4,781 matches
-
a alcătuit după anul 1481, la curtea lui Ștefan cel Mare care prezenta evenimentele de la 1457 înainte și în care este vorba de unele icoane din mănăstirile moldovei. Cărțile tipărite de Coresi, bucurându-se de o largă răspândire, au impus graiul popular vorbit în Țara Românească și în sudul Ardealului ca mijloc de exprimare cărturărească. Acestea au făcut vorbire de icoane și le-a impus ca simbol al creștinismului în lăcașurile de cult.Mai întâi în mânăstiri și apoi în parohii
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
și a somat-o să-i dea geanta. Nu a schițat niciun gest. Țiganul i-a smuls geanta și a fugit iar ea a rămas cu cheile în mână, înmărmurită. N-a apucat nici măcar să strige “hoții”, nu mai avea grai și cînd s-a uitat în spate, hoțul dispăruse. Pe stradă era puțină lume care văzuse scena, dar nimeni nu s-a băgat. A chemat poliția. S-au făcut cercetari. Nici până în ziua de astăzi nu a fost găsit hoțul
BORCANUL CU FASOLE BĂTUTĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371258_a_372587]
-
îndelungat travaliu, Georgeta Resteman debutează cu o carte limpede și convingătoare, urmând filonul tradițional al poeziei ardelene (Coșbuc, Goga). „Fărâme de azimă” nu este produsul unor eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește cu fidelitate graiul simțirii aparent fără preocupări estetice. Rostirea poetică este directă, nu se lasă strivită în contorsiuni stilistice, nu apelează la durități de limbaj, nu ascunde patimi revanșarde și ambiții elitiste...”. Este foarte adevărat. Aparent, poeta nu face risipă de metafore, dar
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
de taraful Nica Iancu Iancovici. Atmosfera autentică a vremii și a spațiului lugojan este recreată de autor prin indicați regizorale, iar în dialoguri sunt puse în gura personajelor arhaisme din vorbirea bănățeană. Cartea mai cuprinde un glosar cu cuvinte din graiul bănățean, lista lucrărilor omagiale”Mihai Eminescu “ înfăptuite de către Societatea literar-artistică “Sorin Titel “ din Banat, bibliografie și iconografie cuprinzând fotografii și documente din perioada trecerii lui Eminescu prin Lugoj. Și prin această piesă de teatru, după editarea timp de ani de
TEATRU CA MIJLOC DE A PROMOVA ADEVĂRUL LITERAR DESPRE EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347751_a_349080]
-
o frumusețe din toate unghiurile. Întâi din a chipului artistei. Acest chip are dăruită o frumusețe ce dacă nu e mai sus, nu e nici mai prejos de a frumoaselor antichității copiate în marmură sub dalta Renașterii. Apoi, din a graiului frumos în simplitatea lui, dulce, poetic, vesel, inteligent, în timbralitatea și accentul ce nu-și pierde la moldoveni coloritul specific. Mai apoi, din dragostele, artistei, din obiceiurile patriarhale, verva, bucuria, jalea cuprinse în povestea pe care o poartă fiecare cântec
VASILICA TĂTARU. OGLINDĂ CU PĂRŢILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347868_a_349197]
-
Lumea oamenilor de afaceri creștini din România” (Oradea); „Monitorul” - de Suceava; „Murmur”; ,,Națiunea" „Nord Literar” „Noi”; „Nu”; „Noul Milenium” (Baia Mare); „Lumină Învierii”; „Odgon”; „Oglindă literară” (Focșani); „Pași”; „Pro Unione” (Baia Mare); ,,Răsunetul" (Bistrița); „Revista Română de Studii Etnoistorice”; „Gazeta de Maramureș”; „Graiul Bisericii noastre” (Baia Mare); „Graiul Maramureșului” ; „Glasul Maramureșului”; „Informația zilei”; „Glas Comun” ; ,,Vatra veche''(Târgu-Mureș); „Vestea” (Mehadia, Caraș-Severin); „Viața Maramureșului”; „Viața de pretutindeni” (Arad); „Viața Creștină” (Bistrița); „Visul” (Orăștie); „Singur” (Târgoviște); ,,Strada Mare”; „Starpress” (RâmnicuVâlcea). PREZENTE ÎN REVISTELE ON-LINE ale ASOCIAȚIEI
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
