3,747 matches
-
numeroase decît cele inflexibile; desinențele pot cumulă mai multe valori gramaticale; ordinea morfo-sintactică este de tip nominativ-acuzativ; flectivul apare la sfîrșitul cuvîntului; categoria gramaticala a numărului se bazează în majoritatea limbilor pe opoziția singular-plural, desi păstrează opoziția inițială singular-dual-trial (sanscrita, greacă veche, slavă veche, limbile slave moderne etc.); în limbile indo-europene clasice existau trei genuri gramaticale: masculin, feminin și neutru; cele mai multe dintre limbile indo-europene (de exemplu limbile romanice - cu excepția limbii române și a cîtorva dialecte italiene centrale -, limbile celtice moderne, limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ar fi cele ibero-caucaziene, australiene aborigene etc.; dacă în sanscrita întîlneam opt cazuri (nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, vocativ, ablativ, locativ și instrumental), acest număr s-a redus permanent în limbile indo-europene: șase cazuri în latină și rusă, cinci cazuri în greacă veche, trei cazuri în hindi-urdu, două cazuri în franceză veche; în limbile sintetice cazul se realizează prin desinențe (de ex. latină), în timp ce în limbile analitice cazul se realizează prepozițional (de ex. franceză; română ocupă o poziție intermediară între sintetic și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
quattro cinque șei sette otto nove dieci portugheză um dois três quatro cinco seiș sete oițo nove dez română unu doi trei patru cinci șase șapte opt nouă zece spaniolă uno dos tres cuatro cinco seiș siete ocho nueve diez Greacă greacă ένα ena δύο dio τρία tria τέσσερα tessera πέντε pente έξι exi επτά/εφτά epta/efta οκτώ/οχτώ okto/ohto εννέα ennea δέκα deka Armeana armeana meg yergou yerek tchors hink vetss yoteh outeh inneh dasseh Limbi ilire albaneză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1954, Klincksieck, Paris. Rahman, Tariq, From Hindi to Urdu. A Social and Political History, Oxford University Press, Karachi, 2011. Windfuhr, Gernot (editor), The Iranian Languages, Routledge, Londra, 2013. 6.2.2. Ramură europeană 6.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: greacă, armeana, albaneză Limba greacă are o evoluție "pe verticală": protogreaca, greacă miceniana, greacă veche (elina), greacă comună (koiné), greacă medie (bizantina), greacă modernă (neogreaca). Macedoneană antică (l.m., considerată dialect grec sau limba înrudită cu greacă veche sau limba paleo-balcanică), sec
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
and Political History, Oxford University Press, Karachi, 2011. Windfuhr, Gernot (editor), The Iranian Languages, Routledge, Londra, 2013. 6.2.2. Ramură europeană 6.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: greacă, armeana, albaneză Limba greacă are o evoluție "pe verticală": protogreaca, greacă miceniana, greacă veche (elina), greacă comună (koiné), greacă medie (bizantina), greacă modernă (neogreaca). Macedoneană antică (l.m., considerată dialect grec sau limba înrudită cu greacă veche sau limba paleo-balcanică), sec. VII i.C. - 150 i.C., a fost înlocuită de greacă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
History, Oxford University Press, Karachi, 2011. Windfuhr, Gernot (editor), The Iranian Languages, Routledge, Londra, 2013. 6.2.2. Ramură europeană 6.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: greacă, armeana, albaneză Limba greacă are o evoluție "pe verticală": protogreaca, greacă miceniana, greacă veche (elina), greacă comună (koiné), greacă medie (bizantina), greacă modernă (neogreaca). Macedoneană antică (l.m., considerată dialect grec sau limba înrudită cu greacă veche sau limba paleo-balcanică), sec. VII i.C. - 150 i.C., a fost înlocuită de greacă koiné. A
