generos în care îi descrisese relația lor, nicio obligație pentru el, toate obligațiile pentru ea, primise bucuros această ofertă, ar fi fost prost
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
soarbe din sticla de șampanie, se smucește cu greu de pe pătură și începe să danseze, singură, e din ce în ce mai dezlănțuită, apucă un tânăr de mână și-l trage de pe pătură, acesta se împleticește stânjenit, Silvia dansează un dans din buric, e grațioasă ca o adolescentă, cei din jur o aplaudă, tânărul se încinge la dans, în jurul lor se face tot mai mult loc, tineri și bătrâni se ridică în picioare, fac cerc în jurul Silviei și al tânărului australian, acesta e subțire ca
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
unei colosale copite de bazalt. E un arbore tipic medicinal, care nu crește decât pe anumite latitudini ale Timpului, se înfioră Profesorul, în timp ce examina interesantul exemplar botanic. Doamne, unde mă aflu, oare? Porni la nimereală printre ferigi arborescente, care pendulau grațios, ca niște imense pene de struț, legănate de paji măslinii din Orient. Tocmai se întreba în cuget dacă face bine sau nu, fiindcă se afundă tot mai mult în zarva păsărilor idolatre, ce se îmbulzeau prin luxuriantele frunzișuri, când o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
gât! Era cocârjată din cauza mea, o apăsau pasiunile mele, nehotărârile mele, remușcările mele. Dar s-a îndreptat mândră și apropiindu-se devenea tot mai înaltă, deși era mai scundă decât mine, până m-a acoperit cu-n văl de romantism grațios! Ne-am așezat pe un scaun... era singurul scaun din lume și-am început să ne- adâncim privirile în noi. Era cald, zăpușeală, târziu... tăcerea căzuse peste noi. Ne transformasem brusc în doi adolescenți... aproape goi! Răsuflările noastre haotice ca
V?rsta prescris? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83733_a_85058]
-
care tocmai începuse să înverzească, răsfoiau niște reviste. Câteva fete jucau volei, fiecare aruncare a mingii fiind însoțită de un chiot vesel; altele priveau. La marginea șanțului, sub sălciile înmugurite, stătea un tânăr cu iubita lui; priveau lebedele care pluteau grațios pe apă, în timp ce el își smulgea firele de păr din nări. — A fost extraordinar! Leii au fost măreți. Mai întâi, Ōshita a scos mingea la țanc. Îhî... — Cel care a servit-o a intrat puțin în panică și, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
din spatele digului în care se spărgeau valurile asemenea căscatului unui uriaș, se auzi sirena unui vapor. — Vine! Vasul de transport francez, de cincisprezece mii de tone, de un alb imaculat, ghidat de două bărci-pilot, intra încet în port. Pescărușii lunecau grațios deasupra coșurilor, fluturându-și lin aripile lor albe. Instrumentiștii, care tocmai făcuseră o pauză, au început să cânte iar, cu și mai mult năduf, același marș. În cele din urmă, vaporul se apropie destul de mult ca să se poată distinge chipurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
și-l imagineze la Palatul Versailles, cu candelabrele lui sclipitoare, sărutând reverențios mâinile nobilelor doamne elegant îmbrăcate și valsând cu ele-n brațe în sala de bal. „Absurd!“ își zise ea. Numai simpla asociere a feței lui de cal cu grațiosul vals însemna spulberarea visului romantic... Dezamăgire totală. „E prost și pace.“ Iar avu o bănuială. Ce-ar fi dacă, în spatele privirii aceleia idioate, Gaston punea la cale o mârșăvie? Se uită la el pe furiș. Terminase de mâncat și privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
oare nu s-o fi întors Gaston la Tokyo? Poate-l găsim acasă când ajungem. Takamori zâmbi trist. O să-l înțeleagă ea vreodată pe Gaston cu-adevărat? — Uite egreta! O egretă singuratică zbura peste plantația de orez, urcând încet și grațios spre cerul albastru. — Gas-san, la revedere, îi șopti Takamori, încet, păsării. Era duminică dimineață. Pe floarea albă de magnolie din grădină s-a mai oprit un greieraș, vrând parcă să anunțe, prin zbaterea aripilor gingașe și a trilurilor lui, căldura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