creștini din România” (Oradea); „Monitorul” - de Suceava; „Murmur”; ,,Națiunea" „Nord Literar” „Noi”; „Nu”; „Noul Milenium” (Baia Mare); „Lumină Învierii”; „Odgon”; „Oglindă literară” (Focșani); „Pași”; „Pro Unione” (Baia Mare); ,,Răsunetul" (Bistrița); „Revista Română de Studii Etnoistorice”; „Gazeta de Maramureș”; „Graiul Bisericii noastre” (Baia Mare); „Graiul Maramureșului” ; „Glasul Maramureșului”; „Informația zilei”; „Glas Comun” ; ,,Vatra veche''(Târgu-Mureș); „Vestea” (Mehadia, Caraș-Severin); „Viața Maramureșului”; „Viața de pretutindeni” (Arad); „Viața Creștină” (Bistrița); „Visul” (Orăștie); „Singur” (Târgoviște); ,,Strada Mare”; „Starpress” (RâmnicuVâlcea). PREZENTE ÎN REVISTELE ON-LINE ale ASOCIAȚIEI ROMÂNE PENTRU PATRIMONIU/ARP
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
cuvintelor: tăcerile lor! În scurtele minute ale întâlnirii acesteia, doveditoare că pentru mine conversația trebuie redescoperită și reînnoită, nu am ales rafinamentele cuvântului, farmecul și surpriza întinzând o cotropitoare plasă peste toată puterea ce-ar fi putut să o aibă graiul meu. Am exclamat, așa cum i se cuvine sincerității: „De o viață v-am căutat!”. Sunt unul dintre cei mai harnici și neînduplecați în a râvni să ies în calea celor pe care inima mea îi caută. Fiecare ducere la capăt
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
Edith Piah a României, nu în sensul muzicii pe care o practică ilustra cântăreața, dar în sensul popularității de care aceasta se bucură în sânul poporului francez. Maria Tănase prin talentul și dragostea ei nețărmurita față de ținutul românesc, de portul, graiul iubiților ei români... ne-a adus pe scena strălucirea cântecului popular din plaiurile de dor ale Olteniei, Banatului, Ardealului, Moldovei și Munteniei, dându-i prin voce și trăire scenica... fior, armonie celesta și alean... presărat cu mireasma florilor, susurul izvoarelor
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
globalizare și de integrare europeană a țării noastre există riscul ca o parte din tezaurul cultural al neamului românesc să se piardă, așa cum se întâmplă în prezent, sub pretextul îmbogățirii limbii române cu englezisme și americanisme, dispar cuvinte din dulcele grai românesc, așa că, Anuarul nr.4 al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Banat Timișoara, devine o “ladă de zestre “ a spiritualității românești. Cititorul, parcurgând paginile acestei lucrări coordonate de două Doamne ale intelectualității bănățene, și nu numai, profesoara Doina Drăgan, președinta Ligii
ANUARUL FILIALEI TIMIŞOARA-BANAT A LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347346_a_348675]
-
proză scurtă. Cartea „Până la dragoste”, prezentată la Uniunea Scriitorilor din Moldova în 1970, este editată în 1979. Considerată cu un pas înaintea acelui timp (Ion Ciocanu), în 1979-1989 editarea cărților a fost interzisă și poeta marginalizată. În 1988 creează Cenaclul Grai Matern. Volumul antologic, ”Ofranda omeniei” (1989), cuprinde: Virgula amendată, Vânzătorul vârstelor, Inventarierea simțurilor, Oameni dragi, Fără erou însemnat. În 2006, Ed. ”Universul” editează nouă cărți în trei volume deja în colecția ”Ofrandă omeniei”; 1992-2014 a editat Revista Micul Prinț și
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
nu în umbra liderului Societății Civile - așa s-a dorit să se creadă. Cum de Dumitale, o personalitate atât de puternică, cu discursuri de pe scena Marii Adunări Naționale, de pe baricadele democrației, din echipa de șoc a renașterii naționale, fondatoarea Cenaclului “Grai Matern”(1988) ...cunoscută și la Consiliul Europei (Strasbourg), și la UNESCO (Paris)... ai permis să fie marginalizat poetul Renata Verejanu?... Și să nu-și ocupe la timp, în ierarhia scriitoricească, locul pe care-l merită? Și ce să însemne cuvintele