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Press, Karachi, 2011. Windfuhr, Gernot (editor), The Iranian Languages, Routledge, Londra, 2013. 6.2.2. Ramură europeană 6.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: greacă, armeana, albaneză Limba greacă are o evoluție "pe verticală": protogreaca, greacă miceniana, greacă veche (elina), greacă comună (koiné), greacă medie (bizantina), greacă modernă (neogreaca). Macedoneană antică (l.m., considerată dialect grec sau limba înrudită cu greacă veche sau limba paleo-balcanică), sec. VII i.C. - 150 i.C., a fost înlocuită de greacă koiné. A atins apogeul în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Windfuhr, Gernot (editor), The Iranian Languages, Routledge, Londra, 2013. 6.2.2. Ramură europeană 6.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: greacă, armeana, albaneză Limba greacă are o evoluție "pe verticală": protogreaca, greacă miceniana, greacă veche (elina), greacă comună (koiné), greacă medie (bizantina), greacă modernă (neogreaca). Macedoneană antică (l.m., considerată dialect grec sau limba înrudită cu greacă veche sau limba paleo-balcanică), sec. VII i.C. - 150 i.C., a fost înlocuită de greacă koiné. A atins apogeul în vremea lui Filip
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
The Iranian Languages, Routledge, Londra, 2013. 6.2.2. Ramură europeană 6.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: greacă, armeana, albaneză Limba greacă are o evoluție "pe verticală": protogreaca, greacă miceniana, greacă veche (elina), greacă comună (koiné), greacă medie (bizantina), greacă modernă (neogreaca). Macedoneană antică (l.m., considerată dialect grec sau limba înrudită cu greacă veche sau limba paleo-balcanică), sec. VII i.C. - 150 i.C., a fost înlocuită de greacă koiné. A atins apogeul în vremea lui Filip al II-lea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2.1. Limbi indo-europene izolate: greacă, armeana, albaneză Limba greacă are o evoluție "pe verticală": protogreaca, greacă miceniana, greacă veche (elina), greacă comună (koiné), greacă medie (bizantina), greacă modernă (neogreaca). Macedoneană antică (l.m., considerată dialect grec sau limba înrudită cu greacă veche sau limba paleo-balcanică), sec. VII i.C. - 150 i.C., a fost înlocuită de greacă koiné. A atins apogeul în vremea lui Filip al II-lea și Alexandru cel Mare (356-323 i.C.). Nu trebuie confundată cu limba macedoneană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
koiné. A atins apogeul în vremea lui Filip al II-lea și Alexandru cel Mare (356-323 i.C.). Nu trebuie confundată cu limba macedoneană actuala, limba slavă oficială în Macedonia și nici cu macedo-româna (aromana), dialect sud-dunărean al limbii române. Greacă veche/elina (l.m.): mileniul ÎI i.C. - sec. IV i.C. Sec. XVI-XI i.C. - limba miceniana cu scriere linear B. Alfabet caracteristic cu 24 de litere de origine feniciana. Poemele homerice Iliada și Odiseea (sec. IX- VIII i.C.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
VIII i.C.) în dialectul ionic vechi. În ionică nouă scriu Herodot și Hipocrate. O dată cu dezvoltarea statului atenian, dialectul ionic (varianta atica: Eschil, Sofocle, Platon). Greacă koiné (l.m.): sec. IV i.C. - sec. VI d.C. Pierderea accentului muzical, simplificarea morfologiei. Greacă medie/bizantina (l.m.): sec. VI - 1453. Limba a culturii bizantine și a credinței creștine ortodoxe. Greacă modernă/neogreaca (15 mîl.): Grecia, Cipru. Două variante: dhimotiki (vorbită, populară), folosită în comunicarea uzuală și katharevusa ("purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