face pulbere de capul cititoarei mele fidele. Sau podeaua care se crapă s-o înghită și mâna mea se lungește, se lungește, se lungește și îi îndeasă cârpa de vase în gură, restabilind liniștea. Pe urmă, cu mișcări lente, chiar grațioase, oalele și cărțile zburând prin aer, acoperind-o, până nu-i mai rămâne la vedere decât panglica din păr. N-ar prinde rău și-un stol de păsări înfometate, cu pliscuri tăioase ca brișca, trecând glonț prin sticlă sau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
uită, spuse domnișoara Jyotsna, care, ca și Pinky, scosese un țipăt când o identificase prima dată pe maimuța care o umilise la cinema. E clar că a fermecat maimuțele. Acestea se grupaseră în jurul lui Sampath ca o gardă de corp grațioasă, cu păr grizonat, căscând și scărpinându-și trupurile frumoase. Aproape toate doamnele aveau o poveste, măcar de mâna a doua, dacă nu chiar a lor, despre sariuri sfâșiate și lenjerii, și se minunau: Ia te uită la maimuța aia. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
altfel, își zise fără voia lui, privindu-le cum treceau prin bucătăria mamei sale, răsturnând oale și tigăi, dând găleți de-a rostogolul prin livadă, în timp ce zăngănitul discordant de metal umplea aerul. Erau așa de frumoase, așa pline de forță grațioasă. Cu cozile ținute sus deasupra capetelor, dărâmau cutia cu lapte ca laptele să se scurgă în iarbă. Sfâșiau sacii cu provizii aranjați sub verandă, iar orezul și lintea se revărsau în râuri aurii și verzi, albe și negre. Mâncau cantități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
nici măcar pe jumătate ce-ar trebui să fie, un eșec, o dezamăgire. Un dezastru absolut. Va trebui să se ducă și să facă rost de floarea aceasta, nu-i așa? Trebuie să o aibă, floarea aceasta cu un parfum deosebit, grațioasă și străvezie, care te trimitea cu gândul la mușchi și la pădure. Trebuia s-o aibă și asta imediat! Privi în jur ca să vadă noaptea subțiindu-se... Zorii erau aproape. Avea timp exact cât să se ducă sus pe coama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
că ți se va cere neapărat să execuți o muncă de slujnic, dar dacă ți se va face onoarea de a-i oferi Excelenței Sale un serviciu personal, îl vei îndeplini imediat. Tonul de comandă dispăru. Se strâmbă penibil, apoi surâse grațios. Era un act de condescendență seniorială amestecat cu o ușoară neliniște, ca și cum toate câte se întâmplau erau neașteptate. Se simțea, chiar, că gardianul criptei regreta anumite măsuri disciplinare pe care le luase cândva în privința lui Ashargin. Spuse: - Dacă înțeleg bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
ele strălucea un vin roșu ca rubinul în soare. Se auzea muzică de pian și peste tot erau mese elegante și aranjate, cu rațe sălbatice, carne de mistreț, iepure, căprioară și prăjituri înspumate. Femeile purtau rochii impunătoare și se plimbau grațios. Fata se simțea intimidată de atâtea impresii noi, dar regina cum a zărit-o, a și prezentat-o curții: - Ea-i pictorița descoperită de mine, vreau s-o cunoașteți pe autoarea frumoaselor tablouri, de acum încolo ea va picta pentru
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
pentru bal. Lumea se distrează, cântă și dansează. -Se vede clar că oamenii aceștia nu au nevoie de prezența mea, îmi caut o altă lume și își îndreaptă pașii spre odăile naturii, dincolo de așezarea omenească. Între straturile bine îngrijite pășește grațios, ridicându-și voalurile, privește la atâtea minunății născute din corpul pământului. Zâna vrea și ea un bal de sâmbătă, aici, în grădina “pietrelor semiprețioase”... De prima dată o ia la dans pe varza timpurie, cu fustele ei rococo, croite în
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Valentino. Adriana își trecu mâinile peste rochia scurtă și neagră și făcu o piruetă. — Nu-i așa că-i superbă? Rochia era într-adevăr frumoasă — mătasea părea să gândească, știa la care curbă să se strângă și la care să cadă grațios — dar Adriana ar fi arătat minunat și într-o față de masă cu pătrățele. — Superbă, zise Leigh. — Haide, să plecăm, că poate coboară și vor vedea că sunt cu tine și nu cu un jucător de polo sud-american. — Parcă ziceai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Foarte bine, știi ce? Accept provocarea. — Cum? întrebă Emmy răsucindu-și furioasă o șuviță de păr. Leigh încremeni în timp ce ducea paharul la gură. — O să faci chestia asta? — Am spus c-o fac. Când începem? Emmy mușcă dintr-un asparagus, mestecă grațios și înghiți. — Eu zic să ne luăm un răgaz de gândire să vedem cum facem. Stabilim un plan până la sfârșitul săptămânii viitoare? Adriana clătină din cap afirmativ. S-a făcut. Și asta o să-ți dea și ție — arătă cu paharul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