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
emisiuni TV. În filmul prezentat recent cu ocazia zilei de naștere de către televiziunea națională Moldova 1, „Aniversări. Renata Verejanu”, acad. Mihai Cimpoi afirmă că Dumitale, fiind printre primii scriitori de pe linia întâi a renașterii naționale, te-ai încadrat cu Cenaclul „Grai matern” și ai contribuit la schimbarea de paradigmă, la schimbarea de mentalitate, ai contribuit la revenirea la normal în limbă, la restabilirea adevărului istoric... Domnia sa oferă un loc aparte poeziei Renatei Verejanu în literatura română... R.V. ...Am avut parte de
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
și voință, ai tras brazdă adâncă în literatura noastră. R.V. Acest film mi-a răscolit sufletul până la mari adâncimi... Reporter: Deoarece port cu mine cartea „În lumea Renatei Verejanu, Maxime și cugetări”, vreau să-ți mulțumesc, distinsă Doamnă, pentru că „În graiul dragilor părinți vin anotimpurile-n țară...” și pentru că... R.V. ... Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare... Chișinău-Galați, 2014 Referință Bibliografică: Un mare poet și atât de cuminte... / Renata Verejanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
dna Ada Boico, șefa Secției Cultură, Tineret și Sport a preturii Ciocana. mun.Chișinău, venită cu un mare buchet de flori... Ea a povestit că o cunoaște pe poeta Renata Verejanu de un UN SFERT DE VEAC, de la manifestările Cenaclului ”Grai Matern”, cu care în martie 1991, când ”fratele mai mare” dorea să introducă a doua limbă de stat în Moldova, Renata Verejanu a organizat o mare sărbătoare în Piața Marii Adunări Naționale, la care au participat mii de români de pe
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
dna Ada Boico, șefa Secției Cultură, Tineret și Sport a preturii Ciocana. mun.Chișinău, venită cu un mare buchet de flori... Ea a povestit că o cunoaște pe poeta Renata Verejanu de un UN SFERT DE VEAC, de la manifestările Cenaclului ”Grai Matern”, cu care în martie 1991, când ”fratele mai mare” dorea să introducă a doua limbă de stat în Moldova, Renata Verejanu a organizat o mare sărbătoare în Piața Marii Adunări Naționale, la care au participat mii de români de pe
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
de poezie. Alt motiv este și acela, că prin întreaga sa activitate artistică Renata Verejanu s-a dovedit a fi un neobosit promotor al valorilor autentice, a creat o adevărată școală de poezie pe parcursul unui sfert de veac cu Cenaclul ”Grai Matern” (sărbătorit recent la Teatrul Național ”Mihai Eminescu”), sunt cunoscute în lume și au devenit tradiție mai ... Citește mai mult Festivalul Internațional de Poezie - Renata VerejanuIstoric. Peste un sfert de veac poeta Renata Verejanu are săptămânal întâlniri cu semenii săi
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
de poezie. Alt motiv este și acela, că prin întreaga sa activitate artistică Renata Verejanu s-a dovedit a fi un neobosit promotor al valorilor autentice, a creat o adevărată școală de poezie pe parcursul unui sfert de veac cu Cenaclul ”Grai Matern” (sărbătorit recent la Teatrul Național ”Mihai Eminescu”), sunt cunoscute în lume și au devenit tradiție mai ... XI. FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL AL TALENTELOR LUMII ”MICUL PRINȚ”, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1135 din 08 februarie 2014. Ornagizația Mondială a
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