statului atenian, dialectul ionic (varianta atica: Eschil, Sofocle, Platon). Greacă koiné (l.m.): sec. IV i.C. - sec. VI d.C. Pierderea accentului muzical, simplificarea morfologiei. Greacă medie/bizantina (l.m.): sec. VI - 1453. Limba a culturii bizantine și a credinței creștine ortodoxe. Greacă modernă/neogreaca (15 mîl.): Grecia, Cipru. Două variante: dhimotiki (vorbită, populară), folosită în comunicarea uzuală și katharevusa ("purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale. Limba armeana Este o limbă indo-europeană izolată. Prima limba a 3 mîl. de vorbitori
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
muzical, simplificarea morfologiei. Greacă medie/bizantina (l.m.): sec. VI - 1453. Limba a culturii bizantine și a credinței creștine ortodoxe. Greacă modernă/neogreaca (15 mîl.): Grecia, Cipru. Două variante: dhimotiki (vorbită, populară), folosită în comunicarea uzuală și katharevusa ("purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale. Limba armeana Este o limbă indo-europeană izolată. Prima limba a 3 mîl. de vorbitori în Armenia și Nagorno-Karabah, dar un total de 6 mîl. cu cei din alte țări. Este scrisă cu alfabet propriu. Limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ca în română familia indo-europeană, limba izolată; considerată și singura limba vie dintr-un ansamblu de limbi traco-ilirice; aparține grupului satem de limbi indo-europene, alături de limbile slave, baltice, indo-iraniene și armeana; SVO; subst. - adj. (de regulă) diverse (elbasan, buthakukye, argyrokastron, greacă, chirilica); latină modificată după anul 1900 12. altai O Rep. Altai (Rusia, Siberia de vest) / N Mongolia, China familia altaica, ramura turcica siberiana, grupul meridional; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica cu patru litere suplimentare (după 1938) 13. amharica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și mai tîrziu Caldean și Mesopotamian. Limba administrativă a Imperiului Persan în sec. VI i.C. Aramaica antică a fost între sec. III i.C. - 650 d.C. principala limba oficială și scrisă din Orientul Apropiat. Din sec. VII înlocuită de greacă, în urma cuceririlor lui Alexandru cel Mare, si apoi de arabă. Cele mai vechi texte din sec. IX i.C., texte pe papirus (sec. V i.C., Assuan). Legea iudaica, Talmudul, o parte din cărțile Bibliei (Ezdra, Daniel). A fost limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
stă la baza vechii persane. Limba cărții sacre a zoroastrianismului, Avesta, cuprinzînd predici versificate (sec. VIII i.C.) atribuite lui Zoroastru și imnuri și indicații ritualice mai recente familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian (apropiată de vedica), flexionara comparabilă cu greacă clasică și sanscrita avestica, provenită din alfabetul pahlevi 24. awadhi N / India, Nepal familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian est central; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 25. aymara O Bolivia, Peru / N Argentina, Chile; patru persoane gramaticale; "concepție inversă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al limbii portugheze, indo-europeană, romanica latină 122. ganda (luganda) N Uganda familia nigero-congloeză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; aglutinanta; SVO latină 123. găgăuza N Moldova, Ucraina, România, Bulgaria, Grecia, Kazahstan; vorbită de turci creștinați familia altaica, ramura turcica; posibilă descendentă cumana greacă și chirilica (în trecut), latină (astăzi) 124. georgiana (gruzina, kartuli) O Georgia (mkhedruli) Limba veche de cultură. Prima atestare: o inscripriție de la sfîrșitul sec. V d.C. Poemul Viteazul în blană de tigru (≈ anul 1200) de Sota Rustaveli cuprinde peste 1000
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
litere; în sec. al III-lea d.C. triburi gotice se aflau stabilite în Crimeea; foarte importantă pentru lingvistică comparată familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de est gotica originală creată de Wulfila, după model grecesc, cu caractere latine și runice 130. greacă (veche, koiné, bizantina și neogreaca) O Grecia, Cipru; patru perioade: 1. protogreaca (cca 2000 i.C.); 2. greacă miceniana (cca 1600 - 1100 i.C.); linearul B - scriere silabica de origine cretana; 3. greacă veche, elina (cca 800-300 i.C.); dialecte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