să se culce cu ea arăta că probabil el avea o problemă și nu ea, teorie pe care dorea ca prietenele ei să o confirme la un mic dejun post-yoga. — Pur și simplu n-are logică, a spus Adriana, introducând grațios în gură o lingură cu cereale. Ce credeți că e în neregulă cu el? Leigh sorbi din cafea și-i zâmbi chelneriței făcându-i semn să-i mai aducă. Restaurantul de pe colț, la intersecția dintre strada zece cu Universității, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
părul transpirat strâns în coadă fără să atragi privirea, așa că au continuat să vină aici. Nu știu. Doar nu crezi că e homo? — Bineînțeles că nu, pufni Adriana. — Și nu se poate să nu fie atras de tine... Adriana pufni grațios cum făcea ea de obicei. — Zău. — Păi atunci înseamnă că e vorba de una din chestiile astea obișnuite. Probleme de erecție, herpes sau membru infantil. Ce altceva să fie? Adriana cântări aceste variante, dar nu i se păru a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mai bine să... Dar Mackenzie o luase deja din loc și se întorcea la Jack. Te sun săptămâna viitoare! Mă bucur enorm că te-am cunoscut. Și mersi...pentru tot. Îi făcu cu mâna și se întoarse cu un mers grațios la canapeluța retrasă în întuneric. — Sper că te-ai simțit bine, iubito, îi zise Toby în timp ce oprea un taxi odată ajunși afară. — Mai mult decât bine, Toby. M-am simțit minunat, spuse Adriana cu mai multă sinceritate decât ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
scene apocaliptice. Sub cele două ferestre este un registru mai îngust cu 23 de medalioane de sfinți, care se continuă și pe latura de sud. Este o realizare artistică deosebită. Toate figurile sunt tinere, individualizate, bine desenate, de un oval grațios și dulce, cu linii fine, vii, armonioase, de o intensă trăire și strălucire. Se vede că meșterii au folosit modele alese, vii. Pe latura de vest, urmează un registru care reprezintă 10 sfinți în mărime naturală. Pictura este destul de ștearsă
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pe deal, la Cetățuia, acum știe, că modelul arhitectural după care s-au inspirat meșterii constructori ai edificiului a fost Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași, dar fără decorația exterioară. Ei au reușit să creeze o biserică cu forme simple și grațioase, nu lipsită de eleganță, un veritabil exponent al măiestriei la care ajunseseră meșterii de la sfârșitul secolului al XVII-lea în Moldova. Plasată în mijlocul incintei, biserica este cel mai important edificiu. Ea îi adună, îi apropie și-i unește pe toți
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
întrebă —Bine, dar mai întâi mă duc până la toaletă. Voiam să-mi rujez buzele și să-mi refac puțin machiajul înainte să plecăm acasă. Aș putea spune că eram până peste poate de copleșită. Eduardo era perfect. S-a scuzat grațios și a recunoscut c-a greșit și că aveam dreptate în toate, fără să mai fie nevoie să-mi enunț doleanțele. Nici nu-mi imaginam cum de-am putut fi logodită cu cineva ca Zach, când erau disponibili oameni ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Mobilul nu-mi funcționa aici (Dumnezeule, trebuie să trec pe bandă triplă, mi-am spus, iritată) și, oriunde priveam, nu se vedea nici o casă și nici un semn de viață. Nu se auzea decât foșnetul lanurilor de grâu ce se unduiau grațios în bătaia vântului. Uite, astea sunt clipele în care o fată regretă din toată inima că nu-i înghesuită între două supermodele la pupa bărcii cu motor Magnum al lui Patrick Saxton, chiar dacă supermodelele sunt din alea care nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
fim serioși și cinstiți față de noi înșine. Își puse pălăria, îi dădu mâna lui Augusto, care, apuncându-i-o, și-o duse la buze și-o acoperi de sărutări, și ieși conducând-o până la ușă. O privi o vreme coborând pe scară, grațioasă și cu pasul ferm. Augusto se întoarse, intră în birou și, văzând-o pe Rosario acolo, în picioare, cu coșul plin de rufăria călcată, îi spuse brusc: — Ce e? — Mi se pare, don Augusto, că femeia asta vă-nșală... Și ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]