din Moscova,1974-1980 Doctorantura la Universitatea București, Facultatea de Litere, 1998-2002 2002-2010 stagieri la Consiliul Europei, Strasbourg, Franța Activități: Ministerul de Finanțe din R.Moldova, Ministerul Ameleorărilor și Gospodăriei Apelor din Moldova, Uniunera Scriitorilor din Moldova (Muzeul de literatură), Cenaclul „Grai Matern”, președinte Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă”, Redactor șef, Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și ... Citește mai mult CURRICULUM VITAENume și prenume: Verejanu RenataNăscută - s.Verejeni, județul Soroca, azi raionul Ocnița,Domiciliu: or.Chișinău, R.MoldovaStudii: Facultatea de Ingineri-Economiști a
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Literatură „Maxim Gorki”, din Moscova,1974-1980Doctorantura la Universitatea București, Facultatea de Litere, 1998-20022002-2010 stagieri la Consiliul Europei, Strasbourg, FranțaActivități:Ministerul de Finanțe din R.Moldova,Ministerul Ameleorărilor și Gospodăriei Apelor din Moldova,Uniunera Scriitorilor din Moldova (Muzeul de literatură),Cenaclul „Grai Matern”, președinte Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă”, Redactor șef,Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și ... Abonare la articolele scrise de renata verejanu
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
timpului. Nu știai cum e mai bine, să-ți potrivești pașii pentru a sări dintr-o zonă geografică în alta, dintr-un prag al timpului la altul, alunecând în vremuri pierdute în vechime, sau să te lași sedus de un grai interior născut din bogația de croieli, de culori, de motive inspirate din mediul înconjurator. Îmi plăcea să le privesc tăcând, ca să le ascult și să le simt fiorul vieții așa cum a fost prins în țesătura lor, capabil să trezească în
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
scumpătăți multe primite de la bunii noștri, lucrate cu mâinile și cu sufletul lor și păstrate cu sfințenie. Și cu aceeași sfințenie au fost aduse aici pentru a le scoate la lumină din când în când, asemenea zilei de astăzi. În graiul acestor vesminte, mie mi se părea că aud ca fond muzical naiul lui Zamfir, clarinetul lui Fărcaș, țipuiturile oșenilor, tulnicele fetelor din Căpâlna, cântecele pline de viață și cu vorbele rostite în graiul dulce moldovenesc. Mi se părea că văd
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
în când, asemenea zilei de astăzi. În graiul acestor vesminte, mie mi se părea că aud ca fond muzical naiul lui Zamfir, clarinetul lui Fărcaș, țipuiturile oșenilor, tulnicele fetelor din Căpâlna, cântecele pline de viață și cu vorbele rostite în graiul dulce moldovenesc. Mi se părea că văd costumația dragilor mei Călușari în dansul clocotitor bărbătesc din Teleormanul meu natal sau din Oltenia. Auzeam graiul bihorenilor, al nanei Măriuța, gazda mea din pragul tinerețelor mele vâlvorite, despre care am vorbit la
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
Fărcaș, țipuiturile oșenilor, tulnicele fetelor din Căpâlna, cântecele pline de viață și cu vorbele rostite în graiul dulce moldovenesc. Mi se părea că văd costumația dragilor mei Călușari în dansul clocotitor bărbătesc din Teleormanul meu natal sau din Oltenia. Auzeam graiul bihorenilor, al nanei Măriuța, gazda mea din pragul tinerețelor mele vâlvorite, despre care am vorbit la această întâlnire, auzeam glasul oșenilor, al sibienilor, oltenilor, moldovenilor... Aceste costume au avut puterea să îmi amintească și de alte lucruri măiestrite ieșite din
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
dintre obsesiile autoarei este teama că timpul nu-i va veni vreodată în ajutorul cuvântului căutat, poeta așteptând de fapt, dezvelirea adevărului: „mi-e greu să cred/ că timpul îmi va rodi în sânge/ cuvânt dintr-o sămânță de viu grai sfânt nedat/ mirenilor și tâmpla zvâcnește ne-ncetat/ ” („mit și sit”). Călătoria spre cuvântul care triumfă prin sensul său ori prin imaginea sa, continuă și în acest volum până la tăcerea grăitoare aflată dincolo de el. Aici, expresia poetică alunecă în albia unor
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]