comparată familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de est gotica originală creată de Wulfila, după model grecesc, cu caractere latine și runice 130. greacă (veche, koiné, bizantina și neogreaca) O Grecia, Cipru; patru perioade: 1. protogreaca (cca 2000 i.C.); 2. greacă miceniana (cca 1600 - 1100 i.C.); linearul B - scriere silabica de origine cretana; 3. greacă veche, elina (cca 800-300 i.C.); dialecte: eolic, arcado-cipriot, ionic-atic (Eschil, Sofocle, Platon), doric, grec homeric (poemele Iliada și Odiseea, sec. IX-VIII i.C.); 4
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grecesc, cu caractere latine și runice 130. greacă (veche, koiné, bizantina și neogreaca) O Grecia, Cipru; patru perioade: 1. protogreaca (cca 2000 i.C.); 2. greacă miceniana (cca 1600 - 1100 i.C.); linearul B - scriere silabica de origine cretana; 3. greacă veche, elina (cca 800-300 i.C.); dialecte: eolic, arcado-cipriot, ionic-atic (Eschil, Sofocle, Platon), doric, grec homeric (poemele Iliada și Odiseea, sec. IX-VIII i.C.); 4. greacă comună, koiné (sec. IV i.C. - sec. VI d.C.); formată pe baza dialectului atic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
miceniana (cca 1600 - 1100 i.C.); linearul B - scriere silabica de origine cretana; 3. greacă veche, elina (cca 800-300 i.C.); dialecte: eolic, arcado-cipriot, ionic-atic (Eschil, Sofocle, Platon), doric, grec homeric (poemele Iliada și Odiseea, sec. IX-VIII i.C.); 4. greacă comună, koiné (sec. IV i.C. - sec. VI d.C.); formată pe baza dialectului atic; 5. greacă medie, bizantina (sec. VI - 1453); 6. greacă modernă, neogreaca (din 1453 pînă astăzi); greacă actuala are două variante: una vorbită, populară (dhimotiki) și una
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
elina (cca 800-300 i.C.); dialecte: eolic, arcado-cipriot, ionic-atic (Eschil, Sofocle, Platon), doric, grec homeric (poemele Iliada și Odiseea, sec. IX-VIII i.C.); 4. greacă comună, koiné (sec. IV i.C. - sec. VI d.C.); formată pe baza dialectului atic; 5. greacă medie, bizantina (sec. VI - 1453); 6. greacă modernă, neogreaca (din 1453 pînă astăzi); greacă actuala are două variante: una vorbită, populară (dhimotiki) și una scrisă (katharevusa "purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale familia indo-europeană, grupul helenic (greacă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
arcado-cipriot, ionic-atic (Eschil, Sofocle, Platon), doric, grec homeric (poemele Iliada și Odiseea, sec. IX-VIII i.C.); 4. greacă comună, koiné (sec. IV i.C. - sec. VI d.C.); formată pe baza dialectului atic; 5. greacă medie, bizantina (sec. VI - 1453); 6. greacă modernă, neogreaca (din 1453 pînă astăzi); greacă actuala are două variante: una vorbită, populară (dhimotiki) și una scrisă (katharevusa "purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale familia indo-europeană, grupul helenic (greacă veche și macedoneană veche); actualmente neogreaca formează
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
homeric (poemele Iliada și Odiseea, sec. IX-VIII i.C.); 4. greacă comună, koiné (sec. IV i.C. - sec. VI d.C.); formată pe baza dialectului atic; 5. greacă medie, bizantina (sec. VI - 1453); 6. greacă modernă, neogreaca (din 1453 pînă astăzi); greacă actuala are două variante: una vorbită, populară (dhimotiki) și una scrisă (katharevusa "purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale familia indo-europeană, grupul helenic (greacă veche și macedoneană veche); actualmente neogreaca formează o ramură unilingva; SVO grecească, cu 24
